Fumatul si riscurile majore

Doctorii petrec ore intregi scriind articole lungi si plictisitoare cu sfaturi pentru pacienti. In general, destinatarii acestor articole nu le citesc, din diverse ratiuni. In cazul in care le citesc, si mai cu seama se simt vinovati, pacientii respecta cu sfintenie recomandarile, si asta pentru o perioada cuprinsa intre 3 si maximum 10 zile, perioada ce incepe intotdeauna intr-o zi de luni. Din motive cu totul si cu totul necunoscute, pacientii prefera sa petreaca ore intregi asteptand la usa cabinetelor doctorilor pentru a primi sfaturi pe care majoritatea le cunosc foarte bine, fiind insa deficitari la capitolul practica. Este, de asemenea, bine cunoscuta preferinta pacientilor pentru a lua medicamente cat mai multe in loc de a alege o schimbare in propriul stil de viata.

Sa analizam bunaoara fumatul. Nu este nevoie de 6 ani de facultate si de inca 6 de rezidentiat, cat dureaza pregatirea unui medic cardiolog, pentru a ajunge la concluzia ca fumatul este unul dintre cele mai rele lucruri pe care un om le poate face propriului organism. Oricine se apuca de fumat stie cu siguranta ca nu face un favor propriului corp.

Din fericire, organismul uman nu are nevoie de tutun pentru o buna functionare, asa cum are nevoie de apa, de mancare, de somn sau de miscare. De fapt, organismul uman este atat de "destept", incat la primele incercari de consum de tutun se apara cat poate, disconfortul fizic initial, atat de bine cunoscut, fiind insa depasit de perseverenta celor care tin neaparat sa fumeze.

Statisticile americane sustin ca in fiecare zi aproximativ 4000 de copii cu varste cuprinse intre 12 si 17 ani incep sa fumeze. Dintre fumatorii adulti, 9 din 10 persoane incep sa fumeze inainte de 18 ani. Inceperea fumatului nu este sub nicio forma determinat cumva de vreo nevoie organica de nicotina, ci de curiozitate, de nevoia de a fi in pas cu ceilalti sau de tentatia incalcarii unei interdictii venite din partea adultilor. Copiii ce provin din familii in care parintii fumeaza au sanse mult mai mari de a se apuca de fumat, fata de copiii din familii de nefumatori. In legatura cu inceputul fumatului, o veste buna este ca in ultimul timp a inregistrat o scadere, si asta datorita campaniilor anti-fumat duse pe mai multe planuri.

Obiceiurile vechi se schimba greu. Lucrul acesta este evident valabil si in cazul fumatului, ce este datat de cel putin 4000 de ani, de cand s-au gasit desene cu oameni care fumeaza. Vinovat pentru aducerea tutunului in Europa este Cristofor Columb, ce a cultivat initial aceasta planta in Spania, de unde s-a raspandit in toata Europa.

Ideea de moarte nu poate speria un fumator pasionat, cu atat mai mult cu cat este prezentata de catre un medic cardiolog invaluit la randul sau in fum de tigara. Statisticile impartiale, referitoare la mortalitatea determinata de fumat pot fi insa foarte convingatoare. De asemenea, ideea ca de la fumat poti face cel putin 25 de boli care sa iti creeze un disconfort major si care sa iti limiteze viata in mod real te poate pune pe ganduri.

Statisticile recente, publicate in anul 2007, cu privire la mortalitatea determinata de fumat nu mai au nevoie de niciun comentariu. In Canada , anual, mor intre 40.000 si 45.000 de oameni din cauza fumatului, aceste decese fiind mai multe decat cele determinate impreuna de SIDA, accidente rutiere, sinucideri, crime, otraviri accidentale. In America, 46.000.000 de persoane fumeaza, 25.100.000 barbati si 20.900.000 femei, dintre adulti, fiind 23.4% fumatori in randul barbatilor si 18.5% in randul femeilor. Intre anii 1997 si 2001, 437.902 americani au murit din cauza fumatului, 34.7% dintre acestia avand boli cardiovasculare determinate de fumat. Zilnic, 1200 de oameni mor in America datorita fumatului. Marea Britanie raporteaza anual 114.000 decese cauzate de fumat, dintre care 42.800 determinate de neoplazii pulmonare sau din sfera ORL, 30.600 determinate de patologie cardiovasculara, 29.100 determinate de patologie pulmonara.
De asemenea, in America 35.052 de persoane nefumatoare au murit in anul 2006 datorita afectiunilor produse de fumatul pasiv.

O tigara aprinsa scurteaza durata de viata cu 5 pana la 25 minute. Un barbat care fumeaza intre 10 si 19 tigari pe zi are un risc de mortalitate cu 70% mai mare fata de un nefumator. Un barbat care fumeaza intre 20 si 39 de tigari pe zi prezinta o crestere a mortalitatii de peste 90%, iar un barbat care fumeaza peste 2 pachete de tigari pe zi are un risc de mortalitate mai mare cu 120% fata de un nefumator. Statisticile americane arata ca un barbat fumator moare cu 13.2 ani mai devreme fata de un nefumator, iar o femeie care fumeaza cu 14.5 ani mai devreme fata de o femeie nefumatoare.
Este evident faptul ca patologia determinata de tutun este direct proportionala cu numarul de tigari fumate pe zi si cu anii de fumat.

Majoritatea oamenilor cunosc importanta bolilor cardiace si vasculare. Sunt putini insa cei care cunosc rolul fumatului in aceasta patologie. O tigara contine 4000 de componente chimice si peste 400 de substante toxice. Fumatorii au un risc de 10 ori mai mare de boala vasculara periferica, un risc de cel putin 3 ori mai mare de accident vascular cerebral, un risc de 5 ori mai mare de anevrism de aorta si un risc de pana la 5 ori mai mare de evenimente coronariene fatale. Dintre persoanele cu infarct miocardiac acut, cel putin 30% sunt fumatori, infarctul miocardic acut aparand la fumatori cu 10 ani mai devreme. De asemenea, dintre pacientii care necesita by-pass aorto-coronarian, 9 din 10 sunt fumatori. Femeile fumatoare si care utilizeaza anticonceptionale orale au un risc de 5 ori mai mare de accident vascular cerebral. Hipertensiunea arteriala este mult mai frecventa si cu valori mult mai mari in randul fumatorilor. Efectele negative ale fumatului asupra sistemului cardiovascular au numeroase explicatii, printre care cresterea LDL colesterolului, scaderea HDL colesterolului, cresterea nivelului de fibrinogen si stimularea productiei de trombocite, ceea ce duce la formarea placilor de aterom si la ateroscleroza sistemica in final, dar, deoarece aceste detalii sunt complet neinteresante pentru pacienti, vor fi lasate in seama doctorilor interesati de studii aprofundate. Vestea buna este ca, la un an de la renuntarea la fumat, riscul cardiovascular scade la jumatate.

Fumatul este periculos deoarece nicotina creeaza dependenta, atat fizica, cat si psihica. Euforia determinata de fumat este de scurta durata, si poate fi explicata prin faptul ca nicotina se leaga in creier de anumiti receptori asemanatori cu cei de care se leaga heroina. Desi majoritatea fumatorilor nu se asteapta sa devina dependenti, acest lucru reprezinta o realitate, motiv pentru care neinceperea fumatului este evident o solutie mai buna si mai usoara decat renuntarea la fumat.

Tarile dezvoltate duc o campanie de mari dimensiuni impotriva fumatului, impunand restrictii de varsta, taxe importante, existenta mesajelor de avertizare pe pachetele de tigari sau interzicerea reclamelor. Rezultatele campaniiilor incep sa fie evidente, fiind vizibile mai ales in randul persoanelor cu studii superioare si care au acces mai larg la informatii, dintre acestia fumand 8%, spre deosebire de persoanele cu studii reduse, fara acces la informare, si care fumeaza intr-un procent mai mare de 34%.

Aceasta scurta prezentare se doreste o pledoarie atat pentru neinceperea fumatului, dar mai ales pentru renuntarea la fumat, care este fara indoiala extrem de greu de realizat, dar nu imposibil. In aceasta lumina, consider abandonarea fumatului ca fiind una dintre cele mai frumoase declaratii de dragoste pe care o poate face un om celor ce il iubesc.

Dr. Dan Spataru, Medic primar cardiolog, Spitalul "Coltea", Bucuresti

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate