DOCUMENT INEDIT DIN ISTORIA FARMACIEI BACAUANE

Maria PASCU
Colegiul Farmacistilor Bacau

Rezumat
Documentele existente in Arhiva Nationala a judetului Bacau despre domeniul farmaceutic
au scos in evidenta modul cum a evoluat aceasta profesie in zona: infiintarea primelor farmacii si dezvoltarea retelei farmaceutice, corporatii ale farmacistilor de diverse tipuri (profesionale, culturale, filantropice), implicarea lor in rezolvarea problemelor sociale, politice.
Dintre multiplele documente studiate, voi prezenta in acest articol, diploma de „membru activ” al Societatii Farmacistilor din Romania. Pentru inceput, voi prezenta cateva date informative despre Societatea Farmacistilor din Romania, pentru a ilustra interesul si stradania farmacistilor de a adera la asemenea organisme profesionale.
 
Résumé
Les documents existants dans les Archives Nationales du District de Bacau, sur le domaine pharmaceutique, ont souligné comment la profession a évolué dans ce territoire: la mise en place des premières pharmacies et le développement du réseau des produits pharmaceutiques, les sociétés pharmaceutiques de divers types (professionnelles, culturelles, philanthropiques), leur implication dans la résolution des problèmes sociaux, politiques.
Parmi les nombreux documents étudiés, nous présentons dans cet article, un Diplôme de «membre actif» de la Société des Pharmaciens de la Roumanie. Tout d’abord, je vais présenter quelques données informative sur la Société des Pharmaciens de la Roumanie, pour illustrer l’intérêt et les efforts des pharmaciens à adhérer à ces organismes professionnels.

In anul 1874, in prima lege sanitara moderna a Romaniei, la articolul nr. 102, erau prevazute urmatoarele: „Colegiul farmacistilor din Bucuresti si gremiul farmaceutic din Iasi sunt si raman desfiintate”[5, pag. 62], [3, pag.101], [4, pag. 45], [7].
In continuare, la articolul 103 este prevazut modul in care farmacistii se pot asocia: „farmacistii dintr-o urbe, ori dintr-unul sau mai multe judete, pot forma o corporatie pentru cultivarea artei si a intereselor profesionale si pentru ajutor mutual. Statutele acestor corporatii, precum si contributia ce corporatia are a impune farmacistilor si elevilor pentru acoperirea cheltuielilor corporatiei, sunt supuse aprobarii ministerului de interne”[5, pag. 62].
Ca urmare acestor prevederi legale, farmacistii s-au reunit si au activat in diverse asociatii profesionale, stiintifice, culturale sau umanitare (ex. asociatia „Ajutorul” din Craiova, la care s-au afiliat farmacistii Elie Racovita si Christian Ellenberger din Bacau) [4, pag. 45].
Una dintre cele mai importante asociatii a fost Societatea Farmacistilor din Romania (SFR), fondata la 16 septembrie 1880, la Bucuresti [1, pag.135], [3, pag. 101], [2, pag. 171].
Spre deosebire de Societatea Farmacistilor Romani, infiintata in 1 octombrie 1869 la Bucuresti si recunoscuta oficial in data de 5 ianuarie 1870, al carei presedinte a fost Adolf Trausch (1836-1908) [1, pag. 134], care se adresa doar farmacistilor romani, degenerand prin apararea intereselor de grup, Societatea Farmacistilor din Romania se adresa tuturor specialistilor farmacisti, care isi exercitau profesia pe teritoriul intregii tari.
Primul presedinte al Societatii Farmacistilor din Romania a fost Andreas Frank (1815-1900), farmacist roman de origine germana [1, pag. 135], [3, pag. 108]. In anul 1887, in data de 25 aprilie, Teofil Witting a fost ales presedinte al societatii, urmeaza apoi Friederich W. Zürner (1828-1911), ales in data de 8 mai 1888 [10 (p.41,46,284)]. Andreas Frank va reveni ca presedinte al Societatii Farmacistilor din Romania in data de 9 mai 1891 [3, (pag. 119, 121, 127)].
Obiectivele societatii erau orientate spre perfectionarea invatamantului farmaceutic, a legii sanitare, a elaborarii taxei farmaceutice si a farmacopeei romane, in contextul evolutiei informatiilor din domeniu medico-farmaceutic.
SFR s-a preocupt de tiparirea si traducerea manualului de chimie organica al lui Richard Godeffroy, necesar studentilor. Lucrarea a aparut in 3 volume, in ianuarie 1883 si a fost tradusa de Adolf Trausch [3, pag. 111], [1, pag. 135].
Ca urmare a propunerilor si solicitarilor repetate la nivelul autoritatilor existente, in data de 15 decembrie 1890 s-au aprobat anumite modificari de preturi la taxa oficiala, iar in 1891 a aparut taxa medicamentelor pentru farmaciile Eforiei spitalelor si taxa medicamentelor farmaciilor militare [1, pag. 136]. De asemenea, Societatea Farmacistilor din Romania, a avut un rol decisiv in aparitia Farmacopeei Romane editia a III-a (1893).
Societatea a avut si un organ de presa, intitulat „Organul Societatii Farmacistilor din Romania, foaie pentru stiinta, arta si interesele farmaceutice”. Revista a aparut la 1 ianuarie 1881. Datorita lipsei fondurilor si a materialului publicitar, revista isi inceteaza activitatea in intervalul de timp 15 iulie 1888 – 15 septembrie 1894. Isi va relua activitatea sub denumirea de Revista Farmaciei si se    va edita pana in anul 1949 (nationalizarea farmaciilor) [1, pag. 135], [3, pag. 108].
N. I. Angelescu (1866-1942), in cadrul acestei asociatii a initiat infiintarea Bibliotecii Farmacistilor din Romania, care a fost fondata in data de 17 mai 1903 [1, pag. 136].
In activitatea sa, societatea a suferit anumite modificari sub influenta diversilor factori generati fie de interesele farmacistilor, fie de evolutia socio-economica a tarii.
Dupa 1 Decembrie 1918, cand s-a creat Romania Mare, idealurile farmacistilor au fost de se uni intr-o singura organizatie, care sa le reprezinte interesele pe intregul nou teritoriu al tarii. In adunarea generala a Societatii Farmacistilor din Romania din data de 15-17 februarie 1920, se propune pe ordinea de zi dezbaterea privind fuzionarea tuturor societatilor cu profil farmaceutic
[1, pag. 138]. La un an distanta, in 15-17 februarie 1921, SFR adopta modificarea statutului si denumirea in Asociatia Generala a Farmacistilor din Romania (AGFR) [1, pag. 139]. Vor adera la acest for, rand pe rand societati ale farmacistilor din Romania Mare. Fuziunea s-a facut lent, pana in anul 1923. AGFR a functionat pana in 11 octombrie 1930, cand s-a hotarat desfiintarea acesteia, revenindu-se la forma de colegiu [4, pag. 46].
Conform art. 399 din Legea sanitara (Legea „Moldovan”), promulgata in 1930, colegiul farmacistilor este recunoscut ca organizatie „unica profesionala”, cu sectiuni teritoriale. S-a creat astfel Colegiul General al Farmacistilor din Romania [4, pag. 46]. Acesta si-a desfasurat activitatea pana in luna mai 1949, cand a fost desfiintat de noile structuri politice si administrative instaurate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Diploma mai-jos prezentata, a apartinut farmacistului Alexander Kostkowski din Podu Turcului si reprezinta admiterea acestuia ca „membru activ” in randurile Societatii Farmacistilor din Romania, la data de 1 ianuarie 1883, conform art. 4 din „statute”.
Diploma este semnata de Andreas Frank, ca presedinte si de secretarul Teofil Witting.

In original, diploma are marimea de 45/37,50 cm.
Este un document exceptional, cu o prezentare artistica deosebita. In cele doua coloane laterale, prezentate pe un fod auriu, sunt incluse trei medalioane, de forma ovala, bordate cu „motivul labirintului”¹ , in care sunt inscriptionate elementele care definesc profesia de farmacist.
In primul medalion (dimensiuni: D = 4,50 cm , d = 3,50 cm), de pe ambele coloane este prezentat simbolul farmaciei, cupa si sarpele. In cel de-al doilea medalion (dimensiuni: D = 9 cm,
d = 5cm), pe coloana din stanga, este reprodus Esculap (parintele medicinei si farmacologiei), tinand in mana stanga un vas sub forma de cupa, iar cu mana dreapta se sprijina pe toiagul, in jurul caruia este sarpele. Simetric, este reprezentata Hygea, fiica sa, considerata ca fiind prima farmacista. Are in mana cupa si sarpele, in jurul piciorului cupei, avand capul aplecat spre deschiderea cupei.
In partea de jos, in ultimul medalion (aceeasi dimensiune ca primul medalion) sunt prezentate aparatura si vase specifice laboratoarelor farmaceutice. In medalionul din partea stanga este montat un aparat de distilat. Se observa sursa de foc, deasupra careia se afla pe un suport o retorta, in care este produsul de prelucrat, a carei tija este prinsa cu o clema Mohr, de un stativ. In partea dreapta, in ultimul medalion este prezentat un mojar cu pistil, suportul cu eprubete si un aparat de barbotat gaz.
In partea din mijloc, intre cele doua coloane se afla un chenar (dimensiuni: 23/22,50 cm), in care este inscriptionat textul diplomei, iar de jur-imprejurul acestuia este ghirlanda cu ramura de maslin. Urmeaza apoi semnaturile presedintelui si secretarului societatii. In partea de jos, este locul unde se aplica stampila societatii, marcat printr-un frumos desen.
Documentul este o marturie a modului cum isi exercitau arta farmaceutica inaintasii nostri profesionisti, idealurile pentru care luptau, reunindu-si eforturile in aceste forme de asociere.

Bibliografie

1. CARATA, Ana – Istoria Farmaciei, comparatii si schite de curs pentru studenti, Edit. Tehnoplast, Buc., 2010, pp. 134-136, 138-139;
2. COTRAU, Martian – Medicamentul de-a lungul vremii, Edit. Apollonia, Iasi, 1995, pag. 171;
3. LIPAN, V.I. – Istoria farmaciei romane in date, Edit. Farmaceutica, Buc., 2009, pag. 101, 108,111, 119, 121, 127;
4. PASCU, Maria – Farmaciile Orasului Bacau-Istorie si contemporaneitate, Edit. Rovimed
Publishers, Bacau, 2013, pp. 45-46;
5. SUTA, Alina Ioana, TAMAS, Oana Mihaela, CIUPALA, Alina, BARBULESCU Constantin, POPOVICI, Vlad – Legislatia sanitara in Romania moderna, Edit. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2009, pag. 62;
6. Arhivele Nationale, jud. Bacau, fond Colectii-Documente, cota 1/CXX, inv. 2667;
7. hiphi.ubbcluj.ro/elita_medicala/Legislatia_sanitara.pdf, accesat 02.01.2014;
8. istorie-edu.ro/istoriee/Ist_misc/Dict_C/exp_F.html, accesat 27.01.2014;
9. ro.wikipedia.org/wiki/Firul_Ariadnei, accesat 27.01.2014;
10. xxx-Colaboratori- Istoria Stiintelor farmaceutice in Romania – Ed. Med. Amaltea, Bucuresti, 1994, p.41,46, 284 p.

[1] Sintagma „firul Ariadnei” sau “motivul labirintului”, provenit din legenda , care spune c? Ariadna, fiica lui Minos ?i a Pasiphaei, l-a ajutat pe Tezeu în lupta cu Minotaurul, desf??urînd un fir de a?? de-a lungul labirintului, în care acesta era atras în lupt?, ar?tându-i ie?irea, reu?ind astfel s? îl salveze.Sintagma a primit diverse conota?ii; este un punct de referin?? în cultura mitologic?. Unul din în?elesuri se refer? la faptul, c? acest “fir” înlesne?te ie?irea din anumite situa?ii complicate precum un labirint, ceea ce poate fi valabil în domeniul farmaciei, prin care medicamentul te readuce la forma de s?n?tate din labirintul bolii [8], [9].