Riscul cardiovascular de la recomandarile ghidurilor la realitatea clinica

Bolile cardiovasculare, consecinta aterotrombozei peretelui arterial, reprezinta o problema endemica la nivel mondial, atat din punct de vedere al morbi-mortalitatii, cat si al costurilor economice anuale.

Cauzele bolilor cardiovasculare sunt multifactoriale, factorii de risc fiind clasificabili in modificabili: legati de stilul de viata (fumat, sedentarism, obiceiuri alimentare); legati de afectiuni asociate (HTA, DZ tip 2, dislipidemii) si nemodificabili (varsta, sex, antecedente heredocolaterale).

Estimarea riscului cardiovascular este obligatorie pentru sexul masculin peste 40 ani, femei peste 50 ani sau in conditiile asocierii de factori de risc protrombotic. Controlul dislipidemiilor reprezinta parte integranta din determinarea si reducerea riscului cardiovascular, valorile-tinta pentru lipidele serice fiind diferite, in functie de riscul cardiovascular global.

Diagramele de calcul al riscului cardiovascular iau in considerare valorile colesterolului total sau ale LDL-colesterolului.

Riscul cardiovascular poate fi impartit in mic, moderat, mare si foarte mare, corectia factorilor de risc modificabili fiind deosebit de importanta in toate aceste categorii. Asocierea terapiei medicamentoase (momentul si doza) este o decizie ce are in vedere riscul cardiovascular global.

Tratamentul dislipidemiilor si asocierea statinelor sunt importante si in cadrul populatiei varstnice, atat pentru scaderea valorilor de colesterol, cat si pentru preventia de evenimente cardiovasculare adverse, o problema la aceasta categorie de varsta fiind toleranta si complianta la tratament.

Bolile cardiovasculare determinate de aterotromboza peretelui arterial reprezinta o problema endemica, la nivel mondial fiind prima cauza de morbi-mortalitate [2].

Etiologia bolilor cardiovasculare este multifactoriala, factorii de risc putand fi clasificati in modificabili, cum ar fi cei legati de stilul de viata (fumat, sedentarism, obiceiuri alimentare); asocierea unor afectiuni care cresc riscul cardiovascular (HTA, DZ tip 2, dislipidemie); si  prezenta factorilor de risc nemodificabili (varsta, sex masculin) [3].

Studiile longitudinale au demonstrat pentru sexul masculin o crestere a colesterolului total din perioada pubertatii pana la varsta de 50 de ani, urmata de o perioada de platou intre 50 si 70 de ani, ulterior o scadere a valorilor. Pentru sexul feminin, studiile au demonstrat valori mai mari in perioada postmenopauza [2].

Preventia si tratamentul dislipidemiilor sunt parte integranta din scaderea riscului cardiovascular. Screeningul factorilor de risc in populatia generala (inclusiv determinarea profilului lipidic) trebuie avut in vedere la barbati peste 40 de ani, femei peste 50 de ani (sau in conditii de climax) si in conditiile asocierii de factori de risc cardiovasculari. Trebuie subliniat ca este obligatorie evaluarea globala a riscului cardiovascular in vederea corectiei riguroase a factorilor modificabili in conditiile asocierii aterosclerozei (indiferent de patul arterial afectat: boala arteriala aterosclerotica periferica, carotidiana, coronariana), DZ tip 2 (indiferent de varsta pacientului), AHC de afectare prematura cardiovasculara, in prezenta HTA, obezitatii centrale sau altor comorbiditati cu risc protrombotic crescut. In acest context, asocierea bolii renale cronice unor afectiuni autoimune (LES, PAR, psoriasis) sau prezenta dislipidemiilor genetice impun evaluarea riscului cardiovascular, inclusiv profilul lipidic in vederea corectiei factorilor de risc modificabili [3].

Evaluarea riscului cardiovascular trebuie sa devina parte integranta a evaluarii cardiovasculare atat in scop profilactic, cat si curativ. Recomandarile ultimului Ghid European de Preventie a Bolilor Cardiovasculare recomanda utilizarea diagramei de risc SCORE pentru estimarea riscului cardiovascular la subiectii aparent sanatosi fara semne clinice sau paraclinice de afectare cardiovasculara [5, 6].

Diagrama de risc SCORE estimeaza riscul unui eveniment cardiovascular fatal in urmatorii 10 ani (SCA, BAP, AVC). Variabilele incluse in diagrama sunt reprezentate de varsta, sex, valorile TA, ale colesterolului total tinand cont de statusul de fumator sau nefumator individual. Astfel, pacientii pot fi clasificati in risc mic (<1%), moderat (1-5%), mare (5-10%) si foarte mare (>10%). Riscul cardiovascular total (fatal si nonfatal) estimat este de 3 ori mai mare decat de eveniment fatal, variabila usor mai mare pentru sexul feminin si mai mica pentru persoanele varstnice.

Pacienti cu antecedente personale patologice de afectare arteriala (sindroame coronariene acute (SCA), boala arteriala periferica (BAP), accident vascular cerebral (AVC) sunt la risc foarte mare de evenimente cardiovasculare adverse, necesitand o urmarire riguroasa cu corectia stricta a factorilor de risc modificabili pentru profilaxia secundara cardiovasculara.

In practica clinica este foarte importanta determinarea atat a colesterolului total, cat si a LDL-colesterolului, riscul cardiovascular global dictand valoarea-tinta a LDL-colesterolului, precum si atitudinea terapeutica de urmat.

Astfel, pentru pacienti cu risc cardiovascular mare si foarte mare, o valoare a LDL-colesterolului sub 100mg% impune asocierea tratamentului cu statine la modificarea stilului de viata, valoarea-tinta a LDL-colesterolului fiind sub 70mg%. Pentru pacientii cu risc cardiovascular mic (<1%) se impune introducerea tratamentului cu statina daca modificarea stilului de viata nu reuseste o reducere a LDL-colesterolului sub 190mg%, iar in cazul riscului moderat, introducerea statinei este esentiala daca celelalte masuri aplicate nu reusesc o scadere a LDL-colesterolului sub 155mg%.

Controversa ramane in tratamentul cu statine pentru persoanele varstnice, desi studiile au aratat beneficii atat in scaderea valorilor colesterolului rapide (in saptamani), cat si in reducerea ischemiei miocardice si a altor evenimente adverse cardiovasculare [7, 8]. O problema in aceasta grupa de pacienti ramane toleranta si complianta la tratamentul medicamentos.

In loc de concluzie, subliniez importanta atat a evaluarii riscului cardiovascular cat mai precoce precum si importanta controlului factorilor de risc cardiovasculari, atat prin metode nefarmacologice, asociind terapia medicamentoasa precoce cand este necesar.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate