Farmacia romaneasca in deriva. Modelul farmaceutic european. Indicatori specific

Prof. dr. Ana Carata, Sef lucrari drd. Adriana-Elena Taerel

Pentru a sustine titlul articolului nostru, prezentam sinteza propunerilor farmacistilor prezenti la cursul de Educatie Continua Farmaceutica (EFC/ECF) intitulat Economie si legislatie farmaceutica. Noutati legislative, desfasurat la Facultatea de Farmacie din Bucuresti, Disciplina "Management si Marketing farmaceutic. Istoria Farmaciei", in perioada 16-29 mai 2007.
Farmacistii au identificat o serie de probleme pentru care fac propuneri care sa determine revenirea farmaciei noastre la traditii, la statutul de unitate sanitara, de interes national:
– deseori farmacistul este considerat si se manifesta ca un simplu vanzator de medicamente si produse parafarmaceutice;
– unele farmacii comunitare s-au transformat in magazine unde se vand mai multe produse parafarmaceutice (chiar si nefarmaceutice, ca detergenti, hartie igienica si altele); farmacistul lipseste din unitate, fiind inlocuit de cadre cu pregatire medie farmaceutica sau nici atat (personal de alte profesiuni, care are acces intr-o farmacie comunitara);
– ,,vindecatori-minune" care influenteaza negativ comportamentul pacientilor, orientandu-i pe cai gresite in loc sa apeleze la profesionisti, medici si farmacisti;
– chioscuri, magazine Plafar, care distribuie diferite produse pe baza de plante medicinale (ceaiuri, tincturi si alte forme farmaceutice), netinand seama de conditiile de conservare si folosirea stiintifica a unor astfel de produse; nu toate plantele medicinale sunt lipsite de toxicitate;
– sunt unii farmacisti conducatori, care urmaresc in primul rand profitul comercial, eludand reglementarile legale si creand conflicte cu personalul subordonat, care doreste sa exercite profesiunea in mod legal (solutia acestei probleme apartine Inspectiei farmaceutice nationale);
– reclamele si sistemul ,,autoservire" la medicamentele eliberate fara prescriptie medicala (OTC), conform reglementarilor Ministerului Sanatatii, sunt daunatoare sanatatii publice, avand in vedere ca multe dintre aceste produse prezinta riscuri farmacoepidemiologice grave (luand ca exemplu numai banala aspirina); astfel de produse trebuie eliberate numai insotite de informatii de specialitate, date de catre profesionisti, farmacisti;
– de cateva decenii, inca din secolul trecut, vestimentatia farmacistului nu se deosebeste de cea a asistentului de farmacie (nu asistent farmacist, cum eronat se exprima chiar unii asistenti de farmacie),
– targetul pentru personalul farmaceutic in farmacia comunitara si cardurile de fidelitate in farmacii care apartin lanturilor accentueaza caracterul comercial al farmaciei, creeaza competitie intre farmacii, in detrimentul calitatii actului farmaceutic,
– pacientul nu isi alege liber farmacia de unde va primi medicamentele, existand intelegeri tacite intre medici si farmacisti pentru directionarea acestora catre anumite farmacii.

Modelul farmaceutic european
Prezentam mai jos modelul farmaceutic european, despre care aflam din Scrisoarea Secretarului general al Grupului Farmacistilor din Uniunea Europeana (PGEU/GPUE), John Chave, adresata Ministrului Sanatatii din Romania, in decembrie 2006, cu privire la proprietatea si incompatibilitatea productiei cu distributia produselor farmaceutice.
PGEU este o asociatie a farmacistilor din 29 tari europene, reprezentand peste 400.000 farmacisti si peste 160.000 de farmacii. Secretarul general PGEU exprima sprijinul asociatiei privind criteriile de infiintare a farmaciilor si reglementarile privind proprietatea, considerand acest lucru pentru Romania drept un pas inainte catre modelul farmaceutic european.
"In toate tarile UE, farmacistii fac parte din sistemele nationale de sanatate si schemele de rambursare a asigurarilor sociale. Activitatile si responsabilitatile lor profesionale au un impact direct asupra asigurarii de servicii de sanatate. Statele membre recunosc si valo-rizeaza acest impact prin impunerea de reguli profesionale stricte vizand indeplinirea obiectivelor de sanatate publica.

Din datele PGEU/2005, raportul mediu populatie/farmacie pentru 25 de membri era 3400 locuitori pentru o farmacie.
Toate politicile PGEU subliniaza rolul farmacistilor si importanta serviciilor farmaceutice de inalta calitate in sectorul de sanatate publica. Legislatia nationala ce reglementeaza farmaciile comunitare (cu circuit deschis/deschise publicului), arata ca toate guvernele recunosc caracterul special si caracterul de interes pu-blic al serviciilor farmaceutice. La 6 octombrie 2006, Parlamentul European a recunoscut dreptul tarilor de a emite reglementari in functie de specificitatile geografice si demografice Rezolutia Parlamentului European pri-vind completarea Raportului privind Competitia Serviciilor Profesionale, 2006/2137/INI.
15 din 25 tari membre UE au stipulate in le-gislatia nationala criterii geografice si demografice pentru infiintarea de noi farmacii: Austria, 5.500 locuitori/o farmacie; Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Grecia; Italia, 4.000-5.000 loc./farmacie, functie de populatia orasului; Letonia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovenia; Spania, 2.800 locuitori/ o farmacie;

Marea Britanie, 4.900 loc. /farmacie, conform bazei de date PGEU din 2002; in aceasta tara, contractele cu Serviciul National de Sanatate (NHS) se dau numai farmaciilor ce pot dovedi ca serviciile lor sunt necesare, in baza deciziilor luate de autoritatile locale. In 2006, Guvernul Marii Britanii a respins propunerea de libe-ralizare a infiintarii de farmacii, facuta de Autoritatea pentru Concurenta, ceea ce ar fi produs inlaturarea cerintei de a dovedi necesitatea serviciilor farmaceutice pentru a obtine un contract cu NHS.

In tarile in care nu au existat restrictii la infiintarea de farmacii, au fost necesare masuri ad-hoc din partea guvernelor, pentru a garanta calitatea si accesibilitatea serviciilor farmaceutice. Exemple: Guvernul belgian a decis in 1994 ca la o populatie de 10.000 locuitori si peste 5.200 farmacii (sub 1.900 locuitori/farmacie), cresterea numarului de farmacii ar fi in detrimentul nivelului serviciilor. Pe baza unui moratoriu valabil pana in 2009, numarul farmaciilor nu poate creste fata de cel din 1994.
PGEU considera ca daca serviciile farmaceutice ar fi supuse fortelor pietii, s-ar produce discriminare in ceea ce priveste amplasarea farmaciilor in zone aglomerate, cu populatie bogata, in detrimentul zonelor sarace, cu mai putina populatie.
In scrisoarea Secretarului general al PGEU/GPUE, John Chave, adresata Ministrului Sanatatii din Romania in decembrie 2006, se precizeaza:

"Trebuie sa va subliniem, in calitatea dvs. de reprezentanti alesi ai poporului roman, ingrijorarea noastra fata de situatia actuala in care companiile producatoare de farmaceutice (n.n. produse farmaceutice) sunt implicate in distributie. Aceasta evolutie, care nu ar fi permisa in nici o tara UE, determina aparitia unor conflicte serioase de interese, care sunt in defavoarea utilizarii rationale a medicamentelor si a sigurantei pacientului. Comisia UE si-a exprimat pozitia impotriva acestui tip de proprietate".
"Cu deplina intelegere a responsabilitatilor inalte si a autoritatii pe care o reprezentati la nivel national si european, va rog sa luati in considerare aspectele prezentate mai sus si sa recunoasteti in deliberarile dvs. abordarea reglementarilor in domeniul farmaceutic pe care au avut-o majoritatea tarilor UE. Suntem siguri ca adoptarea unor reglementari corespunzatoare in domeniul farmaceutic in Romania va contribui fundamental la imbunatatirea starii de sanatate si bunastare a poporului roman.
PGEU va sta la dispozitie pentru a va furniza informatii si explicatii pe care le considerati necesare si pentru eventuale colaborari pe aceasta tema."
(Rue du Luxembourg 19-21, B – 1000 Brussels, [email protected], www.pgeu.org)

PROPUNERI ALE FARMACISTILOR:
1.- pana la desfiintarea lanturilor de farmacii (asa cum s-a procedat in tari vecine), printr-o reglementare initiata de la nivelul Ministerului Sanatatii, farmacistului-sef sa i se atribuie 51% din actiuni la unitatea pe care o conduce;
2.- in componenta conducerii Colegiilor farmacistilor (la nivel national, judetean si in Municipiul Bucuresti) sa fie reflectate categoriile de farmacisti, proprietari si angajati; sa fie promovati lideri (care dovedesc aceasta capacitate);
3.- recunoasterea farmacistului din farmaciile deschise publicului (farmacii cu circuit deschis/comunitare), factor sanitar in prima linie de ajutor pentru pacienti "fapt semnalat in 1925 si de profesorul Ion Vintilescu (1881-1954)"*, existand numeroase cazuri cand pacientii vin in farmacie inainte de a se duce la medic, pentru probleme de sanatate minore, dar uneori chiar majore;
4.- angajarea intregii comunitati farmaceutice din Romania pentru revenirea farmaciei la ceea ce a fost, ,,sanctuar de sanatate", unitate sanitara, nu comerciala, prin revizuirea legislatiei actuale si alinierea la legislatia farmaceutica a majoritatii tarilor membre UE, conform modelului farmaceutic european.
*- ,,Ca farmacisti, nu trebuie sa uitam ca suntem: postul de prim ajutor"-Prof. Dr. I.Vintilescu – Pentru indreptarea situatiunei farmaciei in Romania- , Dupa Revista farmaciei, nr. 5, 6, 7/1925, p. 1, (9 p.), Biblioteca Academiei Romane.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate