feedback
facebook
twitter
rss

Tendinte in mortalitatea cauzata de bolile coronariene specifice varstei in Uniunea Europeană de peste trei decenii: 1980-2009

Melanie Nichols, Nick Townsend, Peter Scarborough, and Mike Rayner

 

British Heart Foundation Health Promotion Research Group, Department of Public Health, University of Oxford, Oxford OX3 7LF, UK; and WHO Collaborating Centre for Obesity Prevention, Faculty of Health, Deakin University, Geelong, Australia

 

 

Obiective

In ultimele decenii s-au inregistrat scaderi foarte mari in ceea ce priveste mortalitatea cauzata de bolile cardiace coronariene (BCC) in multe tari din Europa, partial datorita scaderii factorilor de risc cum ar fi fumatul. Bolile cardiovasculare (in special BCC si accidentele vasculare cerebrale) raman, cu toate acestea, principa cauza de deces in majoritatea tarilor europene, desi multi factori de risc pentru BCC, in special obezitatea, au crescut substantial in aceeasi perioada. Scaderea mortalitatii BCC a avut loc in special la grupul persoanelor in varsta, iar in randul tinerilor aceasta a stagnat  sau chiar a crescut deoarece renuntatul la fumat a fost din ce in ce mai mult anulat de rata crescuta a obezitatii si a diabetului zaharat. Scopul acestui studiu a fost de a examina tendintele specifice pe sexe in cazul mortalitatii datorate BCC intre 1980 si 2009, in Uniunea Europeana (UE) si de a compara tendintele intre grupele de varsta adulte.

Metode

Datele sex-specifice din baza de date OMS cu privire la mortalitate au fost analizate utilizand software-ul pe puncte de inflexiune pentru a examina tendintele si schimbarile semnificative in tendintele ratelor de mortalitate standardizate pe varste. Grupele de varsta specifice analizate au fost: sub 45, 45 -54, 55 -64 si 65 de ani si peste. Numarul si amplasarea punctelor importante pentru fiecare tara in functie de sex si grupa de varsta a fost determinat (maxim 3), folosind un model log-liniar si a fost calculat procentajul variatiei anuale in cadrul fiecarui segment. Media variatiei anuale a procentului total (1980-2009) si separat pentru fiecare decada au fost calculate in raport cu modelul joinpoint subiacent.

 

Rezultate

Ratele BCC recente sunt acum mai putin de jumatate din ceea ce erau la inceputul anilor 1980, in multe tari, atat in ceea ce priveste grupele de varste cu adulti mai tineri, cat si populatia in general. Tendintele ratelor de mortalitate variaza semnificativ intre tarile UE, dar mai putin intre grupele de varsta si sexe in cadrul unei tari. Cincisprezece tari au prezentat recent dovezi de stagnare a tendintelor la cel putin o grupa de varsta pentru barbati, iar 12 tari pentru femei. Cu toate acestea, tendintele nu par a fi mai frecvente in grupele de varsta mai tinere, comparativ cu adultii mai in varsta. Exista putine dovezi pentru a sustine ipoteza ca rata de mortalitate a inceput recent sa stagneze la grupele de varsta mai tinere din UE, desi au fost observate astfel de stagnari si chiar un numar mic de cresteri ale mortalitatii coronariene la subpopulatiile mai tinere la un numar mic de tari .

 

Concluzie

Exista putine dovezi pentru a sustine ipoteza ca rata de mortalitatii coronariene la grupele de varsta mai tinere din statele membre ale UE a fost cel mai probabil de platou fata de grupele mai in varsta. Exista, cu toate acestea, inegalitati substantiale si persistente intre tari. Ramane extrem de important pentru intreaga UE sa monitorizeze si sa incerce reducerea factorilor de risc care pot preveni bolile cardiace coronariene si alte afectiuni cronice, pentru a promova bunastarea si echitatea in intreaga regiune.

 

Cuvinte cheie: boli cardiace coronariene, mortalitate, adulti tineri

 

 

Introducere

In ultimele decenii s-au inregistrat scaderi foarte mari in special in ceea ce priveste mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare (BCV) si a bolilor cardiace coronariene (BCC) in cadrul Uniunii Europene (UE). Rata de mortalitatii ca urmare a BCV a scazut cu 30 % la ambele sexe, iar rata mortalitatii din cauza BCC este in scadere cu o treime la barbati si peste un sfert la femei intre 1985-1989 si 2000 – 04. Aceste tendinte au fost atribuite tratamentului si asistentei medicale mult imbunatatite, ceea ce a contribuit la reducerea raportului caz-fatalitate, precum si la imbunatatirea prevenirii primare si a gestionarii factorilor de risc care au redus rata incidentei bolii.

 

Cu toate acestea, bolile cardiovasculare raman principala cauza de deces in majoritatea tarilor europene, bolile cardiace coronariene si accidentele vasculare cerebrale reprezinta principala cauza in majoritatea deceselor. Mai mult, factorii  de risc pentru BCC, in special obeszitatea si diabetul, au crescut substantial fata de aceeasi perioada, in timp ce cazurile datorate hipertensiunii au stagnat, dupa scaderi substantiale. Tendintele in prevalenta acestor factori de risc variaza mult intre tari si grupe de varsta si nu este clar deocamdata impactul pe care aceste schimbari il vor avea la evaluarea ratelor de mortalitate, in contextul tratamentului si asistentei medicale imbunatatite pentru BCC. In ceea ce priveste fumatul ratele sunt inca destul de mari la scara mondiala in unele tari ale UE, in ciuda tendintei generale de reducere a prevalentei fumatului si este posibil ca acest lucru sa contribuie la diferentele pe regiuni.

 

Recentele tendinte ascendente ale cazurilor de obezitate si diabet zaharat par fi inceput sa anuleze efectul benefic al reducerii fumatului, al tratamentelor si asistentei medicale imbunatatite pentru reducerea mortalitatii datorate BCC. Acest efect poate fi demonstrat prin examinarea tendintelor mortalitatii coronariene la grupele de adulti tineri. Desi rata de mortalitate la grupele de adulti tineri are o contributie relativ mica in rata totala a mortalitatii coronariene, evolutiile grupelor de adulti tineri sunt indicatori importanti pentru sanatatea publica, ceea ce poate reprezenta un efect de cohorta, care, in cazul in care s-ar mentine, ar putea avea un impact semnificativ asupra bolilor cardiace coronariene. Dovada ca rata mortalitatii coronariane incepe sa stagneze la grupele de adulti tineri a fost demonstrata diferit in Anglia si Tara Galilor, Scotia, SUA si Australia.

 

Scopul acestui studiu a fost de a investiga daca perioada de platou a ratei mortalitatii la grupele de adulti tineri este demonstrata printr-o examinare a tendintelor de varsta si sex-specifice la evaluarea ratei mortalitatii coronariene intre 1980 si 2009 in statele membre ale UE.

 

Metode

Datele privind numarul deceselor de cauza-specifice si numarul populatiei, pe sexe si grupele de varsta pe 5 ani (pana la 85 si peste) pentru fiecare tara din UE, au fost extrase din baza de date OMS cu privire la mortalitatea la nivel mondial.

Ratele motalitatii pe varsta si sex-specifice au fost calculate si ratele agregate au fost standardizate dupa Standardul Populatiei Europene prin metode directe. Boala cardiaca coronariana ca o cauza de deces a fost definita in conformitate cu Clasificarea Internationala a codurilor de boli: ICD-10 (Clasificarea Internationala a Maladiilor, a zecea revizuire) Codurile I20-I25, ICD-9 si ICD-8, 4100 la 4149.

 

Datele au fost extrase si analizate pentru anii 1980 – 2009 acolo unde au fost disponibile. In unele tari, datele cu inregistrarile deceselor lipseau pe o perioada cativa ani. Cipru a fost exclus din analizele din cauza numarului mare de date neconcludente sau lipsa. Datele pentru Germania de dinainte de 1990 s-au obtinut prin combinarea inregistrarilor pentru fosta Republica Democrata Germana si fosta Republica Federala Germana.  Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord au fost analizate impreuna, ca Regatul Unit al Marii Britanii. Grupele de varsta analizate au fost (i), 45 ani, (ii) 45 – 54 de ani, (iii) 55 – 64 ani, (iv) 65 de ani si peste. Toate grupele de varsta pana la 45 de ani au fost combinate, datorita numarului redus de decese inregistrate si pentru ca subgrupurile care aveau zero decese trebuiau excluse din analizele pe puncte de inflexiune.

 

Ratele de mortalitate standardizate au fost calculate in functie de tara, sex si grup de varsta. In tabelele descriptive, sunt prezentate ratele medii de mortalitate pe 5-ani, pentru a arata ratele mai reprezentative si stabile si pentru a minimiza efectul fluctuatiilor de la an la an al ratelor de deces (in special in randul tinerilor unde ratele erau relativ mici si, prin urmare, schimbarile procentuale sunt mai afectate de schimbarile mici absolute ale ratelor). Rata medie a datelor din anii 2005 – 09 a fost comparata cu perioadele anterioare cu 5 ani in urma pentru a descrie schimbarile proportionale a ratelor de deces de-a lungul timpului. Datele pentru ratele de mortalitate din toti anii, individual, au fost utilizate in analiza joinpoint. Regresia puntelor de inflexiune a fost efectuata pentru a identifica perioadele cu tendinte liniare distincte statistic in ratele de deces cauzate de BCC de-a lungul timpului in cadrul fiecarei grupe de varsta, sex si tara.

 

Aceasta analiza identifica punctele de inflexiune (“joinpoints”), in care exista o modificare semnificativa a tendintelor, folosind o serie de teste de permutare, cu reglare Bonferroni pentru comparatii multiple. Nivelul de semnificatie dubla a fost stabilit la P,0,05 pentru toate testele. Numarul si amplasarea punctelor de inflexiune importante pentru fiecare tara in functie de sex si grupa de varsta (maxim 3) au fost determinate cu ajutorul unui model log-liniar si variatia anuala in cadrul fiecarui segment calculat. Folosirea unui model log-liniar permite analiza schimbarii prevalentei procentajului constant (mai degraba decat absolut) de-a lungul timpului. Modelul log-liniar este mai robust in anumite conditii, cum ar fi BCC la pacientii mai tineri.

 

Dovezile care sugereaza o stagnare recenta la un grup de populatie a fost definita ca situatia in care segmentul punctului de inflexiune final (in cel mai bun model) a fost mai putin abrupt negativ comparativ cu segmentul precedent (sau a fost plat sau pozitiv), adica segmentul final arata o scadere mai mica decat segmentul anterior. Variatiile procentuale anuale medii (AAPCs) au fost, de asemenea, calculate per ansamblu (1980-2009) si separat pentru fiecare decada in raport cu modelul joinpoint subiacent.

 

Toate analizele au fost efectuate folosind versiunea Stata 11.2 (StataCorp, TX, SUA) si Programul de regresie Joinpoint versiunea 3.5.4 (Cercetare statistica si aplicatii, Institutul National pentru cercetarea Cancerului, SUA).

 

Rezultate

Tabelul 1 ofera o privire de ansamblu asupra datelor disponibile pe ani si marimea populatiei, numarul total de decese si de decese BCC in functie de tara si sex pentru 2009 (sau cel mai recent an disponibil). Datele complete pentru toti cei 30 de ani de studiu au fost disponibile la putin peste jumatate (14) din cele 26 de tari incluse. Alte trei tari au avut date disponibile pentru 29 de ani, doua au avut pentru 28 de ani, iar trei au avut pentru 27 de ani. Slovacia a avut cea mai mica disponibilitate a datelor, acestea au fost disponibile numai incepand cu 1992 (18 ani), urmata de Belgia (23 de ani). Au existat mai multe decese coronariene la barbati decat la femei in 19 din 26 de tari in 2009, iar un procent mai mare de decese in randul barbatilor au fost cauzate de BCC in 18 de tari.

 

Modificari procentuale anuale medii: tendintele generale ale mortalitatii

Figurile1 si 2 rezuma variatiile procentuale anuale medii ale mortalitatii coronariene pe tara, grupe de varsta si sex pentru fiecare deceniu. Aproape toate tarile din UE au prezentat scaderi foarte mari si semnificative a ratelor de deces datorate BCC in ultimele trei decenii, atat in randul barbatilor, cat si la femei, iar varstele au fost considerate impreuna (Tabelul 2). In multe tari, ratele de mortalitate standardizate pe varste in intervalul 2005-09 au fost mai putin de jumatate fata de 1980-1984.

 

Mediana variatiilor procentuale anuale medii (VPCM) pentru toate grupele de varsta combinate intre 1980 si 2009 a fost de 22.7% pentru barbati si 22.4% pentru femei. Cele mai mari scaderi ale ratelor de mortalitate au fost in Danemarca, Malta, Tarile de Jos, Suedia si Regatul Unit (VPCM ≤ 24,0% in randul barbatilor si ≤ 23,9% in randul femeilor din 1980 si 2009) (Tabelul 2).

 

Exceptiile de la aceste scaderi semnificative ale ratei mortalitatii in randul barbatilor au fost in Ungaria, Letonia, Lituania si Polonia (VPCM negativa, dar nesemnificativa in perioada 1980-2009) si Romania (VPCM semnificativ pozitiva de 1,0%). In randul femeilor au fost gasite schimbari non-semnificative in Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia. Nici o tara nu a prezentat VPCM semnificativ pozitive pentru femeile de toate varstele intre 1980 si 2009. In ultimii 10 ani, modelul general a fost de scaderi anuale mai mari ale mortalitatii decat global sau in deceniile anterioare, in aproape toate tarile. Atat la barbati, cat si la femei, VPCM intre anii 2000 si 2009 a fost de 24,1%.

 

Ratele mortalitatii coronarie inainte de 45 ani au variat intre 2,1 si 14,6 la 100 000 in randul barbatilor, in timp ce la femei rata a fost de 2 la 100 000, in 23 din 26 de tari. Desi ratele mortalitatii absolute in randul tinerilor adulti sunt mici in comparatie cu grupurile de varsta mai mari, in termeni procentuali, ratele mortalitatii coronariene (pana la 45 de ani) au scazut intre 1980 si 2009 la o rata egala sau mai mare decat pentru toate varstele combinate in 22 din 26 de tari pentru barbati si aproape jumatate dintre tari pentru femei (tabelul 3).

 

O exceptie notabila in acest sens a fost Grecia, unde atat pentru barbati si femei, aceasta a fost singura tara care a inregistrat o crestere neta a ratelor mortalitatii coronariene standardizate pe varste pentru presoanele de 45 de ani. In majoritatea tarilor, scaderea anuala a mortalitatii in randul celor cu varsta sub 45 de ani, in anii 2000 a fost la fel de mare sau mai mare decat media sau decat scaderile anterioare. VPCM pentru cei de 65 de ani si peste grupa de varsta a fost, in general, mai mica decat la grupele de varsta mai tinere, cu o VPCM medie de 22,3% in randul barbatilor si 22,2% in randul femeilor intre 1980 si 2009.

 

(CONTINUARE IN EDITIA URMATOARE)

TEXT: Corina Ionescu

 

VN:F [1.9.7_1111]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Statistici T5 Creative Commons License
catena