THE HISTORY OF BIHOR RURAL PHARMACIES FROM THE BEGINNING UNTIL THE GREAT UNION

(Date privind istoria farmaciilor rurale din Bihor, de la inceputuri pana la marea unire)

MANUELA BIANCA PASCA*, DANIELA GITEA
University of Oradea, Faculty of Medicine and Pharmacy, Department of Pharmacy, 29 Nicolae Jiga Str., Oradea, Romania
*corresponding author: [email protected], tel:0745516629

Rezumat
Pe baza unei temeinice activitati de documentare si informare, in tara si strainatate, in lucrarea de fata incercam o prezentare succinta a farmaciilor rurale din Bihor, incepand cu infiintarea primei farmacii, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si pana la Marea Unire din 1918. Cea dintai farmacie din teritoriul exterior Oradiei s-a infiintat in Sacueni, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, apoi a continuat infiintarea farmaciilor in alte localitati, sau comune rurale, unele fiind considerate targuri importante, sau fiind centre de plasa. In anul 1848 erau in Bihor un numar de 7 farmacii, iar in perioada 1850-1920 au fost infiintate inca 24 de farmacii. Timp de o suta douazeci de ani pe teritoriul Bihorului a functionat un numar de 31 de farmacii, desigur in perioade diferite de timp si limite diferite de longevitate.
Cuvinte cheie: istoria farmaciei, judetul Bihor.

Abstract
Based on thorough documentation and information activities in the country and abroad, in this paper we are trying a brief presentation of rural pharmacies in Bihor County, from the establishment of the first pharmacies at the end of the eighteenth century to the Great Union of 1918. The first pharmacy in the territory outside Oradea, in Sacueni, was established at the end of the eighteenth century, and then pharmacies continued to be set up in other localities or rural communes, some of which were considered important boroughs or centers of the region. In 1848 there were 7 pharmacies in Bihor, and during 1850-1920 an additional 24 pharmacies were established. For one hundred and twenty years a total of 31 pharmacies were open in Bihor, of course in different times and different limits of longevity.
Keywords: history of pharmacy, Bihor county.

Introducere
In elaborarea lucrarii de fata am pornit de la considerentul ca pana in prezent n-a fost publicat un studiu monografic complet si unitar despre farmaciile rurale din Bihor. Nu au intrat in atentia noastra farmaciile din Oradea, acestea fiind tratate deja in lucrari de specialitate bine documenate si de o inalta tinuta stiintifica. Mentionam ca judetul Bihor este situat in nord-vestul tarii, unul din judetele de granita cu Ungaria si are o suprafata de 7.467 km2. Acest teritoriu a avut parte de o istorie zbuciumata, la fel ca intreaga Transilvanie, a fost supus mai multor stapaniri straine succesive, sau alternative (maghiara, turceasca, austriaca), pana la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dar in toata aceasta perioada de aproape un mileniu, elementul romanesc preponderent majoritar si-a mentinut cultura, obiceiurile specifice, precum si credinta stramoseasca [1,3].

Prima farmacie rurala infiintata la sfarsitul secolului al XVIII-lea
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea si mai ales in secolul urmator, in pas cu dezvoltarea oraselor si a altor centre cu rol mai important in administratia sau economia unei zone, cu o concentrare mai mare de locuitori si datorita pericolului permanent al epidemiilor si starii precare de sanatate a populatiei in general, se constata o mai mare preocupare a autoritatilor centrale si locale pentru ocrotirea sanatatii populatiei, ceea ce duce implicit la cresterea numarului spitalelor si farmaciilor publice atat cu drept real cat si cu drept personal, aria lor de raspandire intinzandu-se treptat si in alte localitati, nu numai in orasele mari, sau cu traditie in acest sens, din Transilvania.
Prima farmacie rurala din Bihor a fost infiintata in anul 1798 la Sacueni, asezare situata in nord-vestul judetului, pe valea Eriului, atestata documentar in anul 1278 [1]. Inca din secolul al XV-lea acest sat a fost ridicat la rangul targ, adica un mic orasel medieval, unde tot atunci a fost ridicata aici o cetate medievala. In secolul al XVIII-lea localitatea Sacueni a devenit centru administrativ al unui mare domeniu feudal, profilat mai ales pe agricultura si viticultura. Incepand cu anul 1787 si pana la inceputul secolului urmator (1806), este atestata aici functionarea unui spital public [13,14].
Farmacia din Sacueni a fost infiintata de catre Brandts Mihaly, proprietar, fara studii de farmacie, care in anul 1796 a cumparat doua farmacii in Oradea, iar peste 2 ani, cu aprobarea comitatului, una a mutat-o la Sacueni, sub denumirea de farmacia Cerbul [2,4,9,10,14].
Primul propietar a detinut farmacia in perioada 1798-1806, iar in acest ultim an, constrans de datorii, a vandut-o farmacistului Penkert Mihaly, originar din Medias [8]. Farmacia Cerbul din Sacueni a ramas in propietatea acestei familii de farmacisti, succedandu-se cinci generatii pe o perioada de aproape un secol si jumatate. In 1918, farmacia era condusa de Dr. Penkert Mihály, reprezentantul celei de-a 4-a generatii [11].

Farmaciile infiintate in prima jumatate a secolului al XIX-lea

A doua farmacie rurala in Bihor se infiinteaza in anul 1805 la Beius, localitate asezata in sud-estul judetului, atestata documentar in anul 1270 si care de timpuriu devine unul din principalele centre de cultura romaneasca. Incepand cu secolul al XVIII-lea Beiusul este centru administrativ de plasa si centrul economic al marelui domeniu al episcopiei catolice din Oradea si apoi a celei greco-catolice, care isi avea aici resedinta de vara [1]. In perioada 1787-1806 la Beius a functionat un spital public, unde erau tratati in primul rand oamenii saraci si de conditie medie din zona [14].
Farmacia la Beius a fost infiintata in anul 1805 de catre farmacistul Gerhard Josephus, cu denumirea de Sarpele, dupa cum rezulta si din procesul verbal de inspectie a medicului comitatului din anul 1806, in care se afirma ca „farmacia lui Gerhard este recent infiintata” [2,4,9,12,14].
Incepand cu anul 1824 farmacia a avut mai multi propietari pana in anul 1887, cand a fost cumparata de farmacistul Vasile Ardeleanu (Erdélyi László), absolvent al facultatii de farmacie din Budapesta si nepot al episcopului greco-catolic de Oradea Vasile Erdélyi. Farmacia a ramas in propietatea familiei Ardelean si dupa Marea Unire [11].
Pana la mijlocul secolului al XIX-lea in Bihor se mai infiinteaza inca patru farmacii. In anul 1825 in localitatea Marghita, situata pe valea Eriului si cu statut de targ, farmacistul Hoffman Josephus a deschis farmacia Cerbul de Aur, care avand de-a lungul timpului mai multi proprietari va functiona fara intrerupere pana la nationalizare [7,14]. In anul 1830 farmacistul Fornet Károly a deschis in Salonta, care era centru de plasa, farmacia Coroana Maghiara, care de asemenea va functiona pana la mijlocul secolului al XX-lea [6].
In partea de nord-vest a judetului, la un scurt interval de timp, se infiinteaza alte doua farmacii. In anul 1838 la Diosig, mare centru viticol si centrul economic si administrativ al domeniului Zichy, farmacistul Ruzsa Alajos a intemeiat farmacia Aurora, iar in anul 1842, la Valea lui Mihai a fost deschisa farmacia Vulturul de catre farmacistul Kosztka János [5,9,10]. Ambele farmacii au functionat si dupa Marea Unire [11].
Ultima farmacie care se infiinteaza in Bihor pana la mijlocul secolului al XIX-lea este farmacia Speranta, deschisa la 1848 in targul Alesd, situat in partea de vest a judetului, aceasta fiind singura farmacie care sa deserveasca populatia din aceasta zona intinsa pe valea Crisului Repede [9].
Putem concluziona deci, ca la mijlocul secolului al XIX-lea in Bihor existau 7 farmacii, din care 5 erau situate in partea de vest si nord-vest, in centre cu populatie majoritar maghiara si doar 2 farmacii functionau in sudul si estul judetului, pe valea Crisului Negru si a Crisului Repede, unde populatia era romaneasca, zonele erau de deal si de munte si mult mai saracacioase.

Tabel I

Ordinea cronologica a infiintarii farmaciilor in perioada 1798-1850

Nr.ord.

Anul infiintarii

Localitatea

Denumirea farmaciei

Intemeietorul farmaciei

1.

1798

Sacuieni

Cerbul

Brandts Mihály (fara studii in farmacie)

2.

1805

Beius

Sarpele

Farmacist Gerhard Josephus

3.

1825

Marghita

Cerbul de aur

Farmacist Hoffman Joseph

4.

1830

Salonta

Coroana Maghiara

Farmacist Fornet Károly

5.

1838

Diosig

Aurora

Farmacist Ruzsa Alajos

6.

1842

Valea lui Mihai

Vulturul

Farmacist Kosztka János

7.

1848

Alesd

Speranta

Farmacist Horváth Mihály

Farmaciile infiintate in perioada 1850-1919

Cea mai importanta masura in scopul reglementarii activitatii farmaceutice in aceasta perioada a fost elaborarea Legii sanitare, din anul 1876, Legea XIV, care in ultimul capitol, nr.16, intr-un numar de 15 paragrafe, reglementeaza sub aspect juridic cele mai importante probleme ale activitatii farmaceutice, farmaciile fiind considerate institutii de sanatate publica si subordonate si controlate de stat. Majoritatea prevederilor acestei legi au fost formulate pe termen lung, cu o orientare moderna, ca dovada ca legea a stat la baza activitatilor farmaceutice pana dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, adaugandu-i-se in timp alte acte normative in concordanta cu problemele care s-au ivit si trebuiau reglementate [3,4].
In intervalul de 70 de ani la care ne referim, pe teritoriul Bihorului s-au infiintat un numar de 24 de farmacii, pe langa cele 7 existente. Dupa cum se poate observa din tabelul anexat reteaua farmaceutica s-a extins in toate zonele Bihorului, in centre mai mari sau mai mici. Din cele 24 de farmacii, cele mai multe au avut o durata indelungata de functionare, pana la nationalizare si in continuare. Amintim intre acestea farmaciile din Tinca, Tileagd, Biharea, Ceica, Vascau, Salard, Cefa, Episcopia Bihor, Borod, Vadu-Crisului, Suplacul de Barcau, Salard, etc. Mai putine au fost farmaciile cu o durata temporara de functionare, cum e cazul celor din Baile 1Mai, Baile Felix, Gepiu, Seleus, Salacea, care din diverse motive si-au schimbat locatia, sau s-au desfiintat [7,8,11].
In aceasta perioada in centrele Beius, Sacueni si Valea lui Mihai, s-a infiintat a doua farmacie, dar destul de tarziu, in cazul Beiusului fiind vorba chiar de un secol, de la 1805 la 1907. In Salonta in schimb, s-au infiintat doua farmacii, la 1870 si 1909, pe langa cea din 1830 [6].
Repartitia zonala a farmaciilor care au functionat pe teritoriul Bihorului in perioada 1798-1919 este urmatoarea:
• in zona Beiusului erau 6 farmacii, 2 la Beius si cate una la Vascau, Tinca, Ginta, si Ceica;
• in zona Alesdului erau 4 farmacii, la Alesd, Borod, Vadu Crisului si Tileagd;
• in zona Salonta erau 4 farmacii, 3 la Salonta si una la Gepiu, mutata apoi la Cefa;
• in zona Valea lui Mihai erau 6 farmacii, 2 la Valea lui Mihai, 2 la Sacueni, 1 la Diosig si 1 la Salacea;
• in zona Marghitei erau 3 farmacii, cate una la Marghita, Salard si Suplacul de Barcau;
• in jurul Oradiei erau 7 farmacii la Osorhei, Baile Felix, Baile 1 Mai, Episcopia Bihor, Biharea, Seleus, Tarian.
Constatam ca in depresiunea Beius-Vascau, cu un numar de aproximativ 100 de localitati, a existat o singura farmacie din anul 1805 pana in anul 1885, cand se infiinteaza si cea de la Vascau. Aceeasi situatie era si in partile Marghitei, unde din 1825 a functionat o singura farmacie pana in 1884, cand se infiinteaza si celelalte doua la Salard si Suplacul de Barcau. In partile Alesdului de asemenea, pe langa farmacia din Alesd, infiintata in 1842, celelalte 3 se infiinteaza spre sfarsitul secolului XIX-lea si la inceputul celui urmator. O acoperire mai buna a zonei se constata in jurul orasului Oradea, unde erau concentrate 7 farmacii, pe langa faptul ca populatia de aici se putea aproviziona si de la farmaciile oradene. La fel putem spune si de zona Salontei si partea nordica a comitatului cu Valea lui Mihai si Sacueni. Situatia se explica si prin faptul ca acestea erau zone de campie, erau mai bogate, cu drumuri de acces mai comode, posibilitati mai diverse de aprovizionare, precum si surse de venituri mai sigure. Dintre cele 26 de localitati 11 erau centre de plasa si pe langa farmacii mai aveau si alte institutii cu profil administrativ, comercial, economic, sau sanitar.

Tabel II

Ordinea cronologica a infiintarii farmaciilor in perioada 1850-1919

Nr.ord.

Anul infiintarii

Localitatea

Denumirea farmaciei

Intemeietorul farmaciei

1.

1798

Sacuieni

Cerbul

Brandts Mihály (fara studii in farmacie)

2.

1805

Beius

Sarpele

Farmacist Gerhard Josephus

3.

1825

Marghita

Cerbul de aur

Farmacist Hoffman Joseph

4.

1830

Salonta

Coroana Maghiara

Farmacist Fornet Károly

5.

1838

Diosig

Aurora

Farmacist Ruzsa Alajos

6.

1842

Valea lui Mihai

Vulturul

Farmacist Kosztka János

7.

1848

Alesd

Speranta

Farmacist Horváth Mihály

Conclusions
At the end of this period, which was marked by the end of World War I, the dissolution of the Austro-Hungarian Empire and the Great Union, we can conclude that there were 31 pharmacies functioning in Bihor, founded gradually over the years, in 26 localities, of which 20 had a mainly Hungarian population and only 6 had mostly Romanian inhabitants. As we have shown before, this is due to a more favorable geographical position of these 20 localities, a higher demographic index, a greater economic capacity, but also to the policy of the Hungarian authorities that intended to put at a disadvantage the Romanian population regarding all aspects, particularly during the period of dualism. A further argument is the fact that all these 40 pharmacists, except for Vasile Ardelean (Erdelyi) of Beius, were Hungarian or Jewish, some of them being originally from these localities.

Concluzii
La sfarsitul acestei perioade marcata de terminarea primului razboi mondial, dezmembrarea imperiului austro-ungar si realizarea Marii Uniri putem concluziona ca, pe teritoriul Bihorului functionau 31 de farmacii, infiintate in mod progresiv de-a lungul anilor, in 26 de localitati, dintre care 20 erau cu populatie majoritar maghiara si numai 6 cu populatie preponderent romaneasca. Dupa cum am mai aratat, acest lucru se datoreaza asezarii geografice mai favorabile a celor 20 de localitati, unui indice demografic mai crescut, unei mai mari puteri economice, dar si politicii de defavorizare a populatiei romanesti sub toate aspectele, dusa de autoritatile maghiare, mai ales in perioada dualismului. Un argument in plus este apoi si faptul ca cei peste 40 de farmacisti, cu o singura exceptie Vasile Ardelean (Erdelyi) din Beius, toti erau de etnie maghiari, sau evrei, unii chiar originari din aceste localitati.

Bibliografie:

1. Borcea L., Bihorul medieval, Editura Arca, Oradea, 2005, p. 211, 316.
2. Budaházy I., Contributii la istoria farmaciilor oradene, Ed. Muzeului Tarii Crisurilor, Oradea, 2007, p. 41-61, 55-68, 74-75, 88, 198.
3. Izsák S., Farmacia de-a lungul secolelor, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979, p. 191, 195-196, 202-207.
4. Mermeze G., Mermeze Ancamaria, Istoricul farmaciilor din Oradea, p. 58-65, 69, 119, 129, 228-230.
5. Mermeze Ghe., Grecu I., Farmacia si Societatea Romana de Istoria Farmaciei de-a lungul vremii, Editura Universitatii din Oradea, 2005, p. 27-28, 34, 588.
6. Pasca Bianca, Gitea Daniela, H. Popescu, Farmaciile din Salonta judetul Bihor-schita istorica, Revista Clujul Medical vol. 83/nr. 2, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, p-ISSN 1222-2119, e-ISSN 2066-8872, p. 354-357, 2010
7. Pasca Bianca, Gitea Daniela, H. Popescu, Farmaciile bihorene din afara Oradiei in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, Revista Clujul Medical vol. 83/nr. 1, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, p-ISSN 1222-2119, e-ISSN 2066-8872, pag. 190-193, 2010
8. Péter H. Mária, Az erdélyi gyógyszerészet Magyar vonatkozásai (Referinte maghiare privind farmaceutica din Ardeal), Az Erdély Múzeum-Egyesület kiadása Kolozsvár, 2002, p. 43.
9. Róthschnek V. E., A Debreczen Biharmegyei gyógyszerész testület és az általános magyar országi gyógyszerész egylet III kerület IV járás Gyógyszertárai, testülete, és egyletének története alapitásuk óta (Istoria de la infiintare a farmaciilor, corporatiilor si asociatiilor din Corporatia farmacistilor din Debretin si Comitatul Bihor si din Circumscriptia III plasa IV din Asociatia generala a farmacistilor din Ungaria), Debreczen, 1882, p. 151-155, 166-168, 177, 181.
10. ***A.N.D.J.BH (Arhivele Nationale, Directia Judeteana Bihor), Fond Prefectura judetului Bihor, inv. 41, Rola 207, Dosar 932/933, file 10-37, 240-242, 265-270, 334-345.
11. ***A.N.D.J.BH, Fond Prefectura judetului Bihor, inv. 1466, Dosar 68/1926 – Sanatate publica, file 42-43, 55.
12. ***A.N.D.J.BH, Fond Prefectura judetului Bihor, inv. 41, Dosar 936, file 50-85, 110-130.
13. ***A.N.D.J.BH, Fond Spitalul Mizericordian Oradea, Dosar 31a, file 381-387.
14. ***Magyar Országos Levéltar Budapesta (Arhivele Nationale Maghiare din Budapesta), Helytartótanácsi Iratok, Osztály Egészségügyi – Relatio Sanitatis (Documentele Consiliului Local, Departamentul Sanitar), C66, anul 1807, Fasc. 4, Poz. 238, Dosar 209, anul 1826, Fasc. 4, Poz. 239, Dosar 294.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate