Factori de risc cardiovasculari: anemia, hipertensiunea si diabetul

1.Anemia și sănătatea cardiovasculară
Anemia este o afecțiune extrem de frecvent întâlnită în special la copii, femei și vegetarieni, care se caracterizează prin scăderea hemoglobinei și a hematocritului. Anemia odată instalată are loc oxigenarea deficitară a sângelui cu apariția unei simptomatologii supărătoare și nu de puține ori înșelătoare. De cele mai multe ori această boală este cauzată de deficitul de fier fie datorită unei alimentații sărace în acest oligoelement fie secundar pierderilor (sângerări ). Nu numai deficitul de fier este responsabil pentru apariția acestei afecțiuni ci și cel de vitamina B 12 și de acid folic. Oricare ar fi cauza este clar că anemia trebuie tratată cu seriozitate sub atenta îndrumare a medicului.

Anemia este ușor de diagnosticat
Din fericire anemia intră în categoria afecțiunilor care se diagnostichează relativ ușor. O simplă analiză de sânge poate pune în evidență o cantitate insuficientă de hemoglobină care indică prezența anemiei. Următorul pas în diagnosticarea corectă a anemiei se referă la aflarea cauzei exacte a anemiei și corectarea acesteia. Spre exemplu dacă hemoglobina este scăzută se impune dozarea fierului sanguin (sideremiei). Dacă și acesta este sub limitele normale se poate pune cu ușurință diagnosticul de anemie feriprivă iar măsurile terapeutice presupun administarea de fier pe o perioada de 2-3 luni. Chiar și așa investigațiile medicale nu trebuie să se oprească aici deoarece un deficit de fier poate fi secundar pierderilor de sânge. Boala hemoroidală, ulcerul gastro-duodenal, menstruațiile abundente și problemele din sfera ginecologică (de ex.fibromul uterin) sunt doar câteva dintre cauzele de sângeare care pot avea drept consecință anemia feriprivă. În acest sens vrem să atragem atenția asupra faptului că anamneza pacientului este extrem de importantă în elucidarea cauzei unei anemii.
Simptomatologia anemiei
Anemia ușoară poate trece de multe ori neobservată deoarece nu este simptomatică. Există situații în care o anemie severă lent instalată poate fi silențioasă din punct de vedere clinic deoarece organismul a avut timp să se obisnuiască. De cele mai multe ori persoanele care suferă de anemie se plâng de oboseală cronică, tulburări digestive (greață, constipație), lipsa poftei de mâncare, amețeli, răceli frecvente, scăderea capacităților intelectuale, scăderea randamentului fizic și dureri de cap. De asemenea pacienții cu anemie prezintă paloare cutanată, extremități reci, tahicardie, creșterea frecvenței respiratorii, inflamații și dureri la nivelul limbii, păr friabil și unghii casante. Nici unul dintre simptomele sau semnele de mai sus nu sunt specifice pentru anemie însă în fața unui pacient care se plânge de oboseală, de lipsa poftei de mâncare, de slăbiciu-ne musculară și care este palid medicul are obligația să ceară o hemoleucogramă pentru a stabilii nivelul hemoglobinei și al globulelor roșii. Este foarte important diagnosticul precoce al anemiei deoarece o astfel de afecțiune netratată la timp poate avea repercusiuni asupra întregului organism putând chiar pune viața în pericol.
Cum prevenim anemia
Înainte de toate efectuarea unei hemoleucograme anual este obligatorie. În cazul oricarei anemii trebuie diagnosticată și cauza fie că este vorba de o alimentație deficitară în principii nutritive fie că se pune problema unor pierderi. Femeile, copiii și vârstnicii sunt preduspuși la apariția acestei afecțiuni. Aceștia trebuie să aibă un regim alimentar care să includă carnea (sursă importanta de fier și de vitamine din familia B-urilor), legumele cu frunze verzi (urzici, spanac), fasole, mazăre, linte și broccoli. De asemenea consumul alimentelor bogate în vitamina C ajută la absorbția și asimilarea corectă a fierului. Printre acestea se numară: citricele, căpșuni, pepene, papaya. Și nu în ultimul rând trebuie redus consumul de cafea, fumatul și alcoolul deoarece acestea conțin substanțe care interferă cu asimilarea fierului.
Implicatiile cardiovasculare ale anemiei
Anemia neglijata din punct de vedere terapeutic are repercusiuni majore asupra sanatatii cardiovasculare. Atata timp cat nu se mai face transportul oxigenului corect este clar ca muschiul cardiac este printre primele structuri afectate. Cu cat celulele aduc mai putin oxigen (datorita nivelului scazut de hemoglobina) cu atat inima este nevoita sa lucreze mai mult acest lucru reprezentand un stres ce suprasolicita si oboseste in timp muschiul cardiac. Toate aceste lucruri se traduc din punct de vedere clinic prin cresterea frecventei cardiace atat in timpul efortului fizic cat si in repaus.

2.Hipertensiunea arterială – generalități și prevenție
Hipertensiunea arterială este o afecțiune serioasă care dacă este neglijată din punct de vedere terapeutic poate afecta în mod negativ toate organele ajungându-se la boală coronariană, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și chiar la afectarea rinichilor.
Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca: presiunea exercitată la trecerea sângelui asupra pereților vasculari fiind unanimă decizia de a pune diagnosticul de HTA în cazul unor valori tensionale repetate mai mari de 140/80 mm Hg. Aproximativ 1 din 3 persoane cu vârsta peste 55 de ani prezintă valori crescute ale tensiunii arteriale. Din păcate în foarte multe cazuri diagnosticul de hipertensiune arterială se pune destul de târziu când deja apar complicațiile deoarece aceasta afecțiune este de cele mai multe ori asimptomatica.

Stadializarea tensiunii arteriale (TA)
Categorie TA Sistolică Diastolică
Normală ≤ 120 mm Hg ≤ 80 mm Hg
Prehipertensiune arterială 120-139 mm Hg 80-89 mm Hg
Hipertensiune arterială stadiul I 140-159 mm HG 90-99 mm Hg
Hipertensiune arterială stadiul II ≥160 mm Hg ≥100 mm Hg

Tensiunea arterială variază de la o zi la alta și de la un moment la altul. În timpul nopții tensiunea arterială are tendința de a scădea pentru ca dimineața să aibă valori ceva mai mari. De asemenea tensiunea arterială poate crește în momentul în care sunteți tensionat, stresat sau după un efort fizic intens. Chiar și așa în cazul în care vă monitorizați tensiunea arterială zilnic și constatați în mod repetat niște valori peste 140/80 mm Hg atunci trebuie să vă adresați medicului curant pentru a preîntâmpina efectele negative ale valorilor tensionale ridicate.

Cum prevenim apariția hipertensiunii arteriale
▪ Menținerea unei greutăți corporale în limite normale poate ajuta la prevenirea apariției valorilor ridicate ale tensiunii arteriale. Este dovedit științific faptul că persoanele supraponderale sau obeze au un risc de până la 6 ori mai mare de a face hipertensiune arterială decât cele normoponderale.
▪ Efortul fizic regulat este o altă modalitate eficientă de a preveni sau chiar de a menține tensiunea între valorile normale (la cei deja diagnosticați cu HTA). Practicarea unei activități fizice zilnice (30 de minute pe zi) ajută la păstrarea siluetei, la menținerea unui tonus bun și la scăderea șanselor de a dezvolta în timp HTA.
▪ Reducerea aportului de sare este una dintre recomandările de bază pe care le fac medicii atât pentru populația sănătoasă cât și pentru cei care deja au valori mai mari ale tensiunii arteriale.
▪ Alcoolul trebuie consumat cu moderație! Persoanele care consumă alcool în mod regulat (indiferent de cantitate) sunt predispuse la apariția valorilor crescute ale tensiunii arteriale.
▪ Stresul zilnic (fie că este vorba de stresul de la serviciu fie de situațiile conflictuale de acasă) este un factor declanșator al crizelor hipertensive. Cu cât vă supuneți mai mult stresului și ignorați perioadele de odihnă și relaxare cu atât mai mult sunteți predispuși la apariția valorilor ridicate ale tensiunii arteriale.

Calciul și potasiul ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale
Medicii nutriționiști au observat că persoanele care consumă alimente bogate în calciu și potasiu sunt într-o oarecare măsura protejate împotriva valorilor ridicate ale tensiunii arteriale. Astfel: produsele lactate degresate, fructele (banane, portocale, kiwi, curmale, prune, avocado, caise) și unele legume (spanacul, cartofii, fasolea boabe) sunt surse importante de calciu și potasiu fiind fără doar și poate alegerea alimentară ideală pentru cei care vor să ducă o viață sănătoasa.

