Rolul celulelor stem în medicina regenerativă

Medicina regenerativă presupune colaborarea dintre mai multe specialități medicale/științe pentru a găsi terapii mai blânde și fără riscuri. Ea utilizează resursele de regenerare și vindecare care se găsesc în propriul organism, fie potențând celule, fie creând din celulele proprii țesuturi sau organe.

În cadrul Congresului Internațional „O provocare a secolului 21: medicina regenerativă; cercetare și aplicații clinice”, care a avut loc în perioada 14-17 iunie 2017 la lnstitutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, București, am intervievat mai mulți experți pentru a afla care este rolul celulelor stem în medicina regenerativă, care sunt cele mai noi studii în domeniu, dar și cele mai importante realizări.

Sesiune de interviuri

Asist. Univ. Bianca Gălățeanu, Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară, Fac. de Biologie, Univ. București: „Celulele stem se găsesc și la organismele adulte, nu doar în stadiile de dezvoltare embrionară. Ele posedă însă un potențial de diferențiere redus față de cele stem embrionare, dar pot contribui semnificativ la dezvoltarea medicinei regenerative.”

Asist. Univ. Dr. Sorina Dinescu, Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară, Fac. de Biologie, Univ. București: „Principalele descoperiri se referă atât la partea clinică pentru pacienți, în sensul implantului în scopul refacerii țesuturilor lezate, dar și la partea de cercetare fundamentală prin investigarea mecanismelor de autoregenerare și a potențialului imens pe care-l au aceste celule. Celulele stem din țesut adipos, ca și cele din măduvă, sunt celule stem adulte, de natură mezenchimală, diferă doar sursa, caracteristicile lor fiind aceleași. Au un potențial regenerativ imens, dar limitat, în sensul că sunt adulte și pot da naștere tuturor tipurilor celulare din țesutul din care provin.”

Florin Iordache, Cercetător științific III, Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”: „Cele mai noi descoperiri vin, în principiu, din colaborarea dintre cercetători și medici, cercetătorii venind cu biometariale pe care se pot cultiva mai ușor celulele stem, așa numitele scaffolduri, care ajută la formarea de organe. În principiu, celulele stem există în fiecare țesut. De exemplu, ficatul are celule stem care sunt capabile să regenereze acest organ, numite celule ovale, țesutul muscular are celule stem – celule satelit – atunci când apare o leziune ele proliferează și refac mușchiul.”

Prof. Dr. Lina Badimon, Director Centrul de Cercetare Cardiovasculară din Barcelona: „Este ușor să izolăm celulele stem, însă nu tot timpul atunci când le folosim obținem potențialul la care ne-am așteptat în ceea ce privește funcția de regenerare. Astfel, multe dintre studiile clinice derulate în ultimii 10 ani pentru a „repara” inima, au dat greș. În consecință există un al doilea val de studii pentru a stimula activitatea celulelor stem. Pacienții sunt interesați de aceste descoperiri. Dacă ești pacient și nu ai un medicament care să-ți trateze boala, atunci ești interesat de noile metode.”

Bogdan Mihai Preda, Cercetător științific III, Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”: „Studiile noastre se focusează pe mai multe populații de celule stem sau progenitoare cu care facem diferite strategii terapeutice – combinăm fie diferite populații, fie diferite medii sau factorii secretați de la celulele respective, tocmai în încercarea de a obține o regenerare mai bună a mușchiului ischemic, în cazul nostru.”

Cuvinte-cheie: , , , ,