DIETA CETOGENICA OPTIMA STRICT CONTROLATA MEDICAL – BENEFICII ASUPRA EXCESULUI DE GREUTATE SI A SINDROMULUI METABOLIC (METAANALIZA)

AUTORI:Dr. Constantinescu Dana- Medic Primar Medicina de Familie; Competenta Ecografie generala; Doctorand Gastroenterologie; [email protected] Medical Mediclass-Bucuresti- Romania, in colaborare cu Dr. D.Vlachos-Medic Eurodiet-Atena-Grecia

 

REZUMAT
Dieta cetogenica optima strict controlata medical se bazeaza pe nutrienti alimentari cu continut foarte scazut de calorii si carbohidrati . In acest caz, reducerea recomandata a aportului de carbohidrati este de 50-100g/zi iar proteinele de inalta calitate trebuie sa existe in cantitati suficiente-aproximativ1.2g proteine/ kg greutate corporala ideala/ zi; sub controlul medical al vitaminelor si lipidelor, dieta se poate folosi pe termen lung timp, trecandu-se apoi la o dieta mediteraneana, cu benefici foarte mari asupra starii de sanatate-date dovedite de ultime studii clinice efectuate in Grecia-Atena si communicate la Congresul de specialitate de la Lisabona, etc.
Prin programe individualizate efectuate sub stricta supraveghere medicala, aceasta permite pacientilor pierderea semnificativa in greutate si mentinerea greutatii optime pe termen lung, fara degradarea masei musculare. Studiile clinice caz-control si meta-analizele au demonstrat siguranta si eficacitatea managementului cetogenic al greutatii corporale dar si preventia complicatiilor metabolice si cardiovaculare ale obezitatii.

 

ABSTRACT
Optimal ketogenic diet under strict medical control is based on very low nutrient food calories and carbohydrates. In this case, reducing the intake of carbohydrates recommended is for 50-100g/zi and high quality proteins must exist in sufficient quantities-aproximativ1.2g protein / kg ideal body weight / day; under medical controled administration of vitamins and lipids the diet could be used longer and then switching to a mediteranean diet – has large beneficial on health (proved by lasts case-control studies in Greece-Athens and communicated at speciality Congress in Lisabon and others).
Through individualized programs carried out under medical supervision, it allows patients significant weight loss and optimal long-term weight maintenance without musculary mass degradation. Case-control clinical studies and meta-analyzes demonstrated the safety and efficacy of ketogenic diet in management of body weight but also in prevention for metabolic and cardiovaculary complications of obesity.

 

INTRODUCERE
Obezitatea si Sindromul Metabolic se constituie astazi drept o problema grava de sanatate in tara noastra, in Europa, si la nivel mondial.
In SUA doi din trei adulti prezinta supraponderalitate ( IMC de 25-29,9 kg/m2 ) sau obezitate( IMC de peste 30 kg/m2 )si Sindrom X Metabolic.
În mod similar, studii recente indica o crestere foarte mare a ratei de obezitate si a bolilor de metabolism in Kuwait si alte tari din Zona Golfului.

 

DISCUTII SI METAANALIZA

• INFLUENTE BIOCHIMICE SI FIZIOPATOLOGCE ALE INSULINOREZISTENTEI SI CETOGENEZEI IN OBEZITATATE SI SINDROMUL METABOLIC
Adiponectina, hormonul derivat din adipocite poate induce scaderea insulinorezistentei asociata atat cu lipodistrofia cat si cu obezitatea. Scaderea actiunilor adiponectinei se coreleaza cu insulinorezistenta. Adiponectina scade continutul de trigliceride la nivel muscular si hepatic crescand oxidarea acizilor grasi.
Insulinorezistenta (IR) poate fi definita drept conditia in care este necesara o concentratie plasmatica de insulina mai mare decat cea obisnuita pentru a obtine parametrii metabolici normali, sau altfel spus, o concentratie normala a insulinei in sange nu poate asigura homeostazia metabolica. Acestei abordari clasice i se adaga in prezent si implicatiile care deriva din atributul de „factor de crestere al insulinei”; prin urmare , IR se asociaza cu alterari de crestere si diferentiere celulara, de sinteza a ADN-ului si de reglare a transcriptiei genice.
Totusi, clasic, termenul se aplica incapacitatii insulinei de a trasporta glucoza in organele periferice insulinosenzitive ( musculatura striata, tesut adipos, ficat), probabil, pentru ca pana relativ recent, efectul clinic cel mai relevant a fost considerat alterarea tolerantei la glucoza/ diabetul zaharat.
Pentru aprecierea cantitativa a IR se folosesc atat metode statice ( modele matematice derivate din concentratia plasmatica a insulinei imunoreactive, a glicemiei in conditii bazale, unele luand in calcul si IMC), cat si metode dinamice derivate.
Clamp-ul euglicemic hiperinsulinemic: tehnica clamp-ului ramane standardul de aur fata de care se valideaza orice alta metoda.
Indexul senzitivitatii la insulina ( SI Clamp) se defineste ca M / [ G x IB], unde :
M = rata de infuzie steady-state a glucozei (mg/min.)
G=concentratia steady –state a glucozei( mg/dL),
IB =insulina bazala( mU/L)

 

Bazele moleculare si consecintele metabolice ale insulinorezistentei

Metabolismul glucidic
Insulina isi exercita principalele efecte metabolice la nivelul celor trei organe tinta : ficat, tesut adipos, muschi. Intelegerea mecanismelor implicate in dezvolarea insulinorezitentei deriva din studiile referitoare la actiunea insulinei la animalele diabetice precum si la oameni utilizand tehnici de clamp euglicemic hiperinsulinemic , cu sau fara trasori radioactivi, dezvoltate in urma cu aproape 20 de ani de catre DeFronzo si colaboratorii. Studiile in vivo au aratat ca muschiul scheletic este principalul organ de preluare a glucozei in conditii de stimulare insulinica, realizand aproximativ 75% din clearence-ul glucozei.In conditii de insulinorezistenta, atat preluarea cat si utilizarea gucozei sunt semnificativ alterate, studii in vivo localizand defectul de utilizare a glucozei la nivelul caii non-oxidative a metabolismului glucidic. Aceasta ar implica alterari ale transportului, ale fosforilarii glucozei sau ale glicogensintetazei. Efectele biologice la nivel celular ale insulinei depind de o cascada de evenimente consecutive legarii hormonului de receptorul sau.
Mentinerea homeostaziei normale a glucozei depinde de trei procese aflate in stransa interdependenta: secretia de insulina la nivelul celulelor beta pancreatice, stimularea preluarii glucozei de catre tesuturile splahnice ( ficat si intestin) si periferice ( muschi), supresia adecvata a debitului hepatic de glucoza. Tesutul muscular reprezinta principalul organ de preluare a glucozei, post prandial 80-85% din glucoza ingerata intra in celula musculara unde este fie convertita in glicogen ( 70%), fie este directionata catre caile glicolizei ( 90% proces oxidativ , 10% glicoliza anaeroba). In tipul 2 de diabet cantitatea de lipide intrahepatice si intra-miocelulare este crescuta ( apreciata MRI) si se asociaza cu scaderea sensibilitatii la insulina apreciata prin clamp-ul euglicemic, hiperinsulinemic. Similar, alterarea sensibilitatii globale la insulina este mai pronuntata la pacientii obezi, non diabetici dar cu steatoza hepatica evidentiabila ecografic.

Metabolismul lipidic
Lipidele sunt stocate in mod normal ca trigliceride in adipocite.
In conditii bazale (in absenta ingestiei alimentare din timpul noptii), cand concentratia plasmatica a insulinei este scazuta (aprox. 10 mcU/mL) se realizeaza hidroliza trigliceridelor TG ( lipoliza) catalizata de lipaza hormon-sensibila, rezultand glicerol si acizi grasi liberi (FFA).
Glicerolul liber ajunge in plasma de unde este preluat de ficat si rinichi si serveste drept precursor pentru productia de glucoza in procesul de neoglucogeneza. FFA eliberati prin lipoliza trec in plasma ( cea mai mare parte), restul fiind reesterificati in adipocit; glicerol-3 fosfatul necesar deriva din metabolismul glicolitic al glucozei, proces insulino-dependent.
FFA circula in plasma legati de albumina si sunt disponibili pentru a fi preluati de tesuturi – ficat, tesut muscular, fiind supusi fie oxidarii, fie reesterificarii la TG.
Post prandial, nivelele plasmatice crescute ale insulinei si glicemiei determina activarea lipoprotein -lipazei din tesutul adipos realizand clearence-ul chilomicronilor, dar in acelasi timp inhiba lipoprotein -lipaza situata in musculatura scheletica. ( diferenta de comportament menita sa canalizeze preferential FFA catre tesutul adipos ). Supresia lipolizei constituie unul dintre cele mai potente efecte metabolice ale insulinei. Acest efect este mediat prin inhibarea lipazei hormon sensibila; mecanismul este dublu : pe de o parte, insulina activeaza o proteinfosfataza care defosforileaza si inactiveaza lipaza , iar pe de aalta parte scade AMPc si inhiba protein kinaza AMPc- dependenta responsabila pentru fosforilarea si activarea lipazei hormon dependente.
In plus fata de efectul antililipolitic, insulina inhiba mobilizarea FFA stimuland retentia si reesterificarea ( primara) a acizilor grasi la nivelul tesutului adipos.
La nivel global, utilizarea FFA din plasma se realizeaza atat pe cale oxidativa cat si pe cale nonoxidativa ( reesterificarea secundara sau periferica). Principalele organe in care se realizeaza oxidarea sunt ficatul, muschiul scheletic si cardiac, reesterificarea producandu-se in principal la nivelul ficatului si reflectandu-se prin rata de sinteza a VLDL. Insulina inhiba ambele procese in principal, prin efectul antilipolitic care duce la scaderea disponibilitatii de FFA plasmatici.
Cresteri acute ale concentratiei de insulina inhiba secretia hepatica de VLDL, atat prin mecanism hepatic direct cat si prin inhibarea lipolizei. In contrast cu acest comportament, in conditii cronice de hiperinsulinemie (obezitate, diabet zaharat tip 2), secretia de VLDL este crescuta , rezultand hipertrigliceridemie.
Actiunea insulinei in metabolismul lipidelor poate fi rezumata astfel:
-Inhiba mobilizarea acizilor grati din tesutul adipos
-Suprima lipoliza la nivelul tesutului adipos
-Stimuleaza reesterificarea FFA intraadipocitara ( reesterificarea primara)
-Inhiba preluarea si oxidarea FFA plasmatici
-Inhiba sinteza hepatica a VLDL
-Scade concentratia corpilor cetonici in plasma
-Scade aportul de FFA ca substrat hepatic pentru cetogeneza
-Inhiba cetogeneza hepatica
-Creste clearence-ul si catabolismul corpilor cetonici in periferie
-Activeaza lipoprotein lipaza la nivelul tesutului adipos
-Creste clearence-ul lipoproteinelor bogate in TG in periferie
-Stimuleza lipogeneza

 

Consecinte ale IR asupra metabolismului lipidic si ficatului gras non-alcoolic

Preluarea, sinteza si stocarea trigliceridelor, precum si mobilizarea acestei surse energertice ca FFA , sunt procese reglate prin factori genetici, hormonali si paracrini.
Nivelele plasmatice ale FFA reflecta balanta dintre eliberarea lor in plasma ( atat consecinta a lipolizei intravasculare a lipoproteinelor bogate in TG , cat si lipoliza depozitelor de trigliceride din tesutul adipos) si preluarea acizilor grasi ( predominant prin reesterificare in tesutul adipos si ficat si oxidarea in musculatura scheletica, miocard, ficat, etc). In obezitate, activarea lipoproteinlipazei in tesutul adipos este intarziata, iar cea in tesutul muscular este crecuta in conditii de hiperinsulinemie.
In plus fata de anomaliile intrinseci la nivelul adipocitului in conditii de insulinorezistenta, alti doi factori contribuie la alterarea stocarii si eliberarii de acizi grasi caracteristice acestei entitati patologice: antitatea totala de tesut adipos si distributia acestuia. In al doilea rand, exista o relatie dovedita intre adipozitatea “centrala” ( viscerala vs. subcutanata) si IR.
Adipocitele viscerale sunt mai sensibile la efectul lipolitic al catecolaminelor ( posibil datorita abundentei de receptori beta 3) si mai putin sensibile la actiunea antilipolitica si de reesterificare primara a insulinei , fenomene care detrmina cresterea efluxului de acizi grasi. In plus, drenajul venos al tesutului adipos visceral se realizeaza in vena porta , conducand la un aport de de FFA mult mai mare la indivizii cu adipozitate viscerala decat la cei cu adipozitate subcutanata. Desi tesutul gras visceral reprezinta numai 20% din totalul tesutului adipos la barbati si 6% la femei, aproximativ 80% din aportul sanguin hepatic se realizeaza prin vena porta. Mai mult, atat irigatia splanchnica cat si lipoliza cresc postprandial ( prin cresterea insulinemiei si a descarcarilor de catecolamine), prin urmare , contributia lipolizei viscerale la fluxul hepatic de FFA, precum si nivelul lor plasmatic sunt mai ample decat in conditii bazale. O consecinta a cresterii lipolizei si scaderii fractiei de reesterificare primara a FFA in IR o constituie directionarea acizilor grasi catre tesuturi nonadipoase : ficat, muschi, cord, celule beta pancreatice.Exemple extreme ale capacitatii tesutului adipos de preluare si stocare a acizilor grasi, sunt reprezentate pe de o parte de lipodistrofiile congenitale , iar pe de alta parte de obezitatea morbida.La subiectii cu lipodistrofie, unde nu exista tesut adipos, trigliceridele se acumuleaza masiv in citoplasma celulelor tesuturilor nongrase, existand elemente de IR extrema. La celalalt capat al spectrului , unii din subiectii cu obezitate masiva, normoglicemici si normolipemici manifesta o capacitate mai mare de stocare a lipidelor, postprandial , comparativ cu persoane normoponderale Este probabil ca o capacitate de stocare a grasimilor la nivelul tesutului adipos confera protectie impotriva lipotoxicitatii in tesuturile non grase.
Depunerile de lipide organ specifice sunt un predictor puternic al hiperinsulinemiei si/sau al insulinorezistentei.
Importanta depunerilor ectopice de lipide in patogenia IR este suplimentar confirmata si de situatiile de lipodistrofie dobandita in contextul infectiei HIV, unde pierderea selectiva de tesut adipos ( viceral si subcutanat) se asociaza cu steatoza, hipertrigliceridemie si insulinorezistenta severa.
Secventa evenimentelor care conduc la acumularea ectopica de trigliceride a fost denumita” ipoteza fluxului in exces” (overflow hypothesis)- conform careia IR este rezultatul incapacitatii tesutului adipos ca organ de a se expansiona pentru a se putea acomoda excesului caloric.
Din momentul in care capacitatea adipocitului de a stoca trigliceride este depasita, lipidele in exces sunt directionate catre alte tesuturi ( muschi si ficat), unde metabolismul trigliceridelor intracelulare interfera cu caile de semnal ale insulinei, transportul si fosforilarea glucozei, sinteza glicogenului si cresc neoglucogeneza. In mod oarecum paradoxal, expansionarea tesutului adipos ca organ, scade nivelul lipidelor plasmatice si amelioreaza sensibilitatea si secretia de insulina, protejand in anumite situatii impotriva insulinorezistentei. In contextul acestui concept – tesutul adipos actionand ca tampon pentru a proteja alte tesuturi de efectul toxic al expunerii excesive fata de substratul energetic- este posibil ca majoritatea indivizilor aflati intre cele doua extreme ale spectrului ( intre lipodistrofie si obezitatea morbida) sa aiba un prag ( set- point) determinat genetic dincolo de care insulinorezistenta adaptativa a adipocitelor limiteaza acumularea de trigliceride, acestea deversandu-se in tesuturile non adipoase. Hipertrigliceridemia din IR este in primul rand datorata supraproductiei, scaderea clearence-ului VLDL avand rol in anumite situatii ( deficit marcat de insulina in diabetul de tip 2). O parte din celelalte caracteristici ale dislipidemiei din IR ( scaderea HDL si particule mici si dense de LDL) sunt secundare productiei excesive de VLDL.
Productia hepatica de VLDL este in principal consecinta cresterii substratului, pe primul plan situanu-se FFA.
In starile de insulinorezistenta, hiperinsulinemia induce factori de transcriptie genica , astfel incat efectele insulinei pot fi separate cu dificultate de cele ale insulinorezistentei.
Hiperinsulinemia prin ea insasi induce depuneri de lipide la nivel hepatic asa cum s-a demonstrat empiric prin aparitia steatozei hepatice ce apare subcapsular la pacientii cu dializa peritoneala Aceste observatii sugereaza rolul primar al disfunctionalitatii metabolismului lipidic in debutul si persistenta ficatului gras non-alcoolic, ca parte a unei anomalii mai ample- acumularea de lipide ectopice , ceea ce conduce la manifestari de lipotoxicitate.
Referitor la corelatia dintre steatoza hepatica si insulinorezistenta se poate spune ca acumularea lipidelor la nivel hepatic este rezultanta dezechilibrului dintre preluarea, sinteza, exportul si oxidarea acizilor grasi.
Similar, adipozitatea viscerala este frecvent corelata cu stetoza hepatica si sensibilitatea hepatica si periferica la insulina.

 

Insulina si sinteza de corpi cetonici

In conditii hipoinsulinemice, lipoliza este accelerata, ducand la cresterea marcata a aportului hepatic de FFA. Prin beta oxidarea incompleta a acizilor grasi se produce un surplus de acetil CoA, din care ficatul sintetizeaza corpii cetonici. Eliberati in plasma, corpii cetonici sunt preluati si utilizati de tesuturile extrahepatice , in special musculatura scheletica si cardiaca. Insulina este un potent inhibitor al concentratiei plasmatice a corpilor cetonici prin trei mecanisme distincte :
1.inhibitia lipolizei,
2.supresia cetogenezei intrahepatice,
3.cresterea clearence-ului periferic al corpilor cetonici

Efectul direct la nivel hepatic se exercita prin reglarea cailor metabolice ale FFA la acest nivel.
Beta oxidarea acizilor grasi se realizaza la nivelul mitocondriilor, ceea ce implica transportul acestora de catre carnitil acil transferaza, proteina- carrier situata pe suprafata externa a membranei mitocondriale. Inhiband activitatea acestei proteine, insulina inhiba oxidarea acizilor grasi si implicit cetogeneza, canalizand acizi grasi catre sinteza de TG.

 

• BENEFICII ALE DIETEI CU CONTINUT FOARTE SCAZUT IN CARBOHIDRATI COMBINATA CU UN APORT OPTIM DE PROTEINE (DIETA CETOGENICA)

Prin mecanismele prezentate anterior se observa faptul ca prezenta obezitatii se afla in stransa legatura cu incidenta diabetului zaharat de tip II la aceste categorii de pacienti.
Managementul eficient al greutatii corporale si modificari ale obiceiurilor alimentare in special in ceea ce priveste continutul de carbohidrati si indicele glicemic al alimentelor au efecte benefice la subiectii obezi cu intoleranta la glucoza.
Este binecunoscut faptul ca macronutrientii dietetici care ridica cel mai mult nivelul glicemiei postprandiale si al insulinei sunt carbohidratii.
Pe de alta parte, in studii recente (efectuate de Dashti, Asfar si colab. de la Departamentul Behbahani de Chirurgie , Facultatea de Medicina , Universitatea din Kuweit- Safat , Kuweit ) corpii cetonici au fost utilizati ca „agenti terapeutici” pentru tratamentul bolilor care au drept substrat insuficienta sau rezistenta la insulina , bolilor care rezulta din dezvoltarea radicalilor liberi si a celor care rezulta din hipoxie. Aceste studii asupra metabolismului corpilor cetonici sugereaza ca inducerea unei stari de usoara cetoza metabolica poate oferi un potential terapeutic intr -o mare varietate de afectiuni comune sau rare.
Dieta cetogenica este extrem de eficienta in reducerea greutatii corporale.
Mai mult decat atat, ea modifica in mod favorabil influenta factorilor de risc cardiac chiar si la subiectii obezi cu hiperlipidemie sau diabet zaharat.
Evaluarea si eficacitatea dietelor cu aport redus de carbohidrati si cu conservarea proteinelor (LCD/PSMF-Low Carbohydrate Diet/ Protein Sparing Modified Fast Diet) s-a constituit drept obiectul a numeroase studii clinice analitice sau descriptive- in special prin compararea sa cu dieta hipocalorica cu indice glicemic redus (LGID -Low Glicemic Index Diet ) la pacientii obezi cu diabet zaharat de tip II.
Extrem de relevant in acest sens este un studiu efectuat in Grecia de catre dr. D.Vlachos si colaboratorii sai de la Centrul de Diabet Zaharat 2, Spitalul General Tzanio, Departmentul de Medicina Interna si Propedeutica, Univesrsitatea de Medicina din Atena si Spitalul General Laiko din Atena. Acest studiu a avut ca scop evaluarea si compararea efectelor LCD/PSMF (Low Carbohydrate Protein Sparing Modified Fast Diet) si a LGID (Low Glicemic Index Diet) in ceea ce priveste aspectele legate de greutatea, controlul glicemic si profilul lipidic al pacientilor obezi cu diabet zaharat de tip 2 Ca si material si metode, studiul a fost aplicat la 79 pacienti cu diabet zaharat de tip 2 [(32%) barbati, (68%) femei], cu varsta mediana de 54.41±8.48 , IMC > 30 Kg/m2, care au fost randomizati pe una din cele doua diete cetogenice: LCD/PSMF (800kcal/zi cu o crestere progresiva la 1200kcal/zi) sau LGID (dieta cu indice glicemic scazut) (un deficit de 500 kcal/zi, necesar mentinerii greutatii corporale). Participantii au fost recrutati din randurile pacientilor externi din 2 centre de diabet.
Criteriile de includere in program au fost : diagnosticul de diabet zaharat de tip 2 > 1 an (confirmat de HbA1c >6.5%), debutul diabetului dupa 15 ani, fara antecedente de cetoacidoza diabetica, varsta cuprinsa intre18-65 ani, IMC de la 30-50 kg/m2 si dorinta de a scadea in greutate.
Criteriile de excludere din program au fost: conditii medicale grave sau instabile, comorbiditati semnificative, cum ar fi bolile de ficat (AST sau ALT >100 IU/L), cancer, sarcina sau alaptare.
Toti pacientii au participat la intalniri de grup si au fost consiliati in ceea ce priveste activitatea fizica. Participantii au fost incurajati sa practice sport timp de 30 de minute de cel putin 5 ori/saptamana. La inceputul dietei, precum si la vizitele ulterioare, participantii au specificat toate medicamentele care le-au fost prescrise.
Indicele de masa corporala, IMC, masa de tesut adipos, masa fara tesut adipos, valoarea totala a colesterolului, LDL, HDL, trigliceridele (TG) si HbA1c au fost stabilite inainte si respectiv la 2, 9 si 22 de saptamani dupa aplicarea fiecarei diete.
Conform studiului realizat, rezultatele dietei LCD/PSMF comparativ cu cele ale dietei LGID au fost:
a) o pierdere a greutatii semnificativ mai mare
b) un mai bun control glicemic si al profilului lipidic
c) o mai mare reducere a TA
d) reducerea si/sau oprirea medicatiei.
Toate aceste imbunatatiri au fost semnificative statistic incepand cu saptamana a 9-a dupa introducerea dietei LCD/PSMF.
S-a inregistrat oprirea sau reducerea medicatiei in proportie de 96.7% in cazul participantilor din grupul LCD/PSMF comparativ cu reducerea medicamentatiei in proportie de 46.8% in cazul participantilor din grupul LGID. Au fost propuse mai multe mecanisme posibile cu privire la rolul dietei foarte saraca in carbohidrati Se crede ca o parte importanta a pierderii in greutate aparuta in urma administrarii de dieta ketogenica ar putea fi din cauza pierderii de apa .
Este, de asemenea, demonstrat ca dietele cetogenice foarte scazute in continut de carbohidrati pot modifica rata metabolica de conservare a masei corporale.
De asemenea, exista un consum mai mare de energie sub forma de caldura si sub forma de cetone (eliminate in urina, sudoare si fecale) .
Studii care au evaluat compozitia corpului uman dupa o dieta cetogenica foarte scazuta in carbohidrati, au demonstrat ca apare o pierdere preferentiala de masa de grasime dar si de conservare a masei musculare dupa administrarea acestei metode.
Aplicarea prelungita asupra subiectilor de diete foarte sarace in carbohidrati nu a provocat deshidratare cronica.
Studiile indica efecte benefice ale dietei cetogenice in scaderea greutatii corporale la pacienti obezi cu diabet zaharat de tip II mai ales dupa administrarea sa pe termen lung.
Mai mult decat atat, „saracita” in carbohidrati, dieta cetogenica poate fi eficace pentru ameliorarea glicemiei si reducerea dozelor de medicamente antidiabetice la pacientii cu diabet zaharat de tip II .

 

CONCLUZII: Modificarea stilului de viata prin aplicarea dietei cetogenice strict controlata medical, cu aport redus de carbohidrati si cu conservarea proteinelor (LCD/PSMF-Low Carbohydrate Diet/ Protein Sparing Modified Fast Diet) s-a dovedit a fi extrem de eficienta in ameliorarea obezitatii, a DZ de tip II, a influentarii factorilor de risc cardiovasculari si a steatozei hepatice – astfel incat aceasta poate juca un rol important in managementul „epidemiei” actuale de Sindrom Metabolic.


REFERINTE BIBLIOGRAFICE
1. Bray GA ( 1976 ) Riscurile si dezavantajele in obezitate.Pacientul obez- A.Saunders,Philadelphia , pp. 215-251
2. FX Pi – Sunyer ( 1993) riscurile medicale ale obezitatii . Ann Intern Med 119 : 655-660
3. Ogden CL , Carroll MD , Curtin LR , McDowell MA , Tabak CJ , Flegal KM ( 2006) Prevalenta de excesul de greutate si a obezitatii in Statele Unite , 1999-2004 . JAMA 295:1549-1555
4. Al – Isa AN ( 2003 ) Sunt kuweitienii populatia cea mai grasa ? . Nutr Sanatate 17 ( 3 ) : 185-197

5. Al – Isa AN , Thalib L ( 2006) Indicele de masa corporala a copiilor cu varsta cuprinsa intre 3-9 ani din Kuweit : percentile de referinta si curbe . J R Soc Sanatate 126 ( 1 ) :41 – 46
6. Comisia de Diabet National ( 1976 ) Raportul Comisiei Nationale de Diabet de la diabet la Congresul Statelor Unite . Washington , DC , Statele Unite ale Americii Gov.( DHEW publ . Nr. 1:1019 )
7. Colditz GA ( 1995 ) Sanatatea Asistentilor Medicali-studiu pe grup de femei din SUA urmarit din 1976 ; J Am Medical ( 50:40 – 44)
8. Harder H , B Dinesen , Astrup A ( 2004) Efectul de pierdere rapida in greutate asupra profilului lipidic si controlului glicemic la obezi si subiecti cu diabet zaharat ; Int J Obes Reiat Metab Disord (28 ( 1 ) : 180-182)
9. Hossain P , Kawar B , Nahas M – El (2007 ), Obezitatea si diabetul; N Engl J Med 356 no3(213-215)
10. Ford ES , Giles W ( 2003) O comparatie a prevalentei sindromului metabolic , folosind doua definitii propuse; Diabetes Care (26:575-581)
11. Kissebah AH , Freedman DS , Peiris AN ( 1989 ) Riscurile de sanatate de obezitate . Med Clin North Am ;( 73:111-138)
12. Bray GA (2004 ) Consecintele medicale ale obezitatii . J Clin Endocrinol Metab ; (89:2583-2589)
13. Molavi B , Rasouli N , Kern PA ( 2006) Prevenirea si tratamentul sindromului metabolic si a obezitatii cu risc ridicat; CurrOpin Cardio(21:479-485)
14. Knowler WC , Barrett – Connor E , Fowler SE , Hamman RF , JM .Walker EA , Nathan DM ( 2002); Diabet Programul Grupului de Cercetare- Reducerea incidentei diabetului de tip 2 pri interventie asupra stilului de viata sau cu medicatie de tip metformin;N Engl J Med (346:393-403)
15. Tuomilehto J , Lindstrom J , Eriksson JG , Valle TT , Hamalainen H , Ilanne – Parikka P , Keinanen – Kiukaanniemi S , Laasko M , Louheranta A , Rastas M , Salminen V , Uusitupa M ( 2001) Schimbari in stilul de viata la subiectii cu toleranta scazuta la glucoza ;N Engl J Med (344:1343-1350)
16. Dashti HM , Bo – Abbas YY , Mathew TC , Hussein T , Behbehani A , Khoursheed M , Al – Sayer HM , Al – Zaid NS ( 2003).Dieta cetogenica modifica factorii de risc pentru boli de inima la pacientii obezi;Nutritie (19 : 901-902)
17. Dashti HM , Mathew TC , Hussein T , Asfar SK , Behbehani AI , Al – Sayer HM , Al – Zaid NS . ( 2004) Efectele pe termen lung ale dietei cetogenic la subiectii obezi; Exp Clin Cardiol 9 ( 3 ) : 200-205
18. Dashti HM , Al – Zaid NS , Mathew TC , Al – Mouzawi M , Talib H , Asfar SK , Behbehani AI . ( 2006) Efectele pe termen lung ale dietei cetogenice la pacientii obezi cu nivel ridicat de colesterol; Mol Cellular Biochem (286 : 1-9)
19. Yancy WS Jr , Olsen MK , Guyton JR , Bakst RP , Westman CE ( 2004), Dieta cetogenica comparata cu o dieta saraca in grasimi pentru tratarea obezitatii si a hiperlipidemiei-studiu randomizat , controlat ; Ann Intern Med 140 (10) (769-777)
20. Westman CE , Mavropoulos J , Yancy WS , Volek JS ( 2003 ) O revizuire a dietei cetogenice saraca in carbohidrati; Pac Atheroscler Rep 5 (6) (476-483)
21. Kwiterovich PO Jr , Vining EP , Pyzik P , Skolasky R Jr , Freeman JM ( 2003) Efectul dietei cetogenice bogate in grasimi asupra concentratiilor plasmatice de lipide,lipoproteine,apolipoproteine la adulti si la copii . JAMA 290 (7) (912-920)
22. Sharman MJ , Kraemer WJ , Iubire DM , Avery NG , Gomez AL , Scheett TP , Volek JS ( 2002) O dieta ketogenica afecteaza in mod favorabil biomarkerii serici de boli cardiovasculare la barbati cu greutate normala . J Nutr 132 (7) (1879-1885)
23. Lofgren IE , Herron KL , West KL , Zern TL , Patalay M , KooSI , Fernandez ML ( 2005) Aportul de carbohidrati este corelat cu biomarkerii pentru boala coronariana intr-o populatie de femei aflate in premenopauza si supraponderale . J Nutr Biochem 16 ( 4 ) (245-250)
24. Boden G , Sargrad K , Homko C , Mozzoli M , Stein TP ( 2005) Efectul dietei sarace in carbohidrati asupra apetitului, a nivelurilor de glucoza din sange si rezistenta la insulina la pacientii obezi cu diabet zaharat tip 2; Betes . Ann Intern Med 142 (6) (403-411)
25 Ezenwaka CE , Kalloo R ( 2005) Hypertriglyceridaemia la pacientii diabetici si non- diabetici din India de Vest dupa ingestia de alimente bogate in carbohidrati .Indian J Med Res 121(23-31)
26. Taubes G ( 2001) Nutritie-Stiinta consumului de grasimi alimentare . Stiinta( 291:2536-2545)
27. Zammit VA , Waterman IJ , Topping D , G McKay ( 2001) Stimularea secretiei hepatice de triacilglicerol si etiologia rezistentei la insulina . J Nutr 131 (2074-2077)
28. Veech RL ( 2004) Implicatiile terapeutice ale corpilor cetonici – Efectele ale corpilor cetonici in conditii patologice : cetoza, dieta cetogenica, rezistenta la insulina si metabolismul mitocondrial; Prostaglandine, Leukotrienes si acizi grasi esentiali 70 (309-319)
29. Rabast U , Vornberger KH , Ehl M (1981)-Pierderea de greutate, de sodiu
si apa la persoanele obeze care consuma o dieta bogata sau scazuta in carbohidrati; Ann Nutr Metab (25:341-349)
30. Rabast U,Schonborn J, Kasper H ( 1979) -Dieta in obezitate- comparatie intre diete low si high – carbohidrati : studii comparative si rezultatele clinice . Int J Obes 3 (201-211)
31. Rabast U , Kasper H , Schonborn J (1978) Studii comparative la subiectii obezi hraniti cu carbohidrati restrictionat; Nutr Metab 22 (269-277)
32. Yang MU , Van Italie TB ( 1976) Compozitia corporala si evolutia starii de sanatate in scaderea in greutate pe termen scurt. J Clin Invest 58 (722-730)
33. Young CM , Scanlan SS , Im HS , Lutwak L ( 1971) Efectul asupra compozitiei corpului si a altor parametri la tineri obezi aflati sub dieta de reducere a nivelului de carbohidrati; Am J Clin Nutr 24 (290-296)
34. Vazquez JA , Adibi SA ( 1992) Retentia de proteine in timpul tratamentului pentru obezitate Mdieta cetogenica versus noncetogenica, foarte saraca in calorii; Metabolism 41(406-414)
35. Battino M , Ferreiro MS ( 2004 ) Imbatranirea si dieta mediteraneana : o revizuire a rolului grasimilor alimentare . Sanatate Publica Nutr 7 (7) (953-958)
36. La Vecchia C ( 2004) Dieta mediteraneana si cancerul; Sanatate Publica Nutr (7) (965-968)
37. Shahtahmasebi S , Shahtahmasebi S ( 2004) Un caz follow – up: posibilele beneficii de sanatate de ulei de masline extravirgin;Stiintific mondial J 4 (853-858)
38. Nordmann AJ , Nordmann A , Briel M , Keller U , Yancy WS Jr , Brehm BJ , Bucher HC ( 2006)- Efectele dietei cu continut scazut in carbohidrati vs diete cu continut scazut de grasimeasupra pierderii in greutate si a factorilor de risc cardiovasculari-O metaanaliza a studiilor clinice controlate randomizat; Arch Intern Med 166 (285-293)
39. Malik VS , Hu FB . ( 2007 ) Diete „populare” pentru slabire-dovezi practice . Nat Clin Pract Cardiovasc Med 4 ( 1 ) (34 – 41)
40. Volek JS , Sharman MJ , Iubire DM , Avery NG , Gomez AL , Scheett TP , Kraemer WJ ( 2002) compozitia corpului si raspunsuri hormonale la un carbohidrat-dieta limitat . Metabolism 51:864 – 870
41. Kasper H , Thiel H , Ehl M ( 1973) Raspunsul variatiei de greutate corporala in deita saraca in carbohidrati si bogata in grasimi -la subiectii sanatosi si obezi ; Am J Clin Nutr 26(197-204)
42. Benoit FL , Martin RL , Watten RH ( 1965 ) Schimbari in compozitia corpului in timpul dietelor de scaderea in greutate in obezitate . Ann Intern Med 63(604-612)
43. Willi SM , Oexmann MJ , Wright NM – „Bucata de carne ” si NA Lyndon L (1998 )- Efectele dietei cu continut ridicat de proteine , saraca in grasimi -dieta ketogenica, studiu la adolescenti cu obezitate morbida; Compozitia organismului , modificari biochimice sanguine si tulburari ale somnului . Pediatrie 101 (61-67)
44. Volek JS , Go’mez AL , Kraemer WJ ( 2000)- Postul si raspunsurile postprandiale la o dieta saraca in carbohidrati suplimentat cu acizi grasi omega-3 ; J Am Coll Nutr 19 (383-391)
45. Cutler DL , Gray CG , Park SW , Hickman MG , Bell JM , Kol – Terman OG ( 1995)- Dieta saraca in carbohidrati modifica intracelular metabolismul glucozei dar nu si eliminarea totala a glucozei la subiectii antrenati fizic; Metabolismul 44(1264-1270)
46. Bisschop PH , de Metz J , Ackermans MT , Endert E , Pijl H , Kuipers F , Meijer AJ , Sauerwein HP , Romijn JA ( 2001)-Continutul de grasimi alimentare modifica metabolismul glucozei mediata de insulina la oameni sanatosi . Am J Clin Nutr 73 (554-559)
47. Bisschop PH , Pereira Arias AM , Ackermans MT , Endert E , Pijl H , Kuipers F , Meijer AJ , Sauerwein HP , Romijn JA (2000 )-Efectele variatiei carbohidrati din dieta isocalorica asupra glico – genolizeisi gluconeogenezei la oameni sanatosi; Clin Endocrinol Metab 85 (1963-1967)
48. Torgerson J. XENDOS – A Unique Advantage. Presented at the satellite symposium
„Making the right moves for success” at the European Congress on Obesity; May 2003,
Helsinki, Finland.
49. Ford, E.S., Giles, W.H., Dietz, W.H. -Prevalence of the metabolic syndrome among US
adults: findings from the third National Health and Nutrition Examination Survey.;JAMA
2002( 287: 356-9.)
50. Scottish Intercollegiate Guidelines Network: Clinical guidelines. Obesity in Scotland.
Integrating prevention with weight management. November 1996.
51. Caterson I. Practice Makes X-PERTs – Strategies for Success. Presented at the satellite
symposium „Making the right moves for success” at the European Congress on Obesity;
May 2003, Helsinki, Finland.
52. Adult Treatment Panel III (ATP III) Criteria. National Cholesterol Education Programme -3rd Report of the National Cholesterol Education Programme (NCEP) http://www.nhlbi.nih.gov/guidelines/cholesterol/atp3full.pdf
53. D.M. Constantinescu-Referat doctorat-Insulinorezistenta si Sindromul Metabolic ; Sindromul X Metabolic si Ficatul gras nonalcoolic-in practica Medicului de Familie (Coord. Prof. Dr. Al. Oproiu) (2006)(1-3)

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate