Conferențiar Dr. Nicoleta Berbec: „Pentru multe dintre afecțiunile hematologice, transplantul cu celule stem rămâne singura abordare terapeutică cu potențial curativ”

res-poza nicoleta berbecConferențiar Dr. Nicoleta Berbec este Șef de Secție al Clinicii de Hematologie a Spitalului Clinic Colțea, cu studii postdoctorale în domeniul chirurgiei reconstructive de transplant. În interviul acordat ne-a mărturisit că cea mai mare realizare este activitatea de zi cu zi la patul pacientului și ne-a vorbit despre transplantul cu celule stem, nu doar ca șansă de supraviețuire în cazul leucemiei acute limfoblastice, ci pentru multe dintre afecțiunile hematologice.

GALENUS: Cum ați ales această ramură a medicinei, hematologia?

Trebuie să recunosc, hematologia nu a fost prima mea opțiune. După examenul de secundariat, am ales specialitatea Medicină Internă, iar în ultimul an de secundariat am efectuat un stagiu în Clinica de Hematologie Colțea, unde am descoperit și m-am îndrăgostit de această specialitate. Am avut șansa să ocup prin concurs un post la Catedra de Hematologie – Spitalul Colțea din cadrul UMF „Carol Davila”, iar în 1996 am susținut examenul de medic specialist în specialitatea hematologie clinică. Dacă aș fi la început de drum, aș alege fără să ezit hematologia.

G.: Ați studiat și în străinătate. V-ați gândit vreodată să rămâneți să profesați în afara țării?

În 1996, când am efectuat primul stagiu în Franța, nu m-am gândit niciun moment să rămân. Am plecat pentru a câștiga experiență într-o secție de transplant cu celule stem, în speranța că într-o bună zi această procedură va putea fi realizată și în Clinica de Hematologie Colțea și, din fericire, de aproximativ 2 ani, pacienții noștri beneficiază de această opțiune terapeutică. La invitația profesorului meu din Franța, am mai efectuat și un stagiu de studii aprofundate și bineînțeles că au existat propuneri de a profesa în afara țării, dar întotdeauna am gândit că pacienții din România au mai multă nevoie de mine.

G.: Există boli sangvine care necesită o strânsă colaborare între hematolog și oncolog. Cât depinde reușita unui tratament de această colaborare?

Sigur că pentru reușita unui tratament este nevoie de o strânsă colaborare cu celelalte specialități, iar pentru hemopatiile maligne, în special cu oncologia și radioterapia. Această colaborare își dovedește utilitatea mai ales pentru pacienții din județele în care nu există medic hematolog, iar aceștia pot să efectueze tratamente și pot fi monitorizați de specialistul oncolog din teritoriu.

G.: Vorbeați de curând despre transplantul cu celule stem, ca șansă de supraviețuire pentru pacienții cu leucemie acută limfoblastică. Povestiți-ne mai multe.

Nu numai pentru leucemia acută limfoblastică, ci pentru multe afecțiuni hematologice, transplantul cu celule stem rămâne singura abordare terapeutică cu potențial curativ. În mod special, pentru leucemiile acute limfoblastice care nu răspund la chimioterapie sau recad, transplantul cu celule stem de la un donator sănătos reprezintă o reală șansă la viață. Condiția principală pentru ca pacientul să fie considerat eligibil este ca transplantul să fie realizat în perioada de remisiune a bolii, când acesta poate tolera o astfel de intervenție. Prin chimioterapie, sunt distruse celulele canceroase și se induce remisiunea, însă, în același timp, citostaticele slăbesc foarte mult organismul. Din fericire însă, medicii au acum la dispoziție o abordare terapeutică inovatoare, prin care sistemul imunitar al pacientului este programat să lupte și să distrugă celulele canceroase. Cu noua opțiune de tratament se obține o rată de răspuns foarte bună, iar perioada de supraviețuire fără progresia bolii este de aproximativ 6 luni, perioadă în care pacienții sunt eligibili pentru transplant.

G.: Care sunt cele mai frecvente boli hematologice și cum se tratează?

Cred că trebuie să diferențiem cele două categorii de afecțiuni hematologice: hemopatiile maligne și afectiunile hematologice non-maligne (vorbim aici în special de anemii și purpură trombocitopenică). Dacă ne referim la hemopatiile maligne ale adultului, cele mai frecvente sunt limfoamele maligne (non-hodgkiniene și limfomul Hodgkin) și leucemiile (acute și cronice). În general, aceste afecțiuni necesită tratament citostatic (sunt protocoale de chimioterapie specifice fiecărui tip/subtip de boală), uneori radioterapie, iar în anumite cazuri este indicat transplantul cu celule stem. Pe lângă această terapie specifică, pacienții hemato-oncologici au nevoie de o terapie suportivă (a complicațiilor bolii și/sau tratamentului): transfuzii la cei cu anemie sau trombocitopenie, tratament antibiotic, antimicotic și antiviral (pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor), terapia durerii etc. Succesul terapeutic depinde, în mare măsură, de îmbinarea terapiei specifice bolii cu cea de suport.

G.: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante descoperiri în ceea ce privește hematologia?

Din punctul meu de vedere, cele mai mari descoperiri sunt legate de identificarea unor anomalii cromozomiale și moleculare (începând cu cromozomul Philadelphia descris pentru prima dată în anul 1960 în leucemia mieloidă cronică) în anumite hemopatii maligne. Acest lucru a permis o mai bună înțelegere a mecanismelor de apariție a bolii și ulterior a descoperirii unor medicamente ce acționează țintit pe celula anormală.

G.: Care este cea mai mare realizare din cariera dumneavoastră?

Consider că cea mai mare realizare este activitatea mea de zi cu zi la patul pacientului.

G.: Ce rol are factorul genetic în apariția bolilor hematologice?

Cu siguranță, factorul genetic este implicat în apariția unor afecțiuni hematologice și sunt studii care susțin acest lucru. Sunt anumite boli genetice care se asociază mai frecvent cu anumite hemopatii maligne și există, de asemenea, familii cu o incidență mai mare a acestora. Cred că o mai bună înțelegere a implicării factorilor genetici în oncogeneză, în mecanismele de apariție a bolilor, va determina o altă abordare a acestor boli din punct de vedere al atitudinii preventive și terapeutice.

G.: Ce ați îmbunătăți în sistemul de sănătate din România?

Multe, dar mai ales aș renunta la atâta birocrație și la atâtea cozi și drumuri făcute de pacient pentru a putea beneficia de servicii medicale.

G.: Aveți studii postdoctorale în domeniul chirurgiei reconstructive de transplant. Ce presupune, mai exact?

Tema de cercetare în cadrul acestor studii postdoctorale a fost: Posibilitatea realizării, din punct de vedere farmacologic și imunologic, a transplantului de măduvă osoasă vascularizată ca alternativă la transplantul convenţional de măduvă osoasă. În ultimii ani, odată cu progresele înregistrate în cunoașterea imunologiei transplantului, în microchirurgie și terapia imunosupresoare, a apărut o nouă posibilitate terapeutică − Transplantul Vascularizat de Țesuturi Compozite (TTC), soluție extrem de atractivă de rezolvare a unor cazuri considerate anterior inoperabile. Un alt domeniu de cercetare, de mare interes și actualitate, este legat de evaluarea efectelor și posibilităților terapeutice ale TTC (ce conțin structuri osoase cu măduvă hematogenă) ca sursă de celule progenitoare hematopoietice. Este posibil să se dezvolte o tehnică nouă pentru transplantul de măduvă osoasă bazată pe această abordare chirurgicală. Transplantul de măduvă osoasă vascularizată reprezintă o alternativă teoretică atrăgătoare la transplantul convențional de celule de măduvă osoasă, oferind posibilitatea rezolvării punctelor slabe ale acestuia, și anume eșecul grefării și incidența GVHD (reacție grefă contra gazdă). Evaluarea producerii de celule hematoformatoare prin transplantul de măduvă osoasă hematogenă vascularizată, din informațiile deținute până în prezent, constituie un element de noutate absolută. Studiul și-a propus urmărirea comparativă a evoluției animalelor de studiu la care s-a realizat fie transplant convențional de măduvă osoasă, fie transplant vascularizat de măduvă osoasă.

G.: Cu ce probleme v-ați confruntat ca Șef de Secție al Clinicii de Hematologie a Spitalului Clinic Colțea și cum ați reușit să manageriați situațiile apărute?

Bineînțeles, au existat probleme, mai ales cu schimbările din sistemul sanitar din ultimii ani, dar am șansa unor colegi profesioniști, cu o mare capacitate și dorință de adaptare la toate aceste modificări, care fac eforturi pentru menținerea și ameliorarea calității actului medical, astfel încât pacientul să nu resimtă toate aceste „frământări”. Și trebuie să recunosc, nu au fost probleme ce nu au putut fi rezolvate și, de asemenea, avem o bună colaborare cu cei din conducerea spitalului, dar și cu celelalte instituții, în clinica noastră derulându-se în prezent patru Programe Naționale de Sănătate.

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.