Vechile carti medico-farmaceutice, patrimoniu cultural national

2.6. Luminare majus[…]Connexa preaterea sunt, tam Lumen Apothecariorum, quam Thesaurus Aromatariorum

A doua carte Luminare majus este tiparita la Venetia in 1566. Este o lucrare triparita (formata din trei farmacopei): Luminare majus-Luminatorul cel Mare, Lumen apothecariorum-Lumina spiterilor, Thesaurus Aromatariorum-Tezaurul aromatarilor (spiterilor).

Detalii despre farmacopeea Luminare majus puteti afla in nr.IV/2011 al revistei „Studii si Comunicari”, care va aparea in octombrie 2011.

2.6.1. Analiza descriptiva calitativa a lucrarii.

Si aceasta lucrare este redactata in limba latina, caracterele tipografice sunt italice. Preparatele farmaceutice au monografii separate in ordine alfabetica, asa cum sunt prezentate in FR X. Sunt ordonate si in functie de clasa preparatului farmaceutic. Fiecare ,,leac” sau reteta sunt apoi caracterizate din punct de vedere al utilitatii lor.

 

2.6.2. LUMEN APOTHECARIORUM

Urmatoarea lucrare tiparita impreuna cu Luminare majus este  Lumen apothecariorum. Are tot 15 parti (ca Luminare majus), se intinde de la foaia 143r pana la foaia 172v. Este redactata de Quiricus Augustus, deci comentariile ulterioare la preparatele descrise sunt ale acestuia.

LVMEN APOTHECARIORVM OLIM NON INFELICITER AEDITVM – Lumina spiterilor atunci nefericit editat

A subtilissimo Artium et Medicinae doctore domino magistro Quirico de Augustis de Dertona; – Cu precizia deosebita a artei si a medicinei de doctorul, maestrul si profesorul Quiricus de Augustus din Dertona

Nunc vero summis vigilijs quam accuratissime castigatum – Acum cu adevarat cu multa acuratete corectata

2.6.3.Prooemivm Introducere

In introducere, Quiricus Augustus incearca sa-i puna intr-o lumina favorabila atat pe farmacisti, cat si opera sa. Doreste sa elimine uneltirile fratelui sau, dar sa evidentieze si calitatea cartii sale. Introducerea scrisa intr-o latina dificila scoate la lumina gandirea acelor vremuri si modul in care se putea redacta o carte. Se pare ca introducerile aveau o nota moralizatoare si se apela adesea la Divinitate.

Lumen Apothecariorum este inspirata in mare parte din scrierile lui Mesue, fiind totusi de dimensiuni mai reduse. Unele retete sunt preluate din Luminare majus. Aici sunt comentate din punct de vedere al afectiunilor pe care le trateaza. Se stabileste identitatea speciilor si produselor care alcatuiesc remediul respectiv.

2.6.4.Opus in quinque ac decem distinctiones partitur.Prima erit de confectionibus aromaticis Et continent descriptiones XXII

Lucrare in cincisprezece parti. Prima despre preparate aromatice. Contine 22 de descrieri (de preparate)

Dintre cele 22 de preparate incadrate drept preparate aromatice, 14 sunt dintre cele descrise de Mesue si preluate de Luminare Majus in prima parte a acesteia. In descrierile lui Quiricus Augustus se pune accent pe partea curativa a preparatelor enumerate. De asemenea, el nu ofera intotdeauna o definitie preliminara a tipului de preparat continut in fiecare din cele 15 parti, asa cum facea Mutonus in Luminatorul cel mare. Sunt electuarii cu muguri – De gemmis, cu trandafiri, din corali – Diacorallie sau din scortisoara.

Vom da exemplu descrierea a 20-a care corespunde cu capitolul XIV din prima parte a Luminare majus.

Descriptio XX

,,Aromat, de la Mesue, continand cuisoare, stomacul si sufletul/inima si greata si voma indeparteaza si este bun impotriva putrefactiilor in partile stomacului, partile pentru nutritie le incalzeste (cavitatea bucala) si flatulenta indeparteaza.”

Rp.: cuisoare 7 drahme, condiment din nucsoara, Curcuma zedoaria, fam. Zingiberaceae, galanga – Alpinia officinalis fam. Zingiberaceae, Santalum sp. fam. Santalaceae, macoziri – adica citrin/galben, diarhodon – rosu sau pigment rosu, scortisoara, lemn de aloe, spice din India, Piper longus, fam. Piperaceae, heil – cardamom mare, ana partes 2 drahme, trandafir rosu 5 uncii, lemn dulce, nuca moscata, ana partes 2 drahme, frunze – folij, Piper cubeba fam. Piperaceae, ana partes 3 drahme (una sau 2 scrupe), ambra 1 drahma, muschi 5 scrupe, pulverizati foarte bine tot amestecul si cu 1 libra si doua uncii sirop citrin, adica iulep de trandafir si se face confectio, in forma solida.”

AVGVSTVS

„Despre frunze intre invatati este diferenta si controversa. Unii spun ca este iarba care se naste in apele dulci fara radacina. Altii (spun) ca este arbustul nascut in India si frunzele sale se numesc folia care inseamna acelasi lucru ca frunze. Unii spun ca sunt frunze de cuisor, (Eugenia carryophylatus). Trei parti sunt o drahma doua scrupe si 5 gran. Daca impartim drahma in patru se obtin 15 gran… (Din) scrupele moderne ar rezulta 20 de gran. S.a.m.d.” (Aceste calcule sunt inexacte conform sistemului de masuri adoptat la Nürnberg, ceea ce inseamna ca masurile respective erau cele dinaintea oficializarii acestuia.)

Descrierea este scurta, dar coroborand si cu celelalte capitole, acest capitol se numeste de confectionibus aromaticis. Ingredientele au ulei volatil in compozitia lor. Dupa Luminare majus, ar fi clasificate ca electuarii aromate. Interesanta este si opinia lui Quiricus despre originea frunzelor.

 

2.6.5.SECVNDA DISTINCTIO quae est de electuarijs amaris, et continet xxvj. Descriptiones. – Partea a doua care este despre electuarii amare si contine 26 de descrieri.

Printre electuariile amare citate de Quiricus se mai numara electuariul curcuma – Diacurcuma, cu guma tragacantha – Diatragacantha sau Tyriaca Galenus. „Tyriaca este numele dat efectului pe care il da impotriva veninului de sarpe si altor leacuri otravitoare. Numele are doua parti, tyri care semnifica sarpe si aca care inseamna leac veninos. Tyriaca este numele care defineste lucrul care vindeca muscaturile de sarpe si leacurile otravitoare si este numita Tyriaca carne tyri – teriac de carne de sarpe.”

Teriacul este la origine indicat in cazul muscaturilor animalelor veninoase. In primul secol i.Hr., doctorul grec Cratevas ii schimba compozitia si face o antiotrava universala, pe care o boteaza Mithridat, dupa numele regelui din Pont, caruia ii era dedicat. Dupa 100 de ani, Andromac, doctorul lui Nero, da o noua formula, descrisa si de Galenus si reluata de Avicenna.

In partea a doua sunt definite unele preparate medievale. Se descrie si o modalitate optima de uscare a unor produse vegetale. Uscarea este unul dintre pasii importanti pentru ca un produs vegetal sa-si pastreze principiile active nealterate.

Quiricus nu defineste o clasa de produse. Daca un preparat anume este mai important, el ii da traducerea in limba latina, traducerea facandu-se de obicei din greaca. Mai aduce la cunostinta aromatarilor de ce reteta respectiva poarta acel nume.

2.6.6. Partea a treia este despre medicamente purgative si contine 51 de retete.

Aceasta parte cuprinde atat unele tipuri de electuarii, cat si pilule care sunt utilizate drept purgative. Medicina solutiva sunt si electuarii cum ar fi hiera picra, purgative drastice, sau rubarbura si tamarin cu proprietati analoage.

 

2.6.7.QVARTA DISTINCTIO quae est de trochiscis et continens Descriptiones XXI – Partea a patra care este despre trochisti si contine 31 de descrieri.

Trochistilor si pilulelor li s-a rezervat un capitol mai amplu in Luminare majus. Ca in fiecare parte din Lvmen apothecariorum sunt reluate multe retete ale lui Mesue dar si ale unor doctori si farmacisti arabi si salernitani.

Din aceasta parte, peste 90% din retete apartin lui Mesue si cateva lui Nicolaus Salernitanus sau lui Avicenna.

De asemenea, aici sunt definiti de catre Quiricus trochistii.

AVGVSTVS

… ,,Trochistii sunt preparatele care contin mai multe pulberi care se agrega cu ajutorul unui lichid. Se spune trochiscus la trochos care este similara cu o roata de car.”

In aceasta reteta, pe langa definirea trochistilor, sunt trecute unele masuri vechi neadoptate de sistemul din Nürnberg, care se numesc aureum sau aureus. Un aureus cantareste ⅔ dintr-o drahma, sau 4 scrupe, conform celor spuse de Quiricus.

In ultimul capitol se descrie modelarea  trochistilor in forma lor specifica, dar si sigilarea lor, adica aplicarea sigiliului. Acest sigiliu putea contine o stampila in relief ce se putea aplica pe pastila respectiva.

 

Descriptio XXXI. MODUS sigillandi trochiscos. – Capitolul 31 Despre modul de a aplica sigiliul trochistilor

,,Asaza doua (scanduri) drepte, pe lung si pe lat egale care sunt din lemn tare. Si asaza concavitatile de forma unui trochist si concavitatea sa fie in asa masura incat trochistii sa fie la fel de grosi pe ambele parti. Apoi prepari pasta de trochist si ungi concavitatile cu ulei de migdale dulci apoi pui pasta pe ambele (scanduri) si le comprimi foarte tare, astfel incat sa iasa lichidul din ele si astfel ai facut trochisti.”

AVGVSTVS

„Sunt unii care vor sa imprime semn sau figura pe trochisti. Deci scrii in aceste concavitati ce doresti si se imprima pe trochisti. Acesta este modul de a sigila toti trochistii.”

Acest capitol aduce multe completari si adaugiri comentariului lui Manlius din Luminare majus. Trochistii pot purta inscriptii, care se aplica similar asa cum se aplica sigiliul unui nobil sau unui rege pe ceara si rezulta un sigiliu in relief. Poate de aici vine si termenul sigillare, una din etapele procesului tehnologic de preparare.

2.6.8.QVINTA DISTINCTIO quae est de pulveribus et continens Descriptiones XI – Partea a cincea care este despre pulberi si contine 11 descrieri.

Partea a cincea are si pulberi pentru vindecarea afectiunilor inimii, stomacului, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali. Ultimele doua descrieri sunt destinate administrarii cu saculus – un saculet special care se aplica pe zona afectata.

 

2.6.9. SEXTA DISTINCTIO quae est de loch. Et continens novem Descriptiones – Partea a sasea care este despre loch si contine 9 descrieri.

Dintre cele 16 capitole cuprinse in partea a treia in Luminare majus, De loch, in Lvmen apothecariorum sunt cuprinse 7 capitole. Ultimele doua descrieri sunt redactate de Quiricus.

Descriptio VIII Mixtvra pectoralis per me composita – Mixtura pectorala compusa de mine

„Rp.: zvcchari violati – zahar cu apa de viorele, zvcchari buglossati – zahar cu apa de Anchusa officinalis, fam. Boraginaceae, zvcchari boraginati – zahar cu limba mielului, Borago officinalis, fam. Boraginaceae, manvs christi violati – manvs christi cu viorele (preparat cu zahar, apa de trandafiri si posibil aur sau perle la care se adauga apa de viorele) ana partes 4 uncii, diairis de zuccharum – zahar cu stanjenel, penidiarum – alune cu zahar, guma tragacanta, ana partes 6 uncii, Calamentum sp. fam. Lamiaceae, loch de Althaea, ana partes 2 uncii se amesteca apoi se adauga sirop de viorele si se face amestecul care se pastreaza.”

In comentariul ce urmeaza, Quiricus Augustus noteaza ca deosebit de importante sunt manvs christi, penidium, diairis si se amesteca cu celelalte ingrediente sau cu sirop, iar apoi pot fi utilizate.

Ultimul capitol descrie Mixtvra cordialis, un preparat tot pe baza de zahar.

Lvmen apothecariorum este o lucrare de mai mici dimensiuni decat Lvminare majvs, dar preparatele raman la fel de importante.

Vom continua analizarea continutului celorlalte capitole si prezentarea personalitatii controversate a lui Mesue in numarul viitor.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate