Durerile de dinți la copii

Principalele cauze ale durerii dentare, indiferent de vârstă, sunt cariile dentare, abcesele dentare, afecțiunile gingivale, la copii adăugându-se și durerile de dinţi ce apar din cauza erupției și traumatismelor dentare. Multe dintre afecțiunile țesutului dentar dur apar din cauza persistenței și agresiunii plăcii bacteriene dentare în condiții de igienă precară, consum de alimente și băuturi bogate în zahăr, deficit de minerale. Managementul durerii de dinţi la copii poate fi dificil ca urmare a vârstei, cauzelor și limitării posibilităților terapeutice, precum și a cooperării mai greu de obținut. Cea mai bună metodă de management o reprezintă prevenția.

Dureri de dinţi la copii – cauze

  • Carii;
  • Afecțiuni gingivale;
  • Abcese;
  • Afectarea danturii din cauza crăpăturilor de la nivelul smalțului;
  • Traumatisme dentare;
  • Erupția dentară în primii 2 ani de viață.

Cariile dentare

Cariile dentare apar secundar acțiunii plăcii bacteriene care afectează smalțul dentar. Placa bacteriană este o substanță lipicioasă care se formează pe suprafața dintelui, generată de prezența bacteriilor și a tartrului care aderă; dacă nu este îndepărtată periodic, formează o peliculă din ce în ce mai groasă. Bacteriile prezente metabolizează substanțele din alimente, în special zaharurile, și generează acizi care au efect coroziv asupra smalțului dentar.

Factori favorizanți ai cariilor dentare:

  • Consumul frecvent de carbohidrați – alimente și/sau băuturi cu conținut mare de zahăr;
  • Igiena dentară deficitară;
  • Deficitul de fluor – fluorul are rol de protecție și de întărire a smalțului dentar, în majoritatea țărilor fiind adăugat în apa potabilă. În situația copiilor mici, în perioada de erupție dentară se poate decide uneori suplimentarea cu fluor pentru a stimula dezvoltarea normală a danturii și un smalț sănătos;
  • Hrănirea sugarilor și a copiilor mici cu formule de lapte adaptate – acestea au un conținut mai mare de zahăr, deși apar carii dentare și la copiii hrăniți la sân [4];
  • Utilizarea prelungită a biberonului – în special dacă sugarul adoarme cu biberonul seara, ceea ce poate genera o accelerare a plăcii bacteriene și a degradării dentare. Pe de altă parte, utilizarea biberonului în mod frecvent poate duce la deformarea danturii pe termen lung prin presiunea creată la supt;
  • Deficitul de salivă, mai rar la copii – apare, de obicei, asociat cu alte afecțiuni cronice.

Dantura copiilor este în mod fiziologic mai săracă în minerale (în cazul danturii temporare „de lapte”), ceea ce explică și rezistența mai scăzută la acțiunea plăcii bacteriene și a acizilor generați de aceasta [1,3].

Simptomele cariilor dentare:

  • Durere locală – în situația în care caria a afectat smalțul și dentina, extinzându-se spre pulpa dintelui;
  • Inflamația gingivală – în situația în care o carie apare aproape de gingie;
  • Respirație urât mirositoare – cariile joacă rol de depozit pentru detritusuri, resturi alimentare și bacterii, ceea ce poate duce la un miros neplăcut;
  • Pete dentare (uneori singurele semne).

Afecțiunile gingivale

Se caracterizează prin inflamarea gingiilor din mai multe cauze, cum ar fi:

  • Igiena dentară precară;
  • Consumul de băuturi acidulate;
  • Cariile netratate corespunzător.

Tipuri de afecțiuni gingivale:

  1. Gingivita cronică:
  • Mai des întâlnită la copii;
  • Se manifestă prin inflamarea gingiilor care sângerează ușor la periajul dentar sau la consumul de alimente uscate sau dure (coji de pâine, covrigi uscați etc.);
  • Se poate remite și preveni ușor prin menținerea unei igiene dentare corespunzătoare.
  1. Afectarea parodontiului (parodontoză):
  • Poate apărea la copii mari și adolescenți;
  • Evoluția este lentă și în lipsa unui tratament poate duce la afectarea osului alveolar și la pierderea danturii.

Afecțiunile gingivale au ca simptome:

  • Sângerarea gingivală frecventă la periaj sau spontană;
  • Inflamația gingivală;
  • Retracția gingivală – apare tardiv în evoluția afecțiunii, cu expunerea porțiunii neprotejate de smalț dentar, fapt care poate duce la apariția de carii rapid și a complicațiilor secundare.

La adolescenți, afecțiunile gingivale sunt mai frecvente și din cauza modificărilor hormonale specifice pubertății. Astfel, creșterea nivelului de estrogen și progesteron poate duce la accentuarea circulației sangvine la nivelul gingiilor cu sensibilitate crescută la agresiunea prin periaj dentar sau la acțiunea plăcii bacteriene [6,7].

Abcesele dentare sau gingivale

Cauze:

  • Cariile dentare;
  • Traumatismele dentare minore sau majore – de la fisuri ale smalțului dentar care permit infiltrarea bacteriilor în interiorul dintelui și migrarea lor spre rădăcina dentară, până la rupturi dentare, care netratate pot duce la suprainfecția locală cu bacteriile prezente în cavitatea orală și apariția abceselor;
  • Creșterea presiunii asupra danturii – frecventă la copii din cauza bruxismului, utilizării excesive a suzetei sau suptului degetului o perioadă îndelungată;

Prevenirea abceselor dentare sau gingivale:

  • Igienă dentară adecvată;
  • Reducerea consumului de produse cu conținut crescut de zahăr, pentru a nu favoriza apariția cariilor;
  • Tratamentul prompt al cariilor și al altor afecțiuni dentare sau gingivale.

Erupția dentară

  • Produce durere prin presiunea exercitată asupra gingiei de către dintele în erupție;
  • Apare în primii ani de viață, la apariția danturii temporare („de lapte”);
  • În acest caz nu se poate vorbi de prevenție – există doar metode de reducere a durerii.

Traumatismele dentare

Sunt destul de des întâlnite în copilărie și sunt urmate de apariția fisurilor în smalțul dentar sau de avulsii parțiale sau totale în formele mai severe. Sunt generatoare de durere în situațiile în care fisurile dentare favorizează migrarea bacteriilor de pe suprafața dintelui în interiorul acestuia cu apariția secundară de carii sau prin afectarea integrității dintelui cu expunerea dentinei sau a pulpei la mediul exterior.

Prevenirea durerilor dentare

Se face cu ajutorul:

  • Igienei dentare corespunzătoare – se începe periajul dentar de la apariția primilor dinți ai sugarului cu periuțe și paste de dinți adaptate vârstei;
  • Tratarea afecțiunilor dentare sau gingivale cât mai prompt pentru a reduce extinderea lor sau apariția de complicații;
  • Educație alimentară – reducerea consumului de alimente bogate în carbohidrați (zaharuri) pentru a minimiza efectul plăcii bacteriane asupra smalțului dentar și asupra gingiilor;
  • Controale periodice la medicul specialist stomatolog pentru identificarea precoce a modificărilor care pot duce la apariția diverselor afecțiuni și tratarea lor.

Dureri de dinţi la copii – management

  • Administrarea de antialgice uzuale – cu mențiunea că efectul acestora este limitat;
  • Se pot utiliza comprese reci în situația inflamațiilor evidente ale țesuturilor moi;
  • Spălături cu apă cu sare (5 g la 250 ml apă plată) – au rolul de a reduce durerea;
  • Consult stomatologic specializat – pentru identificarea cauzei și tratamentului adecvat [2,7].

Concluzii

Durerile de dinţi la copii reprezintă unul dintre simptomele cu toleranță minimă în cazul tuturor pacienților, mai ales în rândul copiilor. De cele mai multe ori apare brusc și nu cedează decât după tratamentul cauzei la medicul specialist. Metodele farmacologice sunt relativ limitate, având efect pe perioade scurte de timp. Pentru a putea preveni apariția durerii dentare se recomandă respectarea metodelor de prevenție și încurajarea copilului de a avea încredere în medicul stomatolog și educația lui în ceea ce privește alimentația și igiena dentară.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

  1. Ahovuo-Saloranta A1, Forss H, Walsh T, Nordblad A, Mäkelä M, Worthington HV – Pit and fissure sealants for preventing dental decay in permanent teeth.
  2. Mason C1, Porter SR, Madland G, Parry J – Early management of dental pain in children and adolescents, J Dent. 1997 Jan;25(1):31-4.
  3. Roth-Isigkeit A1, Thyen U, Stöven H, Schwarzenberger J, Schmucker P – Pain among children and adolescents: restrictions in daily living and triggering factors, 2005 Feb;115(2):e152-62.
  4. Peres KG1, Nascimento GG2,3, Peres MA4, Mittinty MN5, Demarco FF6, Santos IS6, Matijasevich A7, Barros AJD6 – Impact of Prolonged Breastfeeding on Dental Caries: A Population-Based Birth Cohort Study, 2017 Jul;140(1).
  5. Mohebbi SZ1, Virtanen JI, Vahid-Golpayegani M, Vehkalahti MM – Feeding habits as determinants of early childhood caries in a population where prolonged breastfeeding is the norm, Community Dent Oral Epidemiol. 2008 Aug;36(4):363-9.
  6. http://www.nhs.uk/conditions/Gum-disease/Pages.
  7. https://www.chw.org/medical-care/dental-care/dental-and-oral-health/periodontal-disease.

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.