Interviu asistent Ancuţa Oprea

Suflet, profesionalism și pasiune. Sunt doar câteva dintre calităţile necesare unui asistent medical care reprezintă, cu siguranţă, un liant între medic şi pacient. Pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă un asistent medical în perioada pandemiei şi care sunt cele mai importante măsuri de protecţie, am stat de vorbă cu as. Ancuţa Oprea, Clinica Neuroaxis. Am discutat în interviul următor despre cele mai bune modalităţi de a ajunge la o chimie cât mai bună între membrii echipei, astfel încât calitatea actului medical să fie la cel mai înalt nivel. As. Ancuţa Oprea este specializată în epilepsie, iar din 2018 lucrează şi în cadrul programului EpiSuport, prin care se doreşte eficientizarea traseului medical al pacienților, asigurându-le suport continuu.

GALENUS: Ce v-a determinat să alegeți meseria de asistent medical și de ce neurologia? Care este povestea din spatele acestei decizii?

Sincer? Meseria de asistent medical a fost, în prima fază, dorința tatălui meu. În ultimul an de liceu nu eram încă decisă. Chiar dacă profilul era chimie-biologie mi-ar fi plăcut să profesez ca psiholog dar, n-a fost să fie. Hotărârea de a merge pe acest drum am luat-o în momentul în care o fostă colegă de liceu (și mai târziu o foarte bună prietenă) începe să-mi  povestească diferite cazuri întâlnite în practică, ea fiind deja în anul II. Atunci mi-am dat seama că a fi asistent medical nu se limitează doar la administrarea tratamentului prescris de medic, este mult mai mult, nu este doar o tehnică ci și un proces ce include elementele sufletului și minții, „nursingul” este o artă împletită cu știința. De ce neurologia? Aici pot spune că nu eu am ales-o eu, ci neurologia m-a ales pe mine. Conjunctura a fost de așa natură încât, acum aproximativ 3 ani să întâlnesc echipa clinicii Neuroaxis. Și, da, când vezi oameni care pun suflet, profesionalism și pasiune în tot ceea ce fac, nu ai cum să nu-ți dorești să faci parte dintr-o asemenea echipă. Și dacă alături de ei începi să descifrezi tainele unei „mase gelatinoase’’ de aproximativ 1300 de grame ce controlează fiecare organ al corpului, fiecare idee, gând, emoție rămâi fascinat și de neurologie.

Meseria de asistent medical este, în acest moment, suficient de apreciată în ţara noastră?

Poate nu suficient, dar cred că este apreciată. Acum depinde probabil și din ce unghi privim. Apreciată de medici, de pacienți sau de cei care coordonează sistemul sanitar? Orice om își dorește să fie respectat, indiferent de ocupație, să-i fie apreciate munca, efortul depus și conduita. Și cred că aici contează cât apreciezi tu ceea ce faci. Dacă pui pasiune, profesionalism, responsabilitate, dedicare, empatie, nu se poate să nu existe apreciere. Este adevărat, uneori, respectul poate fi influențat şi de imaginea creată, de mass-media, dar în mare măsură ține de felul cum te comporți şi îi îngrijești pe cei aflați în suferință.

Care sunt cele mai frecvente probleme neurologice cu care se prezintă pacienţii în clinică?

Nu aş putea să vă spun exact care sunt cele mai frecvente. Dar vă pot spune că în clinica Neuroaxis putem diagnostica și monitoriza în ambulatoriu aproape toate afecțiunile neurologice. Fiecare medic specialist are și o supraspecializare astfel încât să fie acoperite toate patologiile neurologice.

Satisfacția profesională începe din momentul  în care primești sincerul „Mulțumesc!” („Ce mână ușoară aveți! Vă mulțumesc frumos!”, „Vă mulțumesc că ați avut răbdare să mă ascultați”) și se termină cu fericirea pacientului că a găsit rezolvare la problema sa de sănătate și știi că o mică contribuție la starea sa de bine ai avut-o și tu. O altă satisfacție ar fi că ai ocazia la tot pasul să înveți, să crești, să te perfecționezi. Tot timpul interacționezi cu oameni de la care poți învăța atât din experiențele lor profesionale cât şi personale.

Colaborarea dintre medic şi asistentul medical este un factor extrem de important pentru calitatea actului medical. Care sunt secretele pentru a forma o echipă, în adevăratul sens al cuvântului?

Asistentul are un rol important în echipa medicală, în procesul de îngrijire al pacientului, de informare și uneori chiar consilierea acestuia. Și pentru că aceste servicii să fie de calitate trebuie să existe o anumită „chimie” între membrii echipei. Toți dorim același lucru, și anume binele pacientului, așadar mergem la următorul pas – comunicarea eficientă. Despre ea se tot vorbește în ultimii ani, și în medicină este de nelipsit. Asistentul trebuie să cunoască cazuistica iar medicul să primească informații cu toate schimbările observate de asistent. Se spune că două capete gândesc mai bine decât unul. Un alt „secret”, cum îi spuneți dumneavoastră, ar fi încrederea reciprocă. Noi suntem cumva o prelungire a medicului și a muncii lui, are nevoie să știe că se poată baza pe noi.

Relația pacient-asistent medical este una extrem de importantă. Cum se realizează corect această relație și cum manageriaţi pacienții/cazurile dificile?

Pentru a câștiga încrederea pacientului trebuie să-i arăți tu primul că pui suflet și că el este important pentru tine. Această relație se bazează pe o atitudine de respect, o înțelegere empatică și comunicare. Pacientul trebuie să primească informații pe înțelesul lui în legătură cu scopul și natura actului medical, asigurându-i un mediu ambiant, de securitate. Într-adevăr când lucrezi cu oamenii întâlnești diferite temperamente, dar noi în primul rând trebuie să rămânem calmi și prietenoși. Foarte importantă este și ascultarea activă, dacă observăm agitație lăsăm pacientul să termine ce are de spus fără a-l întrerupe. Astfel de comportamente nu le luăm drept o „ofensă personală”, ci încercăm să găsim o soluție.

Atât medicii, cât și asistenții medicali trebuie să se perfecționeze în permanență. Cum faceți dumneavostră acest lucru?

Prima profesoară de nursing din lume spunea „compasiunea ar putea constitui motivația, însă cunoașterea este singura forță care dă rezultate”. Educația medicală continuă este o necesitate şi o obligație profesională etică a fiecărui asistent medical. Anul acesta a fost mai greu, nu au putut fi organizate congrese, simpozioane, conferințe, dar ne-au rămas cursurile online organizate de OAMGMAMR și revistele de specialitate.

Spuneți-mi cum este o zi din activitatea profesională? Ce atribuții aveți și care sunt părțile cele mai dificile?

Eu am în grijă pacienți cu epilepsie, prin urmare îmi petrec timpul mai mult în laboratorul de epileptologie şi somnologie. Aici întâlnesc pacienții care vin cu recomandarea medicului pentru video electroencefalogramă (video EEG) sau polisomnografie (PSG). Se începe cu fişa de anamneză a pacientului, apoi îi explic în ce constă investigația şi răspund la întrebările puse de acesta. Ulterior începe montajul, un proces complet neinvaziv și care nu afectează cu nimic pacientul. După finalizarea montajului, urmează câteva teste pe care noi le numim „traseu de bază” și monitorizarea propriu-zisă. În funcție de durata investigației (video EEG de 3 ore, de 8 ore, de 12 ore, de 24 ore sau de 48 de ore) pacientul trebuie să doarmă sau să stea cât mai relaxat.

Uneori la cele nocturne, după montaj, rămân pentru supravegherea pacientului peste noapte. Aici pot spune că începe „partea dificilă” – monitorizarea. Pleci de acasă și nu știi ce te așteaptă, nu știi ce fel de crize vor fi, câte vor fi, și partea grea pentru mine apare când pacientul este copil. Provocarea cea mai mare este să poți să rămâi detașat de ceea ce te poate afecta. Dar din păcate epilepsia este o boală neurologică cronică ce nu ţine cont de vârstă. În altă ordine de idei, la începutul anului 2018, a luat ființă programul EpiSuport. Program prin care vrem să eficientizăm traseul medical al pacienților, asigurându-le suport continuu. Rolul meu este de a păstra legătura telefonic cu pacienții ce au inițiat tratament medicamentos antiepileptic şi să informez medicul dacă sunt reacții adverse, noi crize sau întrebări ce apar pe parcurs.

V-a rămas în gânduri un caz, un pacient, care să vă fi impresionat? Care este povestea?

Îmi amintesc de un tătic, fiul avea recomandare pentru tratament chirurgical, de fiecare dată când îl sunam nu reușeam să scot mai mult de două cuvinte, „da” și „nu”, îmi lăsa impresia că nu dorește să fie sunat, era foarte afectat. Știam ziua când merge la spital, îmi era puțin teama să-l sun, am amânat câteva zile până mi-am făcut curaj. În primele secunde am crezut că am greșit numărul, mi-a răspuns o persoană extrem de fericită și cu-n vocabular mult mai bogat decât știam eu. Mi-a transmis și mie aceeași fericire, știu că mi-au dat lacrimile și i-am mulțumit lui Dumnezeu pentru că totul a mers bine.

În ce fel v-a fost afectată activitatea în urma pandemiei COVID-19? Ce măsuri de protecție s-au luat la clinica Neuroaxis?

Aceasta pandemie ne-a luat pe toți prin surprindere. Nu ne așteptam ca virusul să se răspândească atât de rapid. Chiar dacă nu facem parte din prima linie, asta nu înseamnă că riscul de infectare este mai mic. Și la noi au fost luate toate măsurile necesare pentru a proteja atât angajații, cât și pacienții. La sosirea în clinică, pacienților li se măsoară temperatura, sunt invitați să se spele pe mâini și apoi să se dezinfecteze, după care completează chestionarul recomandat de autorități. În momentul în care se face programarea, pacienții sunt rugați să vină neînsoțiți dacă nu au nevoie de asistență. Tot pentru a evita riscul supraaglomerării și totodată a infectării, pacienții au avut posibilitatea de a realiza consultațiile şi controalele online (unde cazuistica a permis acest lucru). O altă măsură a fost marcarea spațiilor comune, ca pacienții să știe unde să se poziționeze în timpul șederii în clinică. Atât mobilierul cât şi mânerele ușilor sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi. Tot personalul poartă mănuși şi măști de unică folosință care sunt schimbate la intervale de timp regulate. Medicii au suplimentar măști cu un grad de protecție sporit (FFP2), viziere și halate de unică folosință care de asemenea sunt schimbate sau dezinfectate la intervale de timp regulate.

Știm că ați avut şi dumneavoastră COVID-19. Cum a fost această experiență şi cum priviți acum aceasta boală, după ce ați trecut prin ea?

Din păcate, am fost adăugată și eu numeric la cei pozitivi, din fericire am trecut foarte ușor, o zi cu durere de cap, două zile am vorbit nazal şi cam asta a fost tot. Mai greu a fost cu statul în casă, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu a fost mai grav, soțul şi fiicele mele nu au avut simptome.

Cât credeți că mai poate face faţă presiunii sistemul medical românesc, în fața pandemiei de COVID-19?

Toți  știm că sistemul de sănătate din România se confruntă cu numeroase probleme atât legislative, birocratice cât şi de ordin financiar, dar privind spre situația de acum se pare că nu-i prea roz în niciun sistem medical din lume. În momentul de față nu prea avem ce face, este necesar şi important să ne continuăm activitatea. Şi cum speranța moare ultima – sperăm ca acest vaccin să-şi facă bine şi repede treaba şi mai apoi toți să punem umărul la îmbunătățirea sistemului sanitar. Să se investească mai mult în aparatura medicală, condiții mai bune pentru pacienți şi personalul medical.

Aveți un sfat pentru tinerii care doresc să îmbrățișeze meseria de asistent medical? Care sunt cele mai importante calități pe care trebuie să le aibă?

Dacă ai terminat liceul și nu știi în ce direcție să mergi, dar iți place anatomia, înțelegi suferința celui de lângă tine şi încerci să-i oferi sprijin moral acordându-i toata atenția și răbdarea ta, îndrăznește, ești pregătit pentru primul pas – admiterea. Dacă ai absolvit și ai obținut licența ca asistent medical generalist înseamnă că ești la începutul carierei, pășește cu încredere,  vei avea multe satisfacții dacă îți vei privi  meseria ca o pasiune, nu ca obligație. Desigur, fiecare specializare medicală are particularitățile sale, provocările și satisfacțiile specifice, un prim sfat ar fi ca în perioada studiilor să faceți cât mai mult voluntariat atât în instituțiile de stat cât și cele private. Mergeți pe cât mai multe secții, comunicați cu pacienții, cu infirmierele, oferiți-vă ajutorul oriunde este nevoie. A fi asistent medical înseamnă să te pui în slujba pacientului, să lucrezi pentru binele lui cu tot ceea ce știi și poți, atenție totodată și la sănătatea ta. Fiți empatici și ce-i foarte important, mereu deschiși pentru cunoaștere, asumați-vă responsabilitatea, fiți profesioniști.

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.