Interviu dr. Roxana Cozubaş

Doctor Roxana Cozubaş este medic primar oftalmologie, cu experienţă în oftalmologia pediatrică, și își desfășoară activitatea în cadrul clinicii Ocuvista. Doamna doctor a ştiut din copilărie drumul pe care-l va urma în viață, încă de pe vremea când păpuşile erau pacienţii ei. Anii au trecut, iar pe lângă dragostea pentru oftalmolgie a apărut și dragostea pentru copii. Programul doamnei doctor începe dis-de-dimineaţă şi se încheie seara, cu satisfacţia că a trecut încă o zi în care a putut fi de ajutor.

Cum v-aţi dat seama că doriţi să deveniţi medic oftalmolog?  

Încă de când eram mică îmi doream să devin medic pediatru. Aveam, ca toate fetițele de 5-6 ani, păpuși cărora le făceam injecții și pe care le tratam de diferite boli. Vremea a trecut, ceilalți copii din jurul meu și-au ales alte cariere, însă eu tot medic îmi doream să fiu. Ulterior, pasiunea pentru medicină s-a împletit cu pasiunea pentru copii – în facultate am lucrat într-un lanț de magazine pentru copii, unde am putut interacționa cu pitici de toate vârstele. Oftalmologia mi-am ales-o cu ajutorul unui coleg de facultate, cu multă viziune și pe care îl pomenesc constant (de bine).

Cum decurg consultaţiile în pandemie?

În afară de măsurile de triaj și de distanțare socială, pot spune că pandemia nu ne-a afectat foarte mult activitatea. Practic, și înainte răspundeam foarte mult la mesajele primite pe diverse căi – facebook, mail, whatsapp – de aceea pot spune că, din acest punct de vedere, nu este nicio diferență.

Care sunt principalele probleme oftalmologice cu care vin pacienții la dumneavoastră?

Din fericire, în ultimii ani, poate și pentru că am tot promovat acest lucru, pacienții vin la noi pentru consultații de rutină. Vorbim de oftalmologie pediatrică, unde un control făcut la timp poate salva vederea pe viață! Pe lângă prevenție, ne confruntăm cu urgențe de genul conjunctivitelor, corpilor străini, durerilor de cap, oboseală vizuală, vedere dublă și multe altele.

Cu ce frecvenţă se recomandă consultul oftalmologic? Aici ne referim la toate categoriile de vârstă.

Primul consult este bine să fie efectuat în jurul vârstei de 6 luni – 1 an. Ulterior, dacă totul este bine, se merge pe regula un consult pe an, până la 10-12 ani, apoi la 1,5-2 ani. Un adult trecut de 40 de ani este bine să facă un consult de rutină pentru a investiga și tensiunea intraoculară (screening glaucom), iar cei trecuți de 60-65 de ani ar trebui să verifice semnele instalării cataractei sau a retinopatiei o dată pe an.  Desigur că intervalele acestea se modifică în funcție de ce se descoperă ca patologie la fiecare pacient, iar recomandările sunt personalizate.

În cazul afecțiunilor oftalmologice, semnele apar înainte de instalarea unor boli cum ar fi cataracta sau glaucomul?

Și da și nu. Avem boli tăcute – glaucomul este una dintre ele și chiar și cataracta, dacă evoluează lent – iar modificările se instalează atât de încet și progresează într-o manieră în care pacientul nu sesizează că este ceva în neregulă cu vederea lui până nu investigăm acuitatea vizuală, câmpul vizual sau sensibilitatea la contrast.

Acestea sunt practic elocvente pentru gradul avansat sau incipient de boală în care se află. În cazul copiilor, descoperim adesea, uneori mult prea târziu, un ochi leneș (ambliopie) – boală căreia, netratată înainte de 6-7 ani, nu îi mai poți face nimic nicăieri în lume. Practic, acel copil va rămâne cu un ochi slab de vedere toată viața.

Din păcate, sunt părinți care se bazează pe faptul că micuțul lor se descurcă și vede bine, însă nu i-au testat vederea decât cu ambii ochi deschiși, existând cazuri în care pacientul vede numai cu unul dintre ochi. Este incredibil cum ajungem să descoperim astfel de cazuri la 10-14 ani, este sfâșietor atât pentru copil/părinte, cât și pentru noi.

Cât de importantă este educarea pacientului în ceea ce priveşte vizita la medicul oftalmolog?

Reluând ideea anterioară (ambliopia se vindecă numai până la 6-7 ani) – este crucial ca cel mic să ajungă la oftalmolog cât mai repede – ideal la vârsta de 6-12 luni. Mergând spre polul opus, un adult/bătrân, cu o cataractă veche, neinvestigată, care va evolua extrem de mult, îl va pune în dificultate atât pe medicul care o va opera, dar și pe pacient, care se va recupera extrem de lent.

Ce recomandaţi, ochelari de vedere sau lentile de contact?

Aceasta este o întrebare de genul „Cu ce să mă îmbrac diseară – rochie sau fustă și bluză?”. Sunt și fac cam același lucru ambele metode de compensare a vederii – atât lentilele de contact, cât și ochelarii oferă o vedere bună. Ambele au atât avantaje, cât și dezavantaje care trebuie discutate personalizat cu fiecare pacient în parte. Ca o paranteză, eu însămi sunt purtătoare de lentile de contact de peste 20 de ani.

Cum arată o zi din viața dumneavoastră profesională?

Mă trezesc la 06:00-06:15. Îmi place să iau un mic dejun bogat în proteine și carbohidrați de bună calitate (fructe). La 08:00 cel târziu încep programul de lucru, care este întrerupt de o pauză de masă în jur de ora 12:00-13:00. Ulterior, după masă, continuă în același ritm. În funcție de zile, termin cel mai devreme la ora 18:00 și cel mai târziu la ora 20:00. Seara mă prinde la masă acasă, urmată de o plimbare pentru o noapte liniștită.

Ce sfaturi aveţi pentru medicii oftalmologi la început de drum?

Să își găsească sub-specialitatea în care vor să se pregătească și să o facă zi de zi. Eu am început pregătirea în oftalmologie în 2011, iar în vara lui 2012 deja începeam să fac oftalmologie pediatrică și nu mă văd făcând altceva până la sfârșitul vieții.

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.