Bancile de lapte matern – importanta si standarde de functionare

Alaptarea reprezinta standardul de aur in nutritia nou-nascutilor si sugarilor. Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii sunt de a alapta exclusiv timp de 6 luni, apoi continuarea alaptarii in paralel cu o alimentatie complementara corect introdusa timp de 2 ani si peste. (4) Bancile de lapte matern sunt de mare ajutor in acest sens.

In ciuda modificarilor aduse formulelor de lapte, laptele uman aduce beneficii care nu pot fi replicate de orice alta sursa de alimentatie. Atunci cand laptele propriei mame nu este disponibil pentru noul nascut bolnav, spitalizat, laptele uman donat ar trebui sa fie disponibil ca metoda alternativa de alimentatie urmat de formula de lapte comerciala. (1)

Bancile de lapte matern in lume

Banca de lapte matern este un centru care se ocupa de colectarea, testarea, procesarea si eliberarea pe baza de prescriptie medicala a laptelui matern donat. (3)

  • Prima banca de lapte uman a fost deschisa in Viena, Austria, in 1909. (1)
  • La mijlocul anilor 80 majoritatea bancilor de lapte uman din lume au fost inchise datorita identificarii virusului HIV.
  • In prezent, la nivel international, bancile de lapte uman cresc ca numar.
  • Brazilia are o retea de 210 de banci de lapte matern, iar in anul 2011, 165.000 de litri de lapte matern au fost donati de catre 166.000 de mame. De acest lapte au beneficiat 170.000 de sugari. Prin aceste eforturi, mortalitatea infantila in Brazilia s-a redus cu 73% din 1990.
    Programul brazilian s-a raspandit in tarile din America de Sud, Spania, Portugalia si Insulele Capului Verde.
  • In America de Nord exista 16 banci de lapte matern.
  • Africa de Sud are un program de colectare si de distributie a laptelui matern, Milk Matters, organizat in Cape Town.
  • In Europa sunt 203 banci de lapte matern active si inca 13 planificate pentru anul 2014, conform European Milk Bank Association (EMBA).
  • Exista un program international-International Human Milk Banking Initiative (IMBI), fondat la congresul international HMBANA (Human Milk Banking Association of North America) din 2005, care cuprinde 33 de tari cu banci de lapte uman. (3)
  • In Romania a existat o banca de lapte matern, numita Lactarium, in cadrul Institutului de Ocrotire a Mamei si Copilului, care a fost inchisa in anii `80.

Bancile de lapte matern, esentiale pentru nou-nascuti

Scopul bancilor de lapte uman este de a oferi lapte matern, donat, sigur, catre nou-nascutii prematuri si nu numai, pentru a beneficia de avantajele alimentarii cu lapte uman, atunci cand laptele de la propria mama nu este disponibil.

Cerinta cea mai mare de lapte uman donat este pentru nou-nascutii prematuri sau pentru cei care necesita interventii chirurgicale gastro-intestinale imediat dupa nastere, sugari cu malabsorbtii, intolerante alimentare sau imunodeficiente.

Beneficiile laptelui matern

Beneficiile alimentarii nou-nascutilor cu lapte matern de la propria mama sunt bine documentate.

In ceea ce priveste beneficiile alimentarii cu lapte uman donat au fost efectuate mai multe studii. Doua meta-analize mari au aratat o reducere a incidentei enterocolitei necrotizante la nou-nascutii prematuri mari care au fost hraniti cu lapte uman donat fata de cei hraniti cu formula.

Alte studii au aratat o reducere a incidentei infectiilor, scoruri ale dezvoltarii mentale si psihomotorii asemanatoare cu nou-nascutii alimentati cu formula in ciuda unui aport caloric mai mic, nivele ale proteinei C reactive si ale raportului LDL/HDL mai mici, valori ale tensiunii arteriale medii si diastolice mai mici ca adulti, aratand ca modul de alimentatie din primele saptamani de viata dupa nasterea prematura influenteaza riscul dezvoltarii bolilor cardiovasculare mai tarziu in viata. (5,6,7,8,9)

Limitarea studiilor este data de imposibilitatea randomizarii, din punct de vedere etic, prin care sa se compare laptele propriei mame, laptele uman donat si formula de lapte. (1,2)

Bancile de lapte matern – modalitatea de lucru

Mai intai, majoritatea bancilor de lapte matern folosesc metode de selectie a mamelor donatoare similare celor folosite de catre centrele de transfuzie pentru donatorii de sange, desi laptele matern este pasteurizat si administrat enteral, iar unele boli care se transmit prin transfuziile de sange nu se transmit si prin laptele matern, iar altele invers. (2, 12)

Drumul laptelui matern de la mamele donatoare la nou-nascuti

Femeile trec printr-un interviu, un screening serologic si un examen clinic.
Femeile acceptate sa doneze sunt cele seronegative pentru hepatita B si C, virusul leucemiei umane cu celule T si HIV.

Mamele care doneaza lapte o fac fara niciun profit. Mamele care primesc medicamente, fumeaza sau consuma alcool nu sunt acceptate. Ele sunt invatate cum sa colecteze si cum sa stocheze corect laptele matern. (1)

Laptele uman trebuie colectat, depozitat corect, pasteurizat si testat pentru infestare microbiologica.

Aceste reguli fiind urmate, nu a fost relatata nicio infectie transmisa prin consumul laptelui uman donat si pasteurizat. (1)

Testarea laptelui matern

Laptele este transportat la banca de lapte matern, se iau culturi din lapte, se pasteurizeaza, apoi se repeta culturile. Daca o cultura este pozitiva pentru orice germen patogen sau cresc mai mult de 104 UFC (unitati formatoare de colonii)/ml de flora tegumentara inainte de pasteurizare sau orice cultura pozitiva dupa pasteurizare, atunci laptele este aruncat.

Pana la asteptarea rezultatelor culturilor, laptele este congelat. Cand apare o cerere de lapte uman, laptele este transportat si decongelat.

Este important ca parintii sa fie informati despre posibilitatea folosirii in alimentatia copilului lor a laptelui uman donat, impreuna cu beneficiile si potentialele riscuri. Ei trebuie sa semneze o fisa de consimtamant inaintea administrarii laptelui uman donat copilului lor. (1)

Importanta pasteurizarii laptelui matern

Datorita existentei riscului de a consuma lapte matern infectat, majoritatea, dar nu toate, bancile de lapte matern, pasteurizeaza laptele matern inainte de a fi administrat nou-nascutilor, prematurilor.

Dintre metodele de pasteurizare, metoda Holder este cea mai folosita. Ea presupune incalzirea laptelui la 62,5 ºC, timp de 30 de minute. Este eficienta pentru distrugerea virusului HIV, CMV si a majoritatii bacteriilor, insa are efecte asupra nutrientilor si factorilor imunologici din laptele matern. (10,11)

Noi metode de pasteurizare precum metoda flash sunt studiate. Aceasta metoda incalzeste laptele la temperaturi mai mari, numai ca, pentru un timp mai scurt. Distrug agentii patogeni cu influente minime asupra calitatii laptelui uman. (2)

Compozotia laptelui dupa efectuarea procesului de pasteurizare

Majoritatea compusilor nutritionali ai laptelui matern nu sunt alterati sau sunt afectati minim in procesul pasteurizarii. Carbohidratii, grasimile si sarurile sunt nemodificate. 13% din continutul proteic este denaturat. Vitaminele liposolubile raman nemodificate, iar din cele hidrosolubile- unele se degradeaza in timpul pasteurizarii. Efectele asupra factorilor imunologici includ inactivarea celulelor imune. Imunoglobulinele A secretorii se mai gasesc la 67-100% din cantitatea initiala, iar imunoglobulinele G la 66-70% din valoarea initiala. Anticorpii Ig M sunt eliminati complet, lactoferina ajunge la 20% , iar lizozimul la 75% din valoarea initiala. (1, 13, 14, 15)

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Costurile bancilor de lapte matern

Functionarea bancilor de lapte matern trebuie sa urmeze reguli internationale foarte stricte. Bancile de lapte matern sunt non-profit si aprovizioneaza sectiile de terapie intensiva neonatala pe baza unui cost suportat de spital care acopera colectarea, manipularea, stocarea si testarea laptelui uman. (1,3)

Costul bancilor de lapte uman nu a fost studiat, dar, in comparatie cu tratarea cazurilor de enterocolita necrotizanta, costurile sunt modeste. Exista studii care atesta eficienta folosirii laptelui uman donat datorita scaderii duratei spitalizarii, a cazurilor de sepsis si a cazurilor de enterocolita necrotizanta la nou-nascutii bolnavi, spitalizati. (1, 16)

Referinte bibliografice:

1. JH Kim, S Unger, Human Milk Banking, Paediatr Child Health. Nov 2010, 15(9): 595-598;
2. Willemijn E. Corpeleijn, Marijn J. Vermeulen,Ineke van Vliet ,Caroline Kruger, Johannes B. van Goudoever, Human Milk Banking- Facts and Issues to Resolve, Nutrients 2010, 2, 762-769; doi:10.3390/nu2070762;
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Human_milk_bank;
4. http://www.who.int/topics/breastfeeding/en/;
5. MA Quigley, G. Henderson, MY Anthony, W. McGuire. Formula milk versus donor breast;
milk for feeding preterm or low birth weight infants. Cochrane Database Syst. Rev. 2007, CD002971;
6. MA Hylander, DM Strobino, R Dhanireddy. Human milk feedings and infection among very;
low birth weight infants. Pediatrics 1998, 102, E38.
7. I Narayanan, K Prakash, NS Murthy, VV Gujral. Randomised controlled trial of effect of raw and holder pasteurised human milk and of formula supplements on incidence of neonatal infection. Lancet 1984, 2, 1111-1113.
8. A de Silva, PW Jones, SA Spencer. Does human milk reduce infection rates in preterm infants? A systematic review. Arch. Dis. Child Fetal. Neonatal Ed. 2004, 89, F509-513;
9. A Lucas, R Morley, TJ Cole, SM Gore. A randomised multicentre study of human milk versus formula and later development in preterm infants. Arch. Dis. Child Fetal. Neonatal Ed. 1994, 70, F141-146;
10. SL Orloff, JC Wallingford, JS McDougal. Inactivation of human immunodeficiency virus type I in human milk: effects of intrinsic factors in human milk and of pasteurization. J. Hum. Lact. 1993, 9, 13-17;
11. K Hamprecht, J Maschmann, D Muller, K Dietz, IBesenthal, R Goelz, JM Middeldorp, CP Speer, G Jahn. Cytomegalovirus (CMV) inactivation in breast milk: reassessment of pasteurization and freeze-thawing. Pediatr. Res. 2004, 56, 529-535;
12. 2007 Guidelines for the Establishment and Operation of a Donor Human Milk Bank. 2007;
13. V Donnelly, DL O’Connor , M Shoukri . Impact of pasteurization and procedures commonly used to rethermalize stored human milk on folate content.Nutr Res.1994;14:1305–16;
14. D Van Zoeren-Grobben, J Schrijver, H Van den Berg, HM Berger . Human milk vitamin content after pasteurisation, storage, or tube feeding.Arch Dis Child.1987;62:161–5;
15. RA Lawrence. Milk banking: The influence of storage procedures and subsequent processing on immunologic components of human milk.Adv Nutr Res.2001;10:389–404;
16. JA Bisquera, TR Cooper, CL Berseth. Impact of necrotizing enterocolitis on length of stay and hospital charges in very low birth weight infants.Pediatrics.2002;109:423–8.

medic specialist pediatru
consultant în lactaţie certificat internaţional IBCLC, preşedinte Asociaţia Consultanţilor în Lactaţie din România

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.