feedback
facebook
twitter
rss

OENOTHERA BIENNIS L. (luminita de seara).

Oenothera biennis L. este o planta ierbacee din familia Onagraceae, originara din America de Nord si raspandita in Europa si Asia de Vest. Este o specie bianuala, cu radacina napiforma, tulpina florifera pubescenta, frunze bazilare alungit-obovate sau eliptice, frunze tulpinale scurt petiolate, alungit-lanceolate, cu margine inegal-dintata, flori hermafrodite, axilare, galben-sulfurii, capsule ovoide, cu seminte brun-cenusii.
Este o planta ornamentala, melifera, cu valoare alimentara (se consuma radacinile si frunzele) si terapeutica.
In medicina traditionala, herba este recomandata intern, sub forma de infuzie, in curele de slabire sau extern, pentru tratarea echimozelor si arsurilor.
Amarowicz R. (1999), Pellegrina C.D. (258) demonstreaza ca tinctura obtinuta din frunze are actiune antioxidanta, antiinflamatoare, analgezica, antipiretica, hepatoprotectoare si antitumorala. Au fost realizate doua preparate, cu actiune hipoglicemianta si respectiv antiinflamatoare.
Mult studiate din punct de vedere al compozitiei chimice sunt semintele. Ele contin 24 – 25% ulei gras, aminoacizi, substante minerale, compusi fenolici etc.
In compozitia uleiului gras au fost decelati: acizi grasi, fitosteroli, tocoferoli, derivati triterpenici. Acizii grasi sunt: gama-linolenic (4860 – 48600 ppm), linoleic (121500 – 227798 ppm), oleic (15000 – 50000 ppm), palmitic (7500 – 31590 ppm), stearic (1875 – 12150 ppm). Alte analize cromatografice furnizeaza urmatoarele date: acid gama-linolenic (6,5 – 14%), linoleic (65 – 80%), oleic (8,6 – 11,8%), palmitic (6 – 8,6%), stearic (1,2 – 2,5%), alfa-linolenic (sub 0,2%), miristic (sub 0,1%), palmitoleic (sub 0,1%), erucic (sub 0,1%), indice de aciditate mg KOH/g – max 0,6, indice de saponificare mg KOH/g – 175-196, insaponifiabil – max 2.
Istudor V. (1998) semnaleaza: 8-14% acid gama-linolenic, 65 – 80% acid linoleic, 6 – 11% acid oleic.
In seminte au fost identificati: β-sitosterol (1,186 – 2,528 ppm), campesterol (103 – 220 ppm), gramisterol (36 – 77 ppm), derivati triterpenici, cicloartenol (62 – 133 ppm), metilencicloartenol (20 – 42 ppm), lupeol (32%), 7,24 – tirucaladienol (15,7%), cicloartenol (15,4%), butirospermol (12,7%), 24-metilencicloartenol (7%), germanicol (6%), α-tocoferol (11 – 24 ppm), γ-tocoferol (28 – 60 ppm), alanina (5,500 – 5,870 ppm), arginina (14,100 – 15,048 ppm), acid aspartic (11,800 – 12,593 ppm), cistina (3,400 – 3,629 ppm), acid glutamic (26,300 – 28,068 ppm), glicina (10,500 ppm), histidina (3,700 – 3,949 ppm), izoleucina (4,100-5,870 ppm), leucina (8,700 – 10,780 ppm), lisina (3,100-3,842 ppm), metionina (5,400 – 5,763 ppm), prolina (5,900 – 6,297 ppm), serina (8,300 – 8,858 ppm), treonina (3,500 – 4,600 ppm), triptofan (2,400-16,000 ppm), tirosina (3,400 – 3,629 ppm), valina (5,200 – 8,645 ppm), fenilalanina (6,900 – 7,364 ppm), calciu (12,700-18,000 ppm), cupru (11-13 ppm), fier (94 – 390 ppm), magneziu (4,300 – 5,300 ppm), mangan (5 – 168 ppm), fosfor (4,100 – 7,157 ppm), potasiu (4,600 – 7,577 ppm), sodiu (180 ppm), celuloza (270,000 ppm), fibre (429,000 ppm), lignina (160,000 ppm), α-amirina (125 – 266 ppm), β-amirina (47 – 100 ppm), obtusifoliol (26 – 56 ppm). Dintre compusi polifenolici sunt mentionati acizi fenolici (galic, cafeic, p-hidroxibenzoic, vanilic, ferulic, salicilic si flavonoide (proantociani, flavone si taninuri catehice).
In frunze au fost decelati: acizi fenolici (cafeic, neo-clorogenic, p-cumaric), taninuri (acid digalic, galic, elagic, antociani (delfinidin), quercetin, kaempferol (91,000-207,000 ppm). Herba contine: taninuri (110,000 ppm), rezine, calciu (12,100 – 23,400 ppm), magneziu (2,700 – 3,900 ppm), potasiu (12,700 – 35,100 ppm), fosfor (1,700 – 3,700 ppm) si mucilagii.
Pentru uleiul de Oenothera biennis au fost evidentiate, in studii preclinice si clinice, proprietati antiulceroase, hipolipemiante, hipoagregant plachetare, antiinflamatoare, antieczematoase etc sIstudor V. (1998)t.

•proprietati antisecretorii gastrice si antiulceroase
La doua loturi de sobolani a fost administrat, prin intubare gastrica, ulei de Oenothera biennis in doze de 5 si 10 ml/kg corp, antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, indometacin, fenilbutazona) si, respectiv agenti necrozanti ai mucoasei gastrice (acid clorhidric 0,6 M, hidroxid de sodiu 0,2 M, clorura de sodiu solutie 25%, etanol 80%). Uleiul a redus semnificativ lezarea mucoasei gastrice induse de antiinflamatoare si agenti necrozanti.

•proprietati hipolipemiante si hipoagregante plachetare
De la Cruz si colab. (1997) administreaza la 4 loturi de cate 10 iepuri masculi, timp de 6 saptamani, o dieta hiperlipidemica (1,3% colesterol) la care a adaugat 15% (g/g) ulei gras. Fata de lotul martor (cu dieta hiperlipidica, dar fara ulei de Oenothera biennis) a constatat ca animalele tratate cu ulei prezinta modificari semnificative statistic: scaderea colesterolemiei (de la valori de 29 ± 3 la 12 ± 2 nmol/L), cresterea nivelulul plasmatic de HDL-colesterol (de la 0,5 ± 0,06 la 0,8 ± 0,09 nmol/L), scaderea adeziunii plachetare (de la 53,3 ± 6% la 38 ± 8%), micsorarea diametrului peretelui arterial si a leziunii endoteliale.
Fukushima M. si colab (2001) administreaza la 4 loturi de sobolani masculi in varsta de 24 de luni, timp de 15 saptamani, o dieta cu 0,5% colesterol si 10% uleiuri grase vegetale cu diferiti acizi polinesaturati. Uleiul de Oenothera biennis a produs o scadere semnificativa a colesterolului seric total si a fractiunilor VLDL si LDL – colesterol.
Acelasi efect de scadere a colesterolemiei a constatat si Sugano M si colab. (1986) la un lot de sobolani masculi hraniti cu o dieta cu 10% ulei de Oenothera biennis.

(continuare in editia urmatoare)

Autori: Marilena Hovanet Codreanu, Cornelia Preda

VN:F [1.9.7_1111]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
10.0 out of 10 based on 1 rating 0
Statistici T5 Creative Commons License
catena