Beneficiile probioticelor

Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, probioticele sunt microorganisme vii care pot avea efecte benefice asupra sanatatii organismului care le gazduieste atunci cand sunt administrate in doze adecvate. Probioticele sunt diferite de prebiotice, care reprezinta componente alimentare nondigerabile care stimuleaza selectiv cresterea si/sau activitatea microorganismelor benefice organismului. Atunci cand probioticele si prebioticele se gasesc impreuna, poarta numele de sinbiotice.

Istoric, prima observatie stiintifica asupra rolului pozitiv jucat de anumite bacterii ii apartine savantului si laureatului Premiului Nobel, Mecinikov, care, la inceputul secolului XX, a sustinut ca este posibil sa se inlocuiasca flora intestinala patogena cu flora nepatogena. Mecinikov a observat ca, in anumite zone rurale ale Europei, de exemplu in Bulgaria si Rusia, existau populatii cu durata foarte lunga de viata, a caror alimentatie era alcatuita predominant din lapte fermentat. El a emis ipoteza ca laptele fermentat ar furniza organismului bacterii nepatogene si ar contribui la scaderea pH-ului intestinal, oprind astfel cresterea bacteriilor proteolitice (1). Termenul “probiotice” a fost introdus in 1953.

Cele mai cunoscute si cercetate probiotice sunt Lactobacillus (acidophilus, rhamnosus, bulgaricus, reuteri, casei), Bifidobacterium si Saccharomyces boulardii, o ciuperca nepatogena. Mecanismele de actiune ale acestor microorganisme sunt probabil multiple. Competitia directa dintre bacteriile patogene intestinale, modularea si stimularea sistemului imun sunt mecanismele care intervin in preventia si tratamentul infectiilor gastrointestinale. In cazul copiilor cu dermatita atopica, mecanismul de actiune este legat de efectele probioticelor asupra dezvoltarii timpurii a tolerantei imune in timpul primului an de viata; ele determina inhibarea raspunsului imun exagerat la antigenele straine, raspuns care conduce la atopie la anumiti copii. Probioticele pot contribui la scaderea proceselor inflamatorii prin echilibrarea balantei dintre eliberarea citokinelor pro- si antiinflamatorii, scazand incarcarea antigenica din alimente prin degradarea si modificarea macromoleculelor in intestin. S-a demonstrat ca probioticele reduc permeabilitatea intestinala crescuta care caracterizeaza copiii ce prezinta diverse alergii alimentare, stimuland totodata eliberarea IgA serice, care este adesea deficitara la acesti copii.

Pentru a fi eficiente, tulpinile probiotice trebuie sa fie rezistente la acidul gastric si la sucul biliar, pentru a supravietui tranzitului prin tractul gastrointestinal superior. Majoritatea probioticelor nu colonizeaza permanent tractul gastrointestinal inferior. Chiar si cele mai rezistente tulpini raman in tractul gastrointestinal numai una pana la doua saptamani dupa ingestie. Din aceasta cauza, pentru a mentine colonizarea, probioticele trebuie administrate in mod regulat.

Probioticele sunt benefice in anumite afectiuni digestive ca sindroamele diareice asociate tratamentului cu antibiotice, diareea acuta infectioasa, sindromul de intestin iritabil. Exista studii care au aratat ca probioticele sunt eficiente in tratamentul dermatitei atopice la copii. Sfera de utilizari mai include candidozele vaginale, infectiile cu Helicobacter pylori, bolile inflamatorii intestinale, infectiile tractului respirator superior, desi lipsesc inca datele stiintifice care sa sustina aceste indicatii.

O metaanaliza a 19 studii a aratat ca probioticele reduc riscul aparitiei diareei induse de tratamentul cu antibiotice cu aproximativ 52%. Beneficiul este maxim daca administrarea probioticelor se incepe in primele 72 ore de la debutul tratamentului cu antibiotice. Tulpinile care s-au dovedit utile sunt L. rhamnosus, L. acidophilus si S. boulardii (2). O alta metaanaliza a 25 de trialuri controlate randomizate a gasit ca riscul relativ de a dezvolta diaree in cazul tratamentului cu antibiotice este redus semnificativ comparativ cu placebo. Aceeasi metaanaliza a gasit ca L.rhamnosus, S. boulardii, ca si amestecul a doua sau mai multe specii sunt la fel de eficiente in profilaxia diareei induse de antibiotice. Doza medie zilnica a acestor microorganisme este de 3 milioane unitati formatoare de colonii (UFC), dar se pare ca dozele mai mari, de peste 10 miliarde de UFC, sunt mult mai eficiente. Dozele de S. boulardii au fost de 250 mg sau 500 mg pe zi. Aceeasi metaanaliza a studiat preventia si tratamentul infectiei cu Clostridium difficile cu tulpini probiotice; numai tratamentul cu S.boulardii s-a dovedit a fi eficient.

S-a studiat si rolul probioticelor in profilaxia diareei induse de antibioterapie la copii. O metaanaliza a sase trialuri controlate randomizate a concluzionat ca riscul este redus cu aproximativ 16% la copiii tratati cu probiotice. In aceasta analiza nu s-a gasit nicio diferenta intre combinatia dintre L. rhamnosus si S.boulardii si combinatia dintre Bifidobacterium lactis si Streptococcus thermophilus (3). Exista diferente terapeutice in ceea ce priveste dozele eficiente: dozele mai mari de 5 miliarde UFC s-au dovedit a fi mult mai eficiente decat dozele mai mici, indiferent de tipul de probiotice.

Probioticele administrate prin intermediul laptelui fermentat care contine L. casei DN-114001 si al iaurtului care contine culturi de L. bulgaricus si S. thermophilus pot fi componente dietetice utile in reducerea riscului de diaree la pacientii tratati cu antibiotice, precum si a riscului formarii toxinei C. difficile la pacientii spitalizati.

O alta metaanaliza a gasit ca tratamentul cu S.boulardii reduce semnificativ durata diareei la copii comparativ cu grupul de control. Un studiu mare, efectuat pe 571 de subiecti, la care s-au comparat preparatele probiotice cu solutiile de rehidratare orala, a concluzionat ca L. rhamnosus, precum si combinatia dintre Lactobacillus bulgaricus, S. thermophilus, L.acidophilus si Bifidobacterium bifidum au fost mai eficiente decat S. boulardii sau solutiile de rehidratare orala in reducerea duratei si severitatii diareei acute la copii (4).

S-a cercetat si eficacitatea iaurturilor terapeutice in profilaxia si tratamentul diareei la copii. Desi se pare ca exista beneficii, sunt necesare studii suplimentare.

In sindromul de intestin iritabil, desi lipsesc dovezile clare, anumite studii au gasit ca probioticele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor, in special a durerii abdominale si balonarii. Intr-un studiu pe 362 de pacienti s-a gasit o reducere cu 20% a simptomelor de intestin iritabil dupa tratamentul cu Bifidobacterium infantis in doza de 108 UFC comparativ cu placebo. L. rhamnosus nu a fost superior placebo in ameliorarea durerii abdominale, insa s-a constatat o incidenta mai mica a distensiei abdominale (5).

Probioticele se pare ca sunt eficiente si in profilaxia dermatitei atopice la copiii aflati la risc. Un studiu dublu-orb, placebo-controlat pe 132 de copii cu istoric familial de boala atopica, la care s-a administrat L.rhamnosus in doza de 1010 UFC sau placebo mamelor timp de 2-4 saptamani prenatal si ulterior copiilor postnatal timp de 6 luni, a gasit ca incidenta eczemei la varsta de 2 ani a fost redusa la jumatate. Totusi, vizitele de control la varsta de 4 si de 7 ani nu au indicat scaderea incidentei astmului, alergiei alimentare, rinitei alergice (6).

Studiile au aratat ca exista beneficii si in cazul copiilor cu dermatita atopica deja diagnosticata, tratati cu probiotice, in special cu Lactobacillus fermentum.

Fiind vorba despre microorganisme vii, este normal ca s-a pus problema eventualelor contraindicatii si efecte secundare. Nu exista contraindicatii absolute ale tratamentului cu probioticele Lactobacillus, Bifidobacterium, S.thermophilus si S.boulardii; eventualele reactii secundare sunt rare si lipsite de importanta: flatulenta sau disconfort abdominal usor, de obicei autolimitate. S-au raportat cazuri de infectii, ca bacteriemii, dupa tratament cu tulpini probiotice pe cale orala, insa acestea sunt rare si apar in special la pacientii imunocompromisi sau in stare critica. La acesti bolnavi este preferabil sa se evite administrarea probioticelor, din cauza riscului de infectie. Datele existente pana la acest moment nu indica existenta interactiunilor cu alte suplimente alimentare sau medicamente (7).

In ceea ce priveste dozele, au fost studiate doze de Lactobacillus si alte probiotice variind de la 100 milioane la 1,8 trilioane UFC pe zi. Marea majoritate a studiilor au examinat doze cuprinse intre 1-20 miliarde UFC pe zi. In general, dozele mai mari de probiotice, peste 5 miliarde UFC pe zi la copii si peste 10 miliarde UFC pe zi la adulti, s-au dovedit a avea rezultate mult mai bune. Nu exista date ca dozele mai mari ar fi periculoase, totusi se pare ca nu sunt necesare. Dozele de S.boulardii luate in studiu au fost de 250-500 mg/zi (7). Ca forma de prezentare, probioticele pot fi sub forma de capsule, tablete, pliculete cu pulbere, forma lichida, sau chiar incorporate in alimente.

Tulpini probiotice si forma de prezentare:

  • Lactobacillus rhamnosus se gaseste sub forma de capsule, doza zilnica recomandata fiind de 10 miliarde UFC;
  • Lactobacillus GG se gaseste sub forma de capsule sau pulbere, doza zilnica fiind de 100 milioane pana la 35 miliarde UFC;
  • Bifidobacterium: capsule sau pulbere, iaurturi terapeutice, lapte fermentat;
  • Saccharomyces boulardii: capsule, doza zilnica – 250-500 mg.

Pentru pacientii care nu agreeaza administrarea de capsule sau tablete, iaurturile terapeutice pot fi o varianta, deoarece iaurturile traditionale nu contin probiotice intr-o concentratie suficienta pentru a elibera dozele de UFC dovedite eficiente in studiile clinice.

Studiile actuale se concentreaza asupra biologiei moleculare si genomului Lactobacillus si bifidobacteriilor. Se afla in curs de cercetare beneficiile potentiale asupra sanatatii ale suplimentelor care contin mai multe tulpini de probiotice, spre deosebire de cele care contin o singura tulpina.

 

Bibliografie

 

  1. Metchnikoff, E. 1907. Essais optimistes. Paris. The prolongation of life. Optimistic studies. Translated and edited by P. Chalmers Mitchell. London: Heinemann, 1907.
  2. Sazawal S, Hiremath G, Dhingra U, Malik P, Deb S, Black RE. Efficacy of probiotics in prevention of acute diarrhoea: a meta-analysis of masked, randomised, placebo-controlled trials. Lancet Infect Dis. 2006;6(6):374–382.
  3. Szajewska H, Ruszczyński M, Radzikowski A. Probiotics in the prevention of antibiotic-associated diarrhea in children: a meta-analysis of randomized controlled trials. J Pediatr. 2006;149(3):367–372.
  4. Pedone CA, Arnaud CC, Postaire ER, Bouley CF, Reinert P. Multicentric study of the effect of milk fermented by Lactobacillus casei on the incidence of diarrhea. Int J Clin Pract. 2000;54(9):568–571.
  5. Whorwell PJ, Altringer L, Morel J, et al. Efficacy of an encapsulated probiotic Bifidobacterium infantis 35624 in women with irritable bowel syndrome. Am J Gastroenterol. 2006;101(7):1581–1590.
  6. Viljanen M, Savilahti E, Haahtela T, et al. Probiotics in the treatment of atopic eczema/dermatitis syndrome in infants: a double-blind placebo-controlled trial. Allergy. 2005;60(4):494–500.
  7. Hammerman C, Bin-Nun A. Safety of probiotics: comparison of two popular strains. BMJ. 2006;333(7576):1006–1008.

Asistent Univ. Dr. Camelia Diaconu

Medic primar medicina interna, Doctor in Medicina

UMF Carol Davila, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti

Cuvinte-cheie: ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate