Acid folic: rol important în imunitate și procesele inflamatorii cronice

Acidul folic, cunoscut în special pentru rolul său esențial în ceea ce privește susținerea sarcinii, este de fapt o vitamină cu implicații biochimice multifactoriale. De exemplu, îndeplinește roluri importante în metabolismul celular, reglarea expresiei genice, funcția imună și în mecanismele de apărare antiinflamatoare. În contextul medicinei moderne, în care accentul se pune din ce în ce mai mult pe prevenție, susținerea sistemului imun și ameliorarea inflamației cronice folosind acid folic, acesta devine o componentă vitală a strategiei de prevenție. Întrucât organismul nu dispune de capacitatea de a sintetiza acid folic, aportul alimentar zilnic sau suplimentarea sunt necesare.

Despre acidul folic

Acidul folic este, de fapt, forma sintetică și oxidată a vitaminei B9 – o vitamină solubilă în apă, parte a complexului de vitamine B. În organism, forma biologic activă este reprezentată de așa-zisul tetrahidrofolat (THF), derivat prin reducerea moleculei de acid folic la dihidrofolat și, mai apoi, la THF, reacție catalizată de enzima dihidrofolat-reductază. Sub această formă, molecula participă ca acceptor sau donor de unități monocarbonate în reacții esențiale de biosinteză – fie a purinelor, fie a pirimidinelor sau metioninei – și este implicată activ în ciclul metioninei și în sinteza S-adenozilmetioninei, o moleculă importantă în metilarea ADN-ului și a proteinelor.

Folatul este, de fapt, anionul acidului folic, adică vitamina B9 (vitamina M, folacină). Anionul poliglutamat trebuie deconjugat sub acțiunea enzimelor intestinale (folat-conjugază), pentru ca ulterior să poată fi absorbit drept monoglutamat în intestinul subțire. După absorbția în sânge, este transportat la nivel hepatic unde este convertit în formele active de coenzimă. Molecula de acid folic are o structură chimică alcătuită din trei unități:

1. un nucleu de pterină;
2. acidul para-aminobenzoic;
3. un rest de acid glutamic.

Această structură îi asigură moleculei de acid folic o versatilitate aparte în cadrul reacțiilor de transfer ale grupelor metil și formil, reacții esențiale în sinteza acizilor nucleici și în procesele de reparare a ADN-ului. Sinteza folatului are loc exclusiv în bacterii, ciuperci și în plante, ceea ce explică dependența omului de sursele alimentare. Carența de acid folic poate apărea din mai multe cauze, inclusiv în contextul unei diete inadecvate, a malabsorbției, alcoolismului cronic sau în cazul utilizării unor medicamente care au potențialul de a inhiba metabolismul folatului.

Acid folic – implicațiile sale în imunitate

Implicațiile acidului folic în ceea ce privește menținerea homeostaziei sistemului imunitar, dar și promovarea acțiunii acestuia, sunt documentate de numeroase studii științifice. De exemplu, s-a demonstrat faptul că molecula de acid folic susține proliferarea limfocitelor, sinteza in vivo de anticorpi și activitatea fagocitară a celulelor sistemului imunitar înnăscut. De altfel, s-a mai observat că deficitul de acid folic are implicații directe asupra statutului imunitar, perturbându-l atât în compartimentul celular, cât și în cel umoral. Susceptibilitatea crescută la infecții, alături de dereglarea echilibrului între toleranța imună și reacțiile inflamatorii aberante sunt frecvente.

Rolul acidului folic în proliferarea limfocitelor și sinteza ADN-ului

Una dintre cele mai importante funcții ale moleculei de acid folic în imunitate este legată, mai ales, de capacitatea sa de a susține sinteza ADN-ului și diviziunea celulară. Procesul acesta este vital pentru expansiunea clonală a limfocitelor T și B, în urma activării antigenice. Numeroase studii in vitro au demonstrat că deficitul de acid folic reduce proliferarea limfocitelor T CD4+, ceea ce afectează atât răspunsul imunologic primar, cât și răspunsul imunologic secundar. Mai mult decât atât, folatul influențează și sinteza anticorpilor, prin efectele sale asupra diferențierii limfocitelor B (implicate în imunitatea umorală) în celule plasmatice active.

Acidul folic și echilibrul Th1/Th2/Th17

Nivelurile adecvate de acid folic modulează echilibrul umoral între diferitele tipuri de limfocite T-helper (Th). În special, statusul folatului influențează diferențierea liniei Th17, care are roluri centrale în procesul inflamator autoimun. Studiile pe modele animale indică faptul că un aport adecvat de acid folic reduce activitatea Th17 și producția de interleukină-17 (IL-17), o citokină implicată în bolile autoimune precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă, psoriazisul. În egală măsură, modulează activarea Th1 (linie responsabilă de imunitatea mediată celular) și activarea Th2 (linie responsabilă de imunitatea umorală), asigurând reacția imună echilibrată și adaptată.

Efectele epigenetice ale acidului folic asupra sistemului imun

Acidul folic participă la sinteza S-adenozilmetioninei, principalul donor de grupe metil (-CH₃) în cadrul reacțiilor epigenetice. Metilarea ADN-ului reprezintă un mecanism vital în procesele de reglare a expresiei genice, inclusiv a genelor implicate în diferențierea celulelor imune și în răspunsul inflamator. De exemplu, deficitul de acid folic duce la hipometilarea ADN-ului și, implicit, la exprimarea aberantă a genelor proinflamatorii. Prin urmare, molecula de acid folic, deși în mod indirect, are roluri esențiale în menținerea unei arhitecturi imunologice funcționale, prin controlul epigenetic al expresiei citokinelor și receptorilor membranari.

Acid folic – implicațiile sale în procesele inflamatorii cronice

Procesele inflamatorii cronice, caracterizate fiziopatologic printr-un răspuns imun persistent și dezechilibrat, adesea autodistructiv, sunt implicate în etiopatogenia mai multor afecțiuni. Bolile inflamatorii intestinale, diabetul zaharat de tip 2, ateroscleroza, artrita reumatoidă și chiar unele forme de cancere au la bază inflamația cronică susținută. În contextul unor astfel de afecțiuni, molecula de acid folic – prin capacitatea sa de a modula metilarea moleculei de ADN, precum și de a asigura echilibrul oxidativ și a modula exprimarea citokinelor proinflamatorii – deține un potențial terapeutic și preventiv considerabil.

Acidul folic și stresul oxidativ

Unul dintre mecanismele principale prin care molecula de acid folic intervine în ameliorarea și modularea inflamației cronice este atenuarea stresului oxidativ, așadar funcția antioxidantă. În condițiile unui deficit de acid folic, homocisteina (un intermediar metabolic) se acumulează în exces și favorizează formarea speciilor reactive de oxigen și azot, cu efecte nocive – citotoxice și proinflamatorii – în special asupra endoteliului vascular. Administrarea de acid folic reduce, în acest context, nivelurile de homocisteină, ceea ce implicit scade riscul de disfuncție la nivel endotelial și inflamația vasculară, fiind un adjuvant valoros în prevenția bolii cardiovasculare.

Acidul folic în boli autoimune și inflamatorii

În artrita reumatoidă, metotrexatul – antifolat utilizat pe scară largă – acționează prin inhibarea metabolismului folatului, dar generează adesea efecte adverse severe. Suplimentarea cu acidul folic reduce toxicitatea hematologică și gastrointestinală a metotrexatului, fără a avea implicații asupra eficienței acestuia. În bolile inflamatorii intestinale, cum sunt colita ulcerativă și boala Crohn, deficitul de acid folic este frecvent din cauza malabsorbției și utilizării de medicamente antagoniste ale acidului folic. Prin urmare, suplimentarea sau asigurarea unui aport adecvat de acid folic este vitală pentru susținerea regenerării mucoase intestinale și reducerea inflamației.

Interacțiunea acidului folic cu mediatori inflamatori

Molecula de acid folic modulează expresia genică a numeroși mediatori inflamatori, cum ar fi TNF-α (factorul de necroză tumorală α), IL-6 (interleukina-6), CRP (proteina C reactivă). Prin mecanisme epigenetice, dar și prin reducerea stresului oxidativ, acidul folic reduce expresia și sinteza acestor citokine proinflamatorii, ceea ce contribuie la restabilirea unei stări de echilibru imunitar. De asemenea, crește expresia IL-10 (interleukina-10), o citokină cu rol antiinflamator, și modulează funcția macrofagelor și pe cea a celulelor dendritice, influențând în cele din urmă direcția răspunsului imun.

Modularea activării macrofagice

Studii recente indică faptul că molecula de acid folic modulează activarea macrofagelor și, prin acest proces, expresia genelor inflamatorii activate prin căile NF-κB și MAPK. În același timp, poate favoriza polarizarea către un fenotip M2 antiinflamator – cu secreție crescută de IL-10 și alte citokine antiinflamatorii, cu rol reparator. Această schimbare a fenotipului imun are un impact semnificativ în limitarea progresiei leziunilor tisulare asociate bolii inflamatorii cronice.

Surse alimentare de acid folic

Acidul folic se găsește predominant în forma sa naturală, folatul, mai ales în alimente de origine vegetală. Cele mai bogate surse de acid folic sunt legumele verzi cu frunze – spanac, broccoli, varza kale, sparanghelul, mazărea, lintea, fasolea. Citricele, avocado, căpșunile și bananele au, de asemenea, un conținut relativ ridicat de acid folic. Alimentele fortificale (pâinea, cerealele, făina) sunt principalele surse de acid folic sintetic în multe țări. Ca urmare a faptului că folatul este sensibil la temperatură și lumină, metodele de preparare termică reduc concentrația sa din alimente – consumul de legume crude, în special, maximizează aportul alimentar de acid folic.

Bibliografie:

1. Asbaghi O, Ashtary-Larky D, Bagheri R, Moosavian SP, Nazarian B, Afrisham R, Kelishadi MR, Wong A, Dutheil F, Suzuki K, Alavi Naeini A. Effects of Folic Acid Supplementation on Inflammatory Markers: A Grade-Assessed Systematic Review and Dose-Response Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. Nutrients. 2021 Jul 6;13(7):2327. doi: 10.3390/nu13072327; PMID: 34371837; PMCID: PMC8308638. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8308638/;
2. Samblas M, Martínez JA, Milagro F. Folic Acid Improves the Inflammatory Response in LPS-Activated THP-1 Macrophages. Mediators Inflamm. 2018 Jul 4;2018:1312626. doi: 10.1155/2018/1312626. PMID: 30116142; PMCID: PMC6079441. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6079441/;
3. Merrell BJ, McMurry JP. Folic Acid. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554487/;
4. Khan KM, Jialal I. Folic Acid Deficiency. [Updated 2023 Jun 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535377/;
5. Khan MZ, Zhang Z, Liu L, Wang D, Mi S, Liu X, Liu G, Guo G, Li X, Wang Y, Yu Y. Folic acid supplementation regulates key immunity-associated genes and pathways during the periparturient period in dairy cows. Asian-Australas J Anim Sci. 2020 Sep 1;33(9):1507-1519. doi: 10.5713/ajas.18.0852. Epub 2019 Apr 15. PMID: 31010964; PMCID: PMC7468170. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7468170/.

Foto: Shutterstock