3.Diabetul zaharat si afectiunile cardiovasculare

Numeroase studii au demonstrat legătura clara între diabetul zaharat şi problemele cardiovasculare fiind cunoscut faptul că o persoana care suferă de diabet are un risc de 2 pana la 4 ori mai mare de a dezvolta o afecțiune cardiovasculara. Asociația Americana de Diabet a mers mai departe afirmând că 65% din cazurile fatale de accident vascular cerebral şi infarct miocardic au fost înregistrate în cazul persoanelor diabetice (mai exact diabet de tip II). Toate aceste informații trebuie privite ca un semnal de alarma ajutând populația să înţeleagă că diabetul este o afecțiune complexă care afectează întreg organismul şi în mod special inima şi vasele de sânge.
Pentru o mai bună înțelegere a felului în care diabetul zaharat afectează aparatul cardiovascular să analizam câteva aspecte fiziologice . Astfel diabetul zaharat este o afecțiune caracterizată fie printr-o secreție inadecvată de insulină fie printr-o utilizare defectuoasă a cesteia ambele situații având drept rezultat creșterea nivelului de zahăr din sânge(glicemia) care pe termen lung afectează vasele mari, mici şi teritoriile deservite de acestea (inimă, rinichi, ochi etc).
Ateroscleroza-inamicul inimii
Pe de altă parte este cunoscut faptul că persoanele care suferă de diabet tip II sunt predispuse la ateroscleroză, obezitate si hipertensiune arteriala toate acestea având repercusiuni grave asupra organismului. În momentul în care nivelul de colesterol din sânge creşte se formează în timp plăci de grăsime la nivelul pereților vaselor, acest lucru ducând la îngustarea acestora şi la îngreunarea fluxului sanguin.Cu toții am auzit de “colesterolul bun şi colesterolul rău“ însă nu toată lumea știe cum sa le deosebească si că în cazul unui pacient cu diabet zaharat pe lângă monitorizarea colesterolului total este nevoie şi de acești doi parametrii. Un nivel crescut de LDL colesterol (colesterol rău) creste incidența apariției aterosclerozei şi a bolilor cardiace spre deosebire de HDL colesterol (colesterolul bun ) care acționează ca un factor protector pentru aparatul cardiovascular. Persoanele diabetice datorită perturbărilor metabolice induse de această afecţiune sunt predispuse către o creștere a LDL colesterolului şi o scădere a HLD colesterolului acest lucru ducând în timp la apariția diverselor afecțiuni cardiovasculare.
Nivelul de colesterol recomandat
LDL colesterol ‹100 mg/dl
HDL colesterol›50 mg/dl
Trigliceride ‹150 mg/dl
Colesterol total‹200 mg/dl
Din păcate diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială se asociază frecvent. Marea majoritate a persoanelor diagnosticate cu diabet tip II, au câteva (daca nu mai multe ) kilograme în plus, valori mari ale colesterolului sanguin şi tensiunea arteriala peste valorile normale. O persoană diabetică cu hipertensiune arterială are un risc dublu de a face un accident vascular cerebral sau un infarct de miocard decât o persoana care are tensiune arteriala dar care are valori ale glicemiei normale. Recomandarea actuală prevede ca în cazul persoanelor diabetice tensiunea arteriala să fie menținută sub 130/80 mm Hg.
Măsuri de prevenție a bolilor cardiovasculare
•Controlul nivelului de zahăr din sânge (a glicemiei).Acest lucru se poate realiza fie cu ajutorul unei diete echilibrate întocmite de un medic diabetolog fie cu ajutorul medicamentelor sau a injecțiilor cu insulină. Menținerea glicemiei în valori normale protejează vasele şi deci scade riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.
•Controlul indexului de masă corporală şi a valorilor colesterolului sanguin sunt extrem de importante în cazul diabeticilor. O dietă echilibrată cu evitarea grăsimilor de origine animală, a dulciurilor şi a produselor lactate grase, corelată cu 30 de minute de exerciții fizice zilnice ajută la atingerea unei greutăţi corporale optime şi la menținerea colesterolului între valorile normale.
•Verificarea periodică a tensiunii arteriale. În cazul în care aceasta depăşeşte valoarea recomandată adresați-va medicului curant pentru întocmirea unui regim igieno-dietetic şi pentru începerea unui tratament antihipertensiv. Diminuați considerabil cantitatea de sare folosită la masă.
•Şi nu în ultimul rând nu uitați de vizita medicală periodică!
Bibliografie:
1Anemia as a risk factor for ischemic heart disease.
Zeidman A, Fradin Z, Blecher A, Oster HS, Avrahami Y, Mittelman M.
Isr Med Assoc J. 2004 Jan;6(1):16-8.
2Prevention of ventricular fibrillation, acute myocardial infarction (myocardial necrosis), heart failure, and mortality by bretylium: is ischemic heart disease primarily adrenergic cardiovascular disease?
Bacaner M, Brietenbucher J, LaBree J.
Am J Ther. 2004 Sep-Oct;11(5):366-411. R
3Erythropoietin in heart failure.
Silverberg DS, Wexler D, Blum M, Iaina A, Sheps D, Keren G, Schwartz D.
Semin Nephrol. 2005 Nov;25(6):397-403. Review.
4.Gerick JE. The genetic basis of type 2 diabetes mellitus: impaired insulin secretion versus impaired insulin sensitivity. Endocr Rev. 1998;19:491–503
5.Chisholm DJ, Campbell LV, Kraegen EW. Pathogenesis of the insulin resistance syndrome (syndrome X). Clin Exp Pharmacol Physiol. 1997;24:782–784.
6.Muller DC, Elahi D, Tobin JD, Andres R. The effect of age on insulin resistance and secretion: a review. Semin Nephrol. 1996;16:289–298.
7.Kannel WB, Castelli WP, Gordon T, McNamara P: Serum cholesterol, lipoproteins and the risk of coronary heart disease. The Framingham Study. Ann Intern Med 74: 1, 1971
8. Kinch SH, Doyle JT, Hilleboe HE: Risk factors in ischemic heart
disease. Am J Public Health 53: 438, 1983

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate