BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ

Autori: Ruxandra Drăgoi Galrinho, Iuliana Nora Toma

Abstract: Ischemic heart disease is one of the most important healthcare problems, associated with high morbidity and mortality rates. It is important to know which are the cardiovascular risk factors and the symptomatology of myocardial ischemia. Life style changing and the early presentation to the hospital in order to receive the treatment according to the actual guidelines are the two main determinants of short and long term prognosis.

 

Rezumat: Boala cardiacă ischemică reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în întreaga lume, fiind asociată cu rate ridicate de morbiditate şi mortalitate. Este important de ştiut care sunt factorii de risc cardiovascular şi simptomatologia produsă de ischemia miocardică. Schimbarea stilului de viaţă şi prezentarea cȃt mai repde la spital pentru instituirea tratamentului conform ghidurilor în vigoare sunt determinanţi importanţi ai prognosticului, atȃt pe termen scurt, cȃt şi pe termen lung.

 

Boala cardiacă ischemică se regăseşte, cel mai frecvent, sub diagnosticele de angină pectorală (fie stabilă -de efort-, fie instabilă) şi infarct miocardic şi reuneşte un grup de afecţiuni ce presupun un dezechilibru între aportul şi necesarul de oxigen de la nivel miocardic.

Boala cardiacă ischemică, în special infarctul miocardic, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume.  În Romȃnia se estimează, în urma raportărilor prin sistemul DRG la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din anul 2008, că există 2,8 milioane de persoane cu această afecţiune [1].

În ciuda evoluţiei remarcabile din ultimii ani a metodelor terapeutice, rata mortalităţii prin infarct miocardic rămȃne la un nivel foarte ridicat. Conform raportului RO-STEMI (Registrul Romȃn pentru Infarct Miocardic Acut cu Supradenivelare de Segment ST), desfăşurat în perioada 1997-2008, mortalitatea globală anuală prin STEMI a fost de 13,16% [2].

În plus, infarctul miocardic reprezintă o cauză majoră de morbiditate, prin  complicaţiile pe care le poate determina: insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm şi de conducere şi complicaţii mecanice.

În aceste condiţii este important de ştiut care sunt factorii de risc cardiovascular ce pot favoriza sau chiar determina apariţia ischemiei miocardice, precum şi simptomele care o însoţesc.

La ora actuală, cel mai frecvent întȃlnit factor de risc cardiovascular, dar şi cel mai uşor de controlat este fumatul, atȃt activ, cȃt şi pasiv. Există numeroase studii care au demonstrat o asociere evidentă între boala cardiacă ischemică şi fumat şi se cunosc, în detaliu, mecanismele fiziopatologice ce incriminează acest viciu ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori de risc cardiovascular. Printre alţi factori uşor controlabili se numără sedentarismul şi obezitatea, care, de obicei, se asociază.

Un mare accent trebuie pus pe controlul hipertensiunii arteriale, a dislipidemiei şi a diabetului zaharat, toţi aceşti factori avȃnd o pondere importantă în patologia bolii cardiace ischemice.

Din păcate există şi cȃţiva factori de risc cardiovascular ce nu se pot modifica: vȃrsta (bărbaţii peste 55 ani şi femeile peste 65 ani) sau istoricul familial, adică prezenţa bolilor cardiovasculare la alţi membri ai familiei, în special rudele de gradul I şi mai ales dacă aceştia au fost diagnosticaţi la o vȃrstă tȃnară.

Pentru estimarea riscului de a dezvolta o boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani, au fost concepute diagramele SCORE, ce iau în calcul prezenţa următorilor factori de risc cardiovascular: vȃrsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială sistolică şi colesterolul total. Aceste diagrame se pot folosi doar pentru persoanele care nu au fost deja diagnosticate cu boală cardiovasculară, care nu au diabet zaharat  şi nici boală renală cronică [3].

Ȋn ceea ce priveşte simptomele care apar în boala cardiacă ischemică, cea mai clasică acuză este durerea, denumită angină pectorală. Aceasta se manifestă tipic ca o senzaţie de constricţie sau de apăsare,  difuză şi nu într-un punct, fiind descrisă deseori de către pacient ca  „o gheară” sau ca „un bolovan ce apasă pieptul”. Localizarea este de obicei la nivelul toracelui anterior, retrosternal şi poate iradia, cel mai frecvent, în umărul şi pe membrul superior stȃng, dar şi în ambii umeri sau pe ambele membre superioare, în mandibulă, în spate, sau în abdomenul superior, dar nu mai jos de ombilic. De obicei apare în contextul efortului fizic, are durată de la cȃteva minute la maxim cȃteva ore şi poate ceda la administrarea de nitroglicerină sublingual. Trebuie să constituie semnale de alarmă apariţia durerii la un prag mai mic de efort sau chiar în repaus, precum şi îndesirea crizelor anginoase şi durata lor prelungită.

Angina pectorală se poate asocia uneori, şi mai ales în contextul unui infarct miocardic acut, cu anxietate şi fenomene vegetative, cum sunt transpiraţiile profuze, senzaţia de greaţa sau chiar vărsăturile.

Un alt simptom este dispneea,  descrisă de pacient ca respiraţie grea şi considerată uneori ca fiind echivalent de angină pectorală, în special la cei cu diabet zaharat, care de multe ori nu percep durerea.

Examenul obiectiv al unui astfel de pacient poate fi normal, observȃndu-se doar stigmatele factorilor de risc cardiovascular (xantelasme în cazul dislipidemiilor, facies pletoric în cazul unei hipertensiuni arteriale necontrolate, etc) sau poate merge pȃnă la tabloul clinic de şoc cardiogen, caracterizat prin tegumente reci şi umede, confuzie, somnolenţă, dispnee, ritm cardiac peste 100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică sub 90mmHg, debit urinar scăzut.

Printre examenele paraclinice utilizate pentru diagnosticarea bolii cardiace ischemice  se numără:

1. electrocardiograma de repaus cu 12 derivaţii – cunoscută sub denumirea de ECG, este de primă intenţie şi indispensabilă diagnosticului;

2. analizele de laborator – pe lȃngă cele uzuale şi cele care vizează decelarea factorilor de risc, cum ar fi profilul lipidic sau glicemia,  se recoltează enzime miocardice (CK, CKMB) şi mai specifică, troponina cardiacă;

3. ecocardiografia – de obicei se foloseşte pentru evaluarea funcţiei cardiace sau a complicaţiilor bolii cardiace ischemice, în special ale infarctului miocardic acut, cȃt şi pentru a infirma sau confirma un diagnostic diferenţial;

4. testul ECG de efort – este folosit în scop diagnostic, în cazul unui traseu ECG de repaus normal, dar şi pentru evaluarea riscului şi prognosticului bolii cardiace ischemice;

5. scintigrafia miocardică – obiectivează ischemia la pacienţii care din diverse motive (fizice sau anomalii ECG) nu pot efectua un test ECG de efort;

6. investigaţii de înaltă acurateţe – angio CT şi mai ales coronarografia,  care se poate completa ulterior cu procedura de revascularizare percutană [4].

Tratamentul bolii cardiace ischemice, indiferent de forma sub care se prezintă (angină pectorală sau infarct miocardic), cuprinde 3 directii terapeutice majore: modificarea stilului de viaţă şi a regimului igieno-dietetic, tratamentul medicamentos şi, în cele mai multe cazuri, cel intervenţional, de revascularizare miocardică percutană sau chirurgicală.

Ȋn primul rȃnd, este esenţială schimbarea stilului de viaţă: oprirea fumatului, scăderea în greutate pentru pacienţii obezi, adoptarea unei diete stil mediteranean, constȃnd în multe fructe, legume, peşte şi mai puţine grăsimi de origine animală, evitarea pe cȃt posibil a sedentarismului cu efectuarea de exerciţii fizice zilnice, în limita toleranţei.

Ȋn ceea ce priveşte tratamentul medical, acesta trebuie să conţină obligatoriu un antiagregant plachetar, pe care pacientul îl va lua ulterior întreaga viaţă. Ȋn unele cazuri este necesară asocierea a două antiagregante plachetare, adică pe lȃngă tratamentul cu aspirină, se administreaza si clopidogrel, prasugrel sau ticagrelor. Alte clase terapeutice utilizate sunt: anticoagulantele (perioadă limitată), betablocantele, blocantele de calciu, inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA), blocanţii de receptori de angiotensină (sartani) – în caz de intoleranţă la IECA, statinele şi nitraţii. Ȋn conditiile unui infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST survenit în afara unui centru de angioplastie primară se utilizează tromboliza şi ulterior pacientul este referit pentru coronarografie unei clinici de specialitate [5].

Abordarea intervenţională a pacienţilor coronarieni cuprinde revascularizarea percutană prin angioplastie cu stent, în cazul în care anatomia coronariană o permite, sau, revascularizarea prin by-pass aortocoronarian cu arteră mamară, arteră radială sau venă safenă internă.

Prognosticul bolii cardiace ischemice poate fi unul favorabil, de exemplu în cazul pacienţilor cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, care au beneficiat de dezobstrucţia rapidă a arterei coronare responsabile de infarct, sau nefavorabil, în cazul celor care asociază complicaţii, cum ar fi insuficienţa cardiacă, ruptura de perete liber ventricular, de sept interventricular sau de muschi papilar, tulburări de ritm sau de conducere şi complicaţii de tip trombotic.

 

Bibliografie:

1.Date raportate prin sistemul DRG la Casa Natională de Asigurări de Sănătate Romȃnia în anul 2008. Sursa – Școala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Societatea Romȃna de Cardiologie;

2.Tatu-Chiţoiu G (coordonator RO-STEMI) – Raportul Registrului Romȃn pentru Infarct Miocardic Acut cu Supradenivelare de Segment ST (RO-STEMI) (1997-2008). Revista Romȃnă de Cardiologie. 2009; XXIV, 3: 182-206;

3. Z. Reiner et al. Guidelines for the management of dyslipidemias. Eur Heart J, 2011; 32: 1769-1818;

4. Cristopher P. Cannon, Braunwald E. Unstable Angina and Non-ST Elevation Myocardial Infarction, In Braunwald”s Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine,8th ed.2007;1319-14340;

5. Ph. Gabriel Steg et al. Guidelines for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevation. Eur Heart J, 2012; 33(20): 2569-2619.

 

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate