Ce efecte au produsele etnobotanice asupra sanatatii?

Rezumat: 
In lucrare se prezinta produse vegetale incadrate in categoria „drogurilor usoare”. De asemenea, sunt prezentate riscurile folosirii necontrolate a acestora, eroarea de management privind „magazinele etnobotanice” si compromiterea termenului „etnobotanic”.

Abstract: 
This article presents plant products from the category “soft drugs”. The article also presents the risk of uncontrolled use of “soft drugs”, the bad management of “etnobotanic shops” and the discredit of the term “entnobotanic”.

Drogul, termen anglo-saxon, se referea in trecut la medicamentele care se vindeau in drogherii sau farmacii. In prezent, se face distinctie intre „drug” si „therapeutical drug”.
Termenul de „drog” a capatat un sens peiorativ, referindu-se la orice substanta naturala sau de sinteza chimica ce produce dependenta fizica sau psihica, incepand chiar de la simplul „antinevralgic”.
Nu exista „droguri usoare” sau care nu sunt nocive, deoarece toate creeaza dependenta. Chiar si cele admise legal, cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul negru sau „yerba mate” (bautura asemanatoare ceaiului, consumata mai ales in Argentina, Uruguay, Paraguay si sudul Braziliei), coca (specie de plante din familia Erythroxylaceae), consumate in cantitati mari si timp indelungat, produc dependenta.
Lupta antidrog cunoaste confruntari din ce in ce mai dramatice, atat intre persoanele care la distribuie, consumatori, cat si intre autoritati.
Din cele mai vechi timpuri, drogurile erau folosite in special de populatiile din cele doua Americi, Asia si Africa, provenind din regnul vegetal. Se foloseau pentru cresterea rezistentei fizice, indepartarea senzatiei de foame, stimularea potentei sexuale pentru ambele sexe, in scopuri ritualice sau in magia neagra.
Vom exemplifica doar cateva dintre numeroasele droguri. Astfel, in Anzii din Bolivia si Peru, creste un arbust, Erythloxylon coca, cultivat de secole de amerindieni. Erau utilizate frunzele care, prin masticatie, inlaturau senzatia de oboseala sau de foame. In prezent, din frunzele de coca se extrage cocaina, unul dintre cei mai nocivi alcaloizi care, chiar in doze mici si repetate, creeaza dependenta. De asemenea, in scurt timp produce degradare fizica si psihica, cu rezultate fatale. In Asia de Nord, in tarile subhimalayene pana in Muntii Altai si Tibetul Occidental, se utilizeaza in terapia ayurvedica planta cunoscuta si sub denumirea de hasis sau marijuana (America de Sud), Cannabis indica. Proprietatile acestei specii erau cunoscute si de sciti, dupa cum arata Herodot in scrierile sale, adusa de popoarele migratoare cu 1000 de ani i. Hr.
In prezent, proprietatile acestei „plante medicinale” sunt controversate, iar in unele tari europene este considerata „drog usor”, dar creeaza dependenta ca oricare alt drog. In doze mici produce senzatia de „betie intelectuala”, apoi delirium tremens. In doze mari cauzeaza casexie si deces prin asfixiere.
Samanii foloseau o ciuperca toxica, Amanita muscaria (muscarita), ce creste si la noi, sub forma de pulbere pentru a indeparta tulburarile psihice ale prizonierilor sau ale deportatilor in Siberia. Insa samanii cunosteau diferentele de doza, pentru a nu dauna sanatatii.
Exista trei specii de plante din familia Rubiaceae, toate din Africa de Vest si Centrala, care contin yohimbina, alcaloid care produce vasodilatatie si activarea fluxului sanguin, pana in corpii cavernosi din organul sexual masculin, scazand presiunea arteriala. Dupa cateva luni de la administrare, aceasta substanta duce la impotenta, la fel ca in cazul altor droguri excitante.
In Romania au aparut aproximativ 500 de magazine cu asa-zise „produse etnobotanice”, care vindeau „ceaiuri de vise” in care erau strecurate droguri.
In primul rand, aceste magazine au compromis termenul de „etnobotanic”, consacrat de stiinta.

Etnobotanica face parte din patrimoniul traditional si cultural al popoarelor si se refera la regnul vegetal, sub multiple aspecte: denumiri populare ale plantelor si originea acestor denumiri, atat celor din flora spontana, cat si celor din culturi, utilizate in scop alimentar, in medicina traditionala etc. Mai grav este ca aceste magazine au fost amplasate langa scoli, universitati, unde tinerii si adolescentii foloseau aceste produse care contineau droguri si care, ulterior, creau dependenta. Sunt numeroase cazurile in care aceste persoane ajungeau la spital.
Intrebarea pe care trebuie sa o adresam este: cine a aprobat functionarea acestor magazine „etnobotanice”? Nici Ministerul Sanatatii si nici Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) nu au acordat astfel de aprobari.
Aceste magazine au fost desfiintate in prezent, dar sunt semnale ca sub alta forma si denumire isi continua activitatea (in ceainarii, cafenele etc.). O mare responsabilitate pentru educarea copiilor, parintilor si cadrelor didactice revine atat autoritatilor, cat si societatii civile.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate