Influente alimentare in bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de imbolnavire si deces in prezent, fiind  responsabile de pana la jumatate din totalul deceselor (1).  Bolile cardiovasculare artero-sclerotice sunt pe primul loc atunci cand vorbim despre imbolnavire si mortalitate in tarile dezvoltate. Importanta alimentatiei in prevenirea acestei patologii este bine cunoscuta si exista numeroase studii care atesta aceasta legatura. Peste ¾ dintre  bolnavi s-ar fi putut sustrage imbolnavirii adoptand un stil de viata sanatos- o cifra impresionanta si extrem de mare.

Factorii de risc cardiovascular sunt cei ce nu pot fi influentati – sexul, varsta, zestrea genetica – si factorii influentabili – colesterolul, hipertensiunea, arterita, tabagismul – sau controlabili – diabetul.

Studiul relatiei alimentatie- boli cardiovasculare ne-a permis sa afirmam cu certitudine rolul excesului de grasimi, al acizilor grasi saturati si al colesterolului alimentar in producerea aterosclerozei sau beneficiile consumului acizilor grasi nesaturati, al vitaminelor antioxidante C, A, E, al seleniului.

Un alt aspect important al dietei este legat de cantitatea de sare utilizata de persoanele cu sau fara afectare cardiovasculara, stiut fiind faptul ca excesul de sare creste tensiunea arteriala si riscul de a dezvolta tulburari cardiovasculare, osteoporoza, cancer digestiv , accidente vasculare (2).

O mica parte din sare provine din solnita (in bucatarie sau la masa), aproximativ 20% , restul provenind din fabricarea artizanala sau industriala a alimentelor (paine, mezeluri s.a.) (2, 3).  Aportul de sare recomandat este de 5-6 g/zi ( 2 grame fiind aportul minim zilnic recomandat), pana la 8-10 g in cazul unor eforturi prelungite(4, 5). Majoritatea populatiilor adulte depasesc 6 g de sare / zi, iar in estul Europei si in Asia ajung la > 12 g/zi (5).

Grasimile alimentare trebuie sa fie prezente in medie in alimentatia zilnica in gramaj de 2-3 gr/kgcorp/zi  sau 20-35% din aportul energetic total (2, 3, 6).

Grasimile saturate cresc colesterolul total si LDL (2,7). In aceasta categorie, exista sub-grupul format din acidul pamitic, miristic si lauric, foarte aterogen, pentru care s-a limitat aportul la maxim 8 % din necesarul caloric zilnic (8). Acidul palmitic este componenta de baza a uleiului de palmier. Se gaseste de asemenea si in uleiul extras din seminte de bumbac, untura, unt de cacao, grasime de vaca. Acidul miristic se gaseste in produsele lactate, mai ales in branza. Nu toate grasimile saturate influenteaza cresterea  nivelului de colesterol sau cresterea riscului cardiovascular (9). Acidul stearic, care se gaseste cu preponderenta in carne, produse lactate si ciocolata, nu pare sa afecteze nivelul de colesterol din sange (10).

Grasimile mononesaturate si polinesaturate conduc la scaderea nivelului de colesterol din sange, daca  inlocuiesc grasimile saturate din ali­mentatie, dar acizii grasi polinesaturati au un mai mare impact decat acizii mononesaturati (2,7). Majoritatea grasimilor din alimentatie sunt grasimi mono­nesaturate. Grasimile polinesaturate conduc la scaderea nivelului de colesterol cu densitate redusa de lipoproteine, dar unele studii au aratat ca ele pot de asemenea sa scada si nivelul de colesterol cu densitate marita de lipoproteine (2, 7).

Acizii grasi trans (si grasimile saturate), precum acidul elaidic, se formeaza cand uleiurile vegetale mononesaturate si polinesaturate sunt hidrogenate. De asemenea, ei exista in mod natural, in cantitati mici, si in unele produse din carne, unt si produse lactate (2, 10). Acizii grasi trans se comporta exact ca si grasimile saturate, in sensul ca sunt responsabili de cresterea nivelului de colesterol total din sange, dar, in plus, conduc si la scaderea HDL colesterolului (2). Totusi, in alimentatie, ei apar in cantitati mult mai mici decat grasimile saturate; este recomandat ca aportul lor sa fie <1% din aportul energetic zilnic (3, 10) .

Grasimile omega conduc la scaderea nivelului de colesterol si la diminuarea aparitiei unei game de afectiuni inflamatorii( psoriazisul, artrita reumatica, colita ulceroasa) si inflamarea peretilor vaselor de sange asociata cu ingustarea arterelor (Omega 3); contributia la dezvoltarea normala a creierului fatului(7,11,12, 13, 14). Acizii grasi Omega 3 preluati din alimentatie  in cantitati seminifictive sunt acidul alfalinolenic( ALA), acidul eicosapentaenoic( EPA), acidul  docosahexanenoic( DHA).

Ultimii doi AG pot fi eventual fabricati in cantitati infinitezimale din ALA in corp prin diferite procese enzimatice (8).  Omega-3 participa activ la sinteza prostaglandinelor, acestea intervenind in reglarea tensiunii arteriale, a elasticitatii peretilor vasculari (11).

Acizii grasi Omega-6 sunt polinesaturati si influenteaza riscul cardiovascular per se si prin raportul dintre ei si cei Omega 3. Intrucat exista o interactiune competitiva intre metabolismul acizilor grasi Omega-6 si al celor Omega-3, raportul inclinat in favoarea primilor poate influenta efectul pozitiv al celor din urma. Raportul ideal este de mai putin de 5 la 1( 8,11).

Colesterolul se sintetizeaza  in ficat( 75%), iar 25% provine din alimente. Este recomandat un aport alimentar <300 mg de colesterol / zi (2, 10).
Magneziul participa la transmiterea neuromusculara si la reglarea ritmului cardiac; carenta favorizeaza stresul oxidativ, responsabil de alterarea celulelor endoteliale prin imbatranire prematura. Efectul hipotensor al magneziului se manifesta mai ales la pacientii hipertensivi care au deficit din acest mineral sau care iau diuretice (15). Deficitul in magneziu este de asemenea legat de fenomene inflamatorii observate in ateroscleroza.
Pestele de apa rece este cel mai benefic din punct de vedere cardiovascular, pentru aportul de  AG polinesaturati, Omega-3 gen DHA (acid decohexoenoic) si EPA (acid eicosapentaenoic) (2).

Uleiul de masline extravirgin are procentul cel mai mare de grasimi mononesaturate (73 g/ 100 ml), cu impact moderat asupra valorilor colesterolului, dar efectul protector cardiovascular este dat de fenoli. Acestia sunt antioxidanti puternici, iar uleiul de masline contine peste 30 de tipuri diferite (16).

Seleniul este antioxidant, iar la nivel cardiovascular protejeaza endoteliul vascular si ADN-ul de stresul oxidativ si de radicalii liberi, scade oxidarea LDL si previne imbatranirea (17).

Vitamina E impiedica peroxidarea LDL colesterolului, inhiba productia de tromboxan si intervine astfel in agregarea plachetara, protejeaza vitamina A de distrugere, dar are roluri si in activarea protein kinazei C, in metabolismul proteic si al acizilor nucleici (18, 19, 20, 21, 22).

Vitamina C sau acidul ascorbic este antioxidant, protector cardiovascular, vasodilatator ( prin influenta asupra productiei de prostaciclina), scade LDL colesterolul( 22, 23). Un alt beneficiu remarcat recent este scaderea adeziunii monocitelor la endoteliul vascular in cazul fumatorilor, cu reducerea riscului aterogenetic (19). La pacientii cu hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, hiperhomocisteinemie, diabet zaharat  sau fumatori, suplimentarea vitaminei C imbunatateste vasodilatatia (19).

Polifenolii (24, 25)- flavonoizii,  acizii fenolici, lignanele,  stilbenele (dintre care resveratrolul este cel mai cunoscut) , taninurile, antocianinele sunt prezenti in fructe, legume, vin, ceai. Flavonoidele se gasesc in fructe, legume, vin rosu, ceai verde sau negru, cacao- ciocolata. Reduc oxidarea lipidelor, de unde si rolul lor protectiv cardiovascular (26). Fenolii ceaiului verde sau negru sunt in particular remarcabili, inzestrati cu proprietati intrinsece specifice vasodilatatorii la nivel arterial.

Carotenoizii

Exista numeroase studii ce afirma ca un consum suficient cantitativ  de carotenoizi scade riscul de boala cardiovasculara (22)  la fumatori si fosti fumatori (21).  Se pare ca acestia scad oxidarea LDL, deficitul lor crescand riscul cardiovascular si cerebrovascular, mai ales cand se asociaza si cel de vitamina C(27,28).

Concluzii

Desi bolile cardiovaculare continua sa fie principala cauza de mortalitate in lume, adoptarea unui stil de viata echilibrat, care sa limiteze consumul de grasimi saturate, acizi grasi trans, colesterol, si care sa promoveze activitatea fizica regulata, sustinuta de consumul alimentelor prietenoase inimii si vaselor de sange, ne poate asigura o viata lunga si lipsita de evenimente cardiovasculare.

Bibliografie:

  1. European Society of Cardiology, 2012 European Cardiovascular Disease Statistics
  2. Dietary Guidelines for Americans 2010
  3. Food and Nutrition Therapy, International Edition, 12e ISBN: 978-0-8089-2378-7, pg 833-864
  4. Arterial Hypertension (Management of) EHJ 2007;28:1462-1536
  5. Salt intake, stroke, and cardiovascular disease: meta-analysis of prospective studies, Pasquale Strazzullo,Lanfranco D’Elia, Ngianga-Bakwin Kandala, Francesco P Cappuccio, ,BMJ 2009;339:b4567
  6. Situation nutritionnelle de la population française :besoins, apports et statut nutritionnels, Séminaire INRA – DGAL, «  Pratiques innovantes et qualités nutritionnelles des produits alimentaires », 30 mars 2011,Esther Kalonji
  7. Les dyslipidémies, G. Luc, J.M. Lecerf, Masson, Paris, 2002
  8. Avis relatif à l’actualisation des apports nutritionnels conseillés pour les acides gras de l’Afssa (devenue Anses), 1er mars 2010
  9. Dietary lipids: less fat or best fat?, Jean-Michel Chardigny,  OCL 2012; xx(x): 1-4. doi : 10.1684/ocl.2012.0498
  10. Dyslipidemias (Management of)  European Heart Journal (2011) 32:1769-1818
  11. Apports nutritionnels conseillés pour la population, A. Martin et al. Lavoisier, Tec et Doc, 2001
  12. Nature ou quantité des lipides, l’effet des Oméga 3 existe-t-il ? 10°Entretiens de Nutrition, Institut Pasteur de Lille, P.Weil et al. 2008
  13. Dietary lipids: less fat or best fat?, Jean-Michel Chardigny,  OCL 2012; xx(x): 1-4. doi : 10.1684/ocl.2012.0498
  14. Ministerul Sanatatii, Ghid pentru alimentatia sanatoasa
  15. Modern nutrition in health and disease, M. Shils, M. Shike, AC Ross, B. Cabalero, R. Cousins, Lippincott Williams Wilkins, Tenth Edition, 2006, pag 1100-1101
  16. Major phenolic compounds in olive oil: metabolism and health effects. Kellie L Tuck and Peter J Hayball, The Journal of Nutritional Biochemistry, November 2002, Volume 13, Issue 11 , Pages 636-644
  17. Selenium: the biological role and antioxidant activity, Baraboĭ VA, Shestakova EN, Ukr Biokhim Zh. 2004 Jan-Feb;76(1):23-32 ( abstract)
  18. Cardiovascular antioxidant therapy: a review of supplements, pharmacotherapies, and mechanisms. – Tinkel J, Hassanain H, Khouri S – J. Cardiol Rev. 2012 Mar-Apr;20(2):77-83. doi: 10.1097/CRD.0b013e31823dbbad
  19. Handbook of Antioxidants, Second Edition, Taylor and e-Francis Library, 2005
  20. Dietary antioxidant vitamins and death from coronary heart disease in postmenopausal women, Kushi L. H. et al. – N Engl J Med. 1996; 334:1156-1162
  21. Vitamin E consumption and the risk of coronary heart disease in men, Rimm E. B. et al. – N Engl J Med. 1993; 328:1450-1456
  22. Increased risk of cardiovascular disease at suboptimal plasma concentrations of essential antioxidants- Gey K. F. et al. – Am J Clin Nutr. 1993; 57:787-797
  23. Serum ascorbic acid and cardiovascular disease prevalence in US adults. – Simon J. A. et al. Epidemiology. 1998; 9:316-321
  24. Polyphenols: food sources and bioavailability, C. Manach, A. Scalbert, C. Morand,C. Rémésy, L. Jiménez, Am J Clin Nutr May 2004vol. 79 no. 5 727-747
  25. Green and black tea are equally potent stimuli of NO production and vasodilation: new insights into tea ingredients involved, Lorenz M, Basic Res Cardiol. 2009 Jan;104(1):100-10. doi: 10.1007/s00395-008-0759-3. Epub 2008 Dec 20
  26. Phenolic and Theobromine Contents of Commercial Dark, Milk,and White Chocolates on the Malaysian Market, C. Meng, Molecules 2009, 14, 200-209; doi:10.3390/molecules14010200
  27. Inverse correlation between essential antioxidants in plasma and subsequent risk to develop cancer, ischemic heart disease and stroke respectively: 12-year follow-up of the Prospective Basel – Study. Eichholzer M. et al.- Exp Suppl. 1992; 62:398-410.
  28. Poor plasma status of carotene and vitamin C is associated with higher mortality from ischemic heart disease and stroke: Basel Prospective Study.- Gey K. F. et al. – Clin Invest. 1993; 71:3-6.

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.