Interviu dr. Valentin Leica

Medicul constănțean Valentin Leica a revenit anul acesta în țară după ce, timp de 12 ani, s-a specializat în medicină internă și cardiologie în Germania. Dr. Leica s-a format ca medic în cadrul Facultății de Medicină a Universității „Ovidius” din Constanța, și-a continuat studiul și specializarea în medicină internă, cardiologie și cardiologie intervențională, în importante centre medicale din Germania. Timp de 12 ani, dr. Leica a avansat în carieră la unități medicale de prestigiu: AMEOS Hospital – Aschersleben, Spitalul SLK – Bad Friedrichshall și Spitalul BBT – Öhringen. În cadrul Ovidius Clinical Hospital, medicul urmărește pacienții cu afecțiuni cardiace, iar din luna martie 2023, va realiza, tot în cadrul Ovidius Clinical Hospital, cardiologie intervențională.

GALENUS: Când și cum v-ați dat seama că vreți să urmați medicina?

Pot spune că am vrut să devin medic încă de mic copil, din clipa în care am primit primul stetoscop de jucărie și cred că o influență atunci au avut-o și părinții mei. Astfel, de-a lungul anilor nu am făcut altceva decât să urmez toți pașii necesari pentru a-mi atinge acest scop. Am urmat cursurile unui liceu de profil, timp în care m-am pregătit pentru admiterea la Facultatea de Medicină.

Și dintre toate ramurile medicinei, de ce ați ales cardiologia intervențională?

În principal am ales cardiologia, pentru ca mai apoi, când am avut posibilitatea de a vedea ce înseamnă cardiologia intervențională, să mă atragă și mai mult și să mă facă să îmi doresc să intru în tainele ei. Pot spune că m-a atras complexitatea acestei specialități și faptul că este într-o continuă dinamică. Datorită progresului din acest domeniu, în prezent se pot face prin metode din ce în ce mai noi, intervenții care acum mulți ani erau posibile doar prin chirurgie cardiovasculară. Vorbim despre metode noi care ajută ca un pacient cu un infarct acut să fie externat după 2 – 3 zile de la o intervenție.

Aveți un parcurs profesional impresionant. Ce v-a motivat să plecați în Germania?

Decizia de a pleca în Germania s-a datorat în principal dorinței de a învăța într-un sistem în care accesul la tehnologii noi și avansate era posibil. Știam și îmi doream să mă pot forma profesional foarte bine ca medic.

Cum a fost experiența de a profesa în Germania?

Nu o să neg faptul că munca mea ca medic în Germania a fost foarte grea. Au fost multe ore nedormite și mai multe ore de studiu intens, lucru îngreunat de faptul că trebuia să învăț într-o limbă străină. Începutul a fost destul de greu, așa cum este de obicei în orice îți propui să faci, dar cu timpul lucrurile au devenit mai simple. Am plecat de jos, ca orice medic, și am trecut prin toate etapele necesare, am lucrat cu echipe de medici și de asistenți medicali, m-am format atât ca medic, cât și ca om, iar experiența dobândită se datorează unei munci grele și constante.

Cum ați luat decizia de a reveni în țară și, mai ales, de ce la Constanța?

În momentul în care am decis să mă pregătesc în străinătate nu am considerat nicio clipă că va fi o schimbare permanentă. Am plecat cu gândul de a mă întoarce în țara mea când va sosi momentul potrivit; niciodată nu s-a pus problema de a rămâne acolo pentru totdeauna. Astfel, după 12 ani petrecuți în Germania și după obținerea specializărilor dorite, am decis că este timpul să mă întorc în Constanța unde sunt și născut, unde trăiesc familia și prietenii mei.

Există diferențe de abordare sau modele pe care le-ați urmat în cei 12 ani în afara țării și pe care încercați să le implementați și în România?

Sigur ca da și exact asta încerc să fac, să aduc cu mine o parte din medicina germană și nu vorbesc acum neapărat de stilul lor de învățat, ci mă refer mai degrabă de modul lor de lucru și de gândire vizavi de pacient. Sunt două lucruri care mi se par extrem de importante în abordarea lor: în primul rând, pacientul este pus mereu pe primul plan, iar în al doilea rând, ideea de bază este prevenția bolilor și nu tratarea lor când, poate, este prea târziu.

Dacă vorbim despre pacienți, despre obiceiurile sănătoase, prevenție sau despre complianța lor când vine vorba despre recomandările medicale, ați observat diferențe de abordare între Germania și România?

Dacă ne referim la pacienți, aș spune că sunt la fel peste tot. Există și în Germania pacienți care ascultă sfatul medicului și pacienți care nu iau în seamă recomandările. Aici intervine medicul, care este ajutat puțin și de sistem. Astfel, încearcă, iar de cele mai multe ori și reușește, să pună accent pe prevenție. Încă o diferență destul de importantă pe care aș menționa-o este aceea că mulți oameni fac sport. În Germania, vezi la toate vârstele oameni cu bicicleta sau alergând, iar o mare parte din populație folosește doar bicicleta ca mijloc de deplasare.

Ați avut vreun mentor, o persoană care v-a îndrumat pașii și căreia îi sunteți recunoscător?

Toți foștii mei șefi sau profesori universitari începând de aici, din România, au pus o piesă la puzzle-ul ce m-a format și m-a transformat profesional în medicul care sunt acum. Cred că dacă ai deschiderea, poți să înveți din foarte multe locuri și de la mulți oameni, ca să poți apoi să îți creezi propria mentalitate și propriul mod de lucru.

„O zi din viața mea ca medic știu la ce oră începe, dar niciodată nu știu când ajung acasă și acest lucru este așa chiar din momentul în care am terminat facultatea. Asta pentru că pacienții au nevoie să le acorzi timpul necesar pentru a-și expune problemele de sănătate, iar uneori și pe cele sufletești.”

Care sunt intervențiile pe care le realizați cel mai des la Ovidius Clinical Hospital?

Din primăvara viitoare, la Ovidius Clinical Hospital vom efectua o gamă largă de investigații pentru a veni în sprijinul pacienților cu afecțiuni cardiace. Aș menționa aici implantarea stenturilor intracoronariene, aceasta fiind și preferata mea, deoarece rezultatul este unul rapid și satisfăcător atât pentru pacient, cât și pentru mine. Totodată, vom lucra cu un aparat de tip Impella, care susține tensiunea arterială prin asigurarea unui flux sangvin pentru organele vitale și poate salva viețile pacienților. Ca proceduri, mai pot enumera coronaroangiografia diagnostică, împreună, desigur, în caz de necesitate, cu intervenție prin dilatare cu balon (coronaroangioplastia percutanată transluminal – PTCA).

Care sunt patologiile spre care înclină pacienții români?

Pacienții în general, deci nu numai cei români, înclină spre hipertensiune arterială, hipercolesterolemie (nivelul crescut al colesterolului) și, nu în ultimul rând, spre boala coronariană. Dereglările de ritm cardiac, începând cu fibrilație atrială sau flutter atrial, și până la dereglări de ritm cardiac maligne, precum fibrilația ventriculară și tahicardia ventriculară, sunt patologii ce necesită o atenție deosebită. Există și multe situații în care pacienții se prezintă și cu pierderea cunoștinței (sincopă), iar aici cauzele pot fi multiple. Totodată, boala coronariană cronică sau acută, ce se manifestă prin angină pectorală stabilă, instabilă și, respectiv, infarctul miocardic acut, sunt tot mai des diagnosticate la un număr mare de pacienți. Una dintre cele mai grave patologii va rămâne însă infarctul miocardic acut.

Cât a durat cea mai lungă intervenție și despre ce este vorba?

O coronaroangiografie poate dura de la 10 minute până la 5 ore. Timpul dedicat intervenției depinde foarte mult de statusul coronarelor fiecărui pacient în parte. Nu știi niciodată ce vei găsi, astfel că nu știi cât va dura.

Povestiți-ne puțin, vă rugăm, despre aportul tehnologiei în cardiologia intervențională.

Tot ce înseamnă cardiologie intervențională se poate realiza doar cu o tehnologie de vârf și mereu actualizată. Lucrurile merg așa de repede, cu descoperiri noi și materiale noi, ce fac munca noastră pe de o parte din ce în ce mai grea, dar în același timp în beneficiul din ce în ce mai mare al pacientului. În Germania, de exemplu, aparatul de coronaroangiografie se înlocuiește cu unul mai nou și mai performant la fiecare 10 ani. Pentru că și tehnologia se înnoiește într-un ritm alert.

Cum vă dezvoltați profesional, ce metode aveți la dispoziție?

În meseria noastră, ești într-o continuă învățare, datorată tuturor inovațiilor care apar atât în ceea ce privește metodele de tratament, cât și tehnologiile folosite. Am păstrat contactul cu toate spitalele din Germania în care am lucrat și există mereu posibilitatea unor noi supraspecializări chiar în Germania, atât pentru mine, cât și pentru personalul medical. Mai mult, în vara anului viitor vom organiza o vizită a colegilor mei din Germania la Ovidius Clinical Hospital, pentru a lucra împreună și pentru a trata, prin intervenții cardiologice, pacienți români.

Ne puteți povesti un caz care v-a impresionat în mod deosebit?

După cum am mai menționat eu am fost timp de nouă ani medicul responsabil pentru secția de terapie intensivă cardiologică a două spitale din Germania. A fost cazul unui pacient care m-a impresionat poate și pentru că era român, era foarte bolnav și trebuia intubat și ventilat mecanic. Înainte să-l intubez mi-a vorbit în română și mi-a spus: „Să mă aduceți înapoi, domn’ doctor!”. A avut un parcurs lung și anevoios, a existat chiar și un moment în care m-am temut că îl vom pierde, dar, din fericire, după mai multe luni de tratament, acesta și-a revenit și a putut să-mi mulțumească.

Ce pregătește viitorul în domeniul dumneavoastră de activitate?

Primul pas a fost făcut prin dotarea spitalului OCH cu aparatură performantă, la fel ca în Germania. În prima parte a anului 2023, va fi gata noua clădire a Ovidius Clinical Hospital, care va include servicii integrate din domeniul oncologic și cardiovascular. Atunci vom începe partea intervențională și nu numai. Vom demara și procesul de implantare a stimulatoarelor cardiace, precum și tot ce înseamnă diagnostic și tratament cardiologic de la A la Z. Pacienții trebuie să știe că scopul nostru este ca orice pacient cardiologic să poată beneficia de toată gama de metode noi atât de diagnostic, cât și de tratament la Ovidius Clinical Hospital. Consider că este esențială implementarea unui serviciu de cardiologie intervențională în Constanța. Există pacienți care nu au posibilitatea de deplasare în alte orașe pentru această intervenție, tocmai de aceea accesul atât de rapid înseamnă salvarea unei vieți. În cazul unui infarct miocardic acut, de exemplu, șansele pacientului scad pe măsură ce crește timpul în care se ajunge în laboratorul de coronaroangiografie.

Este ceva ce nu v-am întrebat și ați vrea să adăugați?

Cred că am atins toate punctele importante, cu siguranță ar fi multe alte lucruri de dezbătut într-un domeniu atât de vast precum cardiologia. Vă mulțumesc foarte mult pentru oportunitatea de a oferi acest interviu!

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!