Aspecte de actualitate privind managementul igieno-dietetic al constipației

Rezumat:

Constipația este e o tulburare gastrointestinală care nu reprezintă un pericol pentru sănătate, dar care poate reduce semnificativ calitatea vieții, mai ales în cazurile de constipație cronică. În Europa, prevalența constipației se ridică la 17% [1]. Majoritatea cazurilor de constipație sunt atribuite cauzelor funcționale care au factori de risc asociați stilului de viață dezechilibrat și nesănătos. Modificările de stil de viață și dieta sunt printre primele opțiuni de tratament pentru toate cele 3 subgrupuri clinice de constipație primară [3]. Consumul redus de fibre este unul dintre factorii asociați cu alimentația modernă, ducând la apariția constipației. Alimentația modernă, mai ales la grupele sociale cu un nivel economic și educațional scăzut, este deficitară în fibre alimentare. În constipația funcțională cronică s-au dovedit eficiente creșterea aportului de fibre alimentare, suplimentarea cu pre-/probiotice, agenții de volum și recomandările privind creșterea nivelului de activitate fizică, mai ales în rândul persoanelor sedentare.

Cuvinte-cheie: constipație, tulburare gastrointestinală, fibre

Abstract:

Constipation is a gastrointestinal disorder that does not represent a health hazard, but can significantly reduce the quality of life, especially in cases of chronic constipation. In Europe, the prevalence of constipation amounts to 17% [1]. Most cases of constipation are attributed to functional causes that have unbalanced and unhealthy lifestyle risk factors. Changes in lifestyle and diet are among the first treatment options for all 3 clinical subgroups of primary constipation [3]. Low fiber consumption is one of the factors associated with modern food, leading to the appearance of constipation. Modern alimentation, especially for social groups with a low economic and educational level, is deficient in dietary fiber. Chronic functional constipation has been shown to be effective in increasing dietary fiber intake, pre- / probiotic supplementation, volume agents, and recommendations for increasing physical activity, especially among sedentary people.

Keywords: constipation, gastrointestinal disorder, fiber

Cuprins articol

Introducere

Epidemiologie

Tipurile și cauzele constipației

Tratamentul igieno-dietetic al constipației

Consumul de fibre ca principală recomandare dietetică în constipație

Probioticele și prebioticele

Activitatea fizică și tranzitul intestinal

Aspecte specifice ale intervenției dietetice în constipația funcțională la copii

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Constipația este e o tulburare gastrointestinală care nu reprezintă un pericol pentru sănătate, dar care poate reduce semnificativ calitatea vieții, mai ales în cazurile de constipație cronică. Pacienții cu constipație cronică funcțională nedureroasă se adresează mai rar medicului și preferă să recurgă la tratamente populare sau la suplimente alimentare și medicamente fără prescripție medicală, care pot ameliora simptomele pe termen scurt, dar pot agrava condiția patologică pe termen lung. Când vine vorba de constipație, remediile populare sunt foarte răspândite, dar literatura științifică nu le susține tot timpul beneficiile terapeutice. Constipația este de multe ori o consecință a unor probleme psihologice, aceste cazuri fiind printre cele mai greu de tratat, deoarece medicația și intervențiile dietetice nu funcționează dacă nu sunt însoțite de psihoterapie pentru eliminarea cauzei.

Epidemiologie

Epidemiologia constipației este greu de stabilit tocmai prin faptul că pacienții nu se adresează în toate cazurile medicului, iar criteriile de stabilire a diagnosticului sunt mult diferite de ceea ce percep pacienții ca fiind simptome ale constipației. Cu toate acestea, sunt studii care au încercat să determine prevalența constipației atât în Europa, cât și la nivel global. Unul dintre aceste studii este și cel de tip review al lui Peppas G. [1] și colaboratorii care indică o prevalență a constipației în Europa de 17% în populația generală. Această prevalență mare se regăsește și în America de Nord, unde se estimează ca 20% din populație suferă de constipație cronică [2]. În America de Nord, constipația de cauză funcțională, incluzând și constipația cronică se află printre problemele de sănătate cel mai des întâlnite de gastroenterologi, reprezentând până la jumătate din timpul acordat îngrijirii pacienților [2].

Sexul feminin pare a fi mai expus riscului de a suferi de constipație. În America de Nord constipația afectează de 2,2 ori mai mult femeile decât bărbații. Una dintre explicațiile prevalenței mai mari în rândul femeilor este prezența hormonilor feminini cum este progesteronul, care duc la o predispoziție mai mare în apariția constipației în faza luteală a ciclului menstrual [1]. De asemenea, prevalența constipației este invers proporțională cu statusul socio-economic și educațional. Prezența constipației printre cei cu un status socio-economic și educațional ridicat fiind printre cele mai mici (6,3% versus 10,2% ) [1].

Tipurile și cauzele constipației

Constipația de cauză organica reprezintă doar o mică parte din toate cazurile de constipație, cauzele funcționale fiind cel mai adesea întâlnite la pacienții care au constipație.

Printre cauzele organice se numără: obstrucția mecanică, accidentările coloanei vertebrale care duc la imobilizarea pacientului, infarctul miocardic, hipotiroidismul, diabetul zaharat sau boala Parkinson. Majoritatea cazurilor de constipație sunt atribuite cauzelor funcționale care au ca factori de risc:

• obiceiurile alimentare – dezechilibrele alimentare de nutrienți, un orar al meselor neregulat, consumul inadecvat de lichide, consum insuficient de fibre alimentare, dietele hipocalorice foarte restrictive;
• tulburările alimentare – bulimie, anorexie, ortorexie;
• sedentarismul;
• nivelul socio-economic și educațional scăzut;
• vârsta înaintată;
• parametrii psihologici: stresul, depresia, anxietatea;
• modificări hormonale la sexul feminin;
• medicația.

Constipația este definită clinic ca o frecvență redusă sub 3 scaune pe săptămână, dar pacienții o asociază cu multe alte simptome, inclusiv scaune de consistență tare, senzația de evacuare incompletă, lipsa defecației zilnice, presiune intraabdominală, disconfort abdominal, balonare etc.

În urma evaluării clinice, pacienții cu constipație se pot încadra în una din cele 3 subgrupuri clinice:

• constipație din cauza unei probleme de defecație;
• constipație cu tranzit normal;
• constipație cu tranzit lent.

Tratamentul igieno-dietetic al constipației

Modificările de stil de viață și dieta sunt printre primele opțiuni de tratament pentru toate cele 3 subgrupuri clinice de constipație primară [3]. Managementul dietetic al constipației secundare unor probleme de sănătate prezente sau medicației acestora va lua în considerare în primul rând recomandările dietetice prentu bolile asociate prezente, ulterior alegându-se metoda de tratament a constipației. Desigur, ori de câte ori este posibil, se va încerca managementul constipației de orice cauză prin tratament dietetic [4] sau psihologic în defavoarea celui medicamentos sau intervențional. În cazul în care constipația nu răspunde la tratamentul igieno-dietetic, se va recurge la medicamente și suplimente alimentare (fibre, laxative, prebiotice, probiotice) și la intervenții medicale.

Elementele de intervenție dietetică în tratamentul constipației funcționale sunt:

• evaluarea obiceiurilor alimentare pe care pacientul le are în prezent pentru a determina unde apar dezechilibrele în alimentație și dacă pacientul prezintă reacții specifice la anumite alimente și combinații alimentare;
• aplicarea unui jurnal alimentar timp de o săptămână poate fi un instrument deosebit de folositor în personalizarea recomandărilor nutriționale;
• recomandări dietetice cu privire la creșterea consumului de fibre alimentare, atât solubile, cât și insolubile; pacienților care prezintă distensie a colonului nu li se va recomanda suplimentarea cu fibre prin dietă sau suplimente alimentare [5];
• luarea micului dejun și a meselor la ore fixe;
• hidratarea adecvată prin consumul a cel puțin 2 litri de apă și alte lichide pe zi;
• consumul moderat de cafea (3-4 cafele pe zi ) poate ajuta la îmbunătățirea digestiei și accelerarea tranzitului intestinal, dar se va lua în considerare un consum adecvat de lichide pentru a evita deshidratarea;
• în cazul dietelor hipocalorice se recomandă creșterea consumului de alimente reduse în calorii, dar cu un conținut mare de fibre (legume, fructe);
• se recomandă creșterea consumului de fructe și legume crude în constipația cronică de cauză funcțională (în cazul sindromului de intestin iritabil cu prezența preponderent a constipației, fructele și legumele crude pot irita mucoasa intestinală, prin urmare se va face o evaluare atentă a răspunsului pacientului la anumite fructe și legume crude).

Consumul de fibre ca principală recomandare dietetică în constipație

Câteva caracteristici ale dietei moderne combinate care pot duce la apariția constipației:

• consumul redus de fructe, legume și leguminoase;
• consumul mare de cereale rafinate (pâine, paste și alte derivate pe bază de făină albă);
• aportul mare de grăsimi, mai ales de origine animală;
• consumul mare de ciocolată și dulciuri;
• consumul zilnic de carne și preparate din carne;
• hidratarea inadecvată.

Alimentația modernă, mai ales la grupele sociale cu un nivel economic și educațional scăzut, este deficitară în fibre alimentare. În SUA se estimează că ¾ din populație nu consumă suficiente legume, fructe sau cereale integrale, acestea fiind printre cele mai importante surse de fibre în alimentație [6].

Ghidul American pentru Alimentație Sănătoasă 2015-2020 [6] recomandă un consum de fibre alimentare de 14 g la 1000 kcal ca regulă generală. Există și recomandări în funcție de vârstă și sex, după cum urmează [6]:

O dietă cu un conținut crescut de fibre se consideră la un aport de fibre între 30 și 40 g pe zi [7] pentru adulți. Creșterea aportului de fibre trebuie realizată în mod treptat, concomintent cu observarea răspunsului pacientului, a toleranței și rezultatelor. De multe ori, un aport crescut de fibre poate avea cauze adverse precum balonare, disconfort abdominal sau chiar durere (mai ales în cazul pacienților cu sindrom al colonului iritabil care nu tolerează bine fibrele insolubile).

Aportul de fibre se va asigura prin alimentație și doar în cazuri particulare se va apela la suplimente de fibre alimentare, mai ales atunci când pacientul nu tolerează un volum mare de alimente crude cum sunt salatele, fructele sau leguminoasele fierte.

În linii mari, alimentele bogate în fibre alimentare sunt: legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale și anumite tipuri de semințe.

Fibrele alimentare sunt reprezentate de mai multe tipuri de substanțe care se pot clasifica în 3 grupe:

• carbohidrați nedigerabili: polizaharide non-celulozice (pectină, fructo-oligozaharide, galacto-oligozaharide și hemiceluloză) și celuloză;
• lignina (polimer aromatic care se află în peretele fibros al fructelor, legumelor și în învelișul cerealelor);
• amidon rezistent la hidroliza enzimatică (se produce în timpul preparării alimentelor cu conținut ridicat de amidon).

Polizaharidele non-celulozice și pectinele sunt fibre solubile, fermentabile în colon, care absorb apa din intestin și cresc volumul bolului fecal. Celuloza, lignina și anumite hemiceluloze sunt insolubile, crescând volumul bolului fecal și stimulând peristaltismul.