Nutritia in perioada de lactatie

Conf. Dr. Doina Miere – Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca

 

Necesitatile nutritionale ale femeii continua sa ramana crescute in perioada de lactatie si sunt in cele mai multe cazuri superioare nevoilor din timpul sarcinii. Aceasta crestere este cu precadere o consecinta a efortului metabolic la care organismul matern este supus pentru a produce lapte, unicul aliment care asigura noului nascut energia si principiile nutritive necesare in aceasta perioada pentru crestere si dezvoltare.

Acest efort metabolic este dat nu doar de procesul de producere a volumului de lapte necesar ci si de procesul de sinteza a marii diversitati si complexitati de compusi din compozitia laptelui matern.

 

Caracteristici fiziologice ale lactatiei

 

Dintre cele mai importante procese fiziologice care au loc in organismul matern in aceasta etapa trebuie precizate urmatoarele:
se produce o pierdere importanta de greutate imediat dupa nastere continuata de pierderi aditionale in urmatoarele cinci luni
are loc o mobilizare a depozitelor corporale de grasime – corelata cu aceasta pierderea de greutate
– se excreta lichidele extracelulare retinute in timpul sarcinii
volumul sanguin revine la nivelele pregestationale
– glanda mamara secreta o cantitate relativ mare de lapte care determina o crestere a necesarului de principii nutritive

Se estimeaza ca elaborarea unui litru de lapte matern necesita o cheltuiala de energie de aproximativ 700 kcal si ca, desi nu este necesara zilnic aceasta cantitate de lapte, aportul de energie, apa si principii nutritive trebuie sa ramana crescut daca se doreste obtinerea unei secretii lactate adecvata calitativ si cantitativ.

 

Factorii care afecteaza cel mai puternic productia de lapte sunt:

– frecventa alaptarilor
– starea de hidratare a mamei,

Compozitia laptelui este influentata intr-o anumita masura de dieta mamei. De exemplu, continutul de acizi grasi a laptelui de mama este expresia ingestiei de acizi grasi a acesteia; de asemenea concentratia ionilor de seleniu si iod, concentratia de vitamine hidrosolubile din grupul B variaza puternic cu dieta mamei.

Cei mai multi dintre nutrienti se remarca insa printr-o constanta remarcabila a nivelelor lor in laptele matern, fara a fi influentati semnificativ de dieta. Cu toate acestea, unele studii sugereaza de exemplu ca proteinele cu proprietati antimicrobiene din laptele uman ar putea fi secretate in cantitati insuficiente daca mama este malnutrita.

Trebuie subliniat asadar faptul ca erorile nutritionale ale mamei in perioada de lactatie pot afecta cu precadere cantitatea de lapte produsa de organismul matern si intr-o mai mica masura calitatea acestuia. Compozitia laptelui matern tinde sa ramana constanta cu pretul utilizarii rezervelor nutritionale ale mamei, ceea ce in cazul unei diete deficitare poate genera o stare de malnutritie a acesteia. Urmarea unei diete echilibrate adaptata acestei stari fiziologie este deosebit de importanta atat pentru sanatatea mamei cit si a sugarului.

 

Aporturi recomandate

 

Procesul de lactatie este fara indoiala procesul cel mai exigent din punct de vedere nutritional.

In general se recomanda ca pentru toate principiile nutritive sa se asigure aporturi superioare raportat la femeia care nu alapteaza, cu exceptia fierului, iar raportat la perioada de sarcina – in care de asemenea necesitatile nutritionale sunt crescute – aportul recomandat de principii nutritive sa fie identic sau de cele mai multe ori superior, cu exceptia acidului folic si a fierului, pentru care recomandarile de aport sunt mai reduse.

Necesitatile nutritive si alimentare ale femeii in perioada de lactatie

Necesitatile nutritionale Masura dietetica Alimente de interes special indicate pentru a acoperi aceste necesitati
Aport energetic Suplimentarea cu maxim 500 kcal/zi Alimentatie echilibrata, cresterea ponderii alimentelor plastice si reglatoare in dieta
Proteine Cresterea la 2g / kg greutate corporala / zi Lapte si derivate lactate, carne si preparate din carne, cereale complete, leguminoase, fructe oleaginoase
Hidrati de carbon si lipide Normal. Zaharurile si grasimile de origine animala se vor consuma cu atentie ! Cereale, paine, leguminoase, fructe uscate, cartofi, unt, ulei de masline, uleiuri din seminte (floarea soarelui).
Elemente minerale esentiale Cresterea in special a aportului de calciu si fosfor. Asigurarea necesarului de iod. Carne rosie si viscere, lapte si derivate lactate, peste si sare iodata, leguminoase si fructe uscate, legume-frunze (verzi)
Vitamine Cresterea aportului de vitamine hidrosolubile si liposolubile Fructe si legume proaspete, paine integrala, lapte si derivate lactate, unt si uleiuri, legume-frunze (patrunjel, salata)
Apa Aportul fiziologic de 2-2,5 litri /zi va fi crescut la 3 litri /zi Apa, bauturi naturale. Se va evita la maxim consumul de alcool si bauturi stimulante.
Fibre alimentare Se vor include in alimentatie pentru a combate constipatia: celuloza, hemiceluloze, pectine. Fructe cu pulpa, legume, salate, cereale complete.

 

Aportul energetic in perioada de alaptare

Se recomanda ca ingestia de energie in perioada de lactatie sa fie cu aproximativ 22% mai mare decat in cazul femeii care nu alapteaza, desi necesarul real este superior acestei recomandari. Acest lucru se datoreaza faptului ca diferenta dintre necesitatile totale si aporturile recomandate este acoperita prin mobilizarea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii. Pierderile de grasime ce vor avea loc pe perioada de lactatie vor contribui semnificativ la recuperarea greutatii de dinaintea sarcinii.

In cazul in care mama nu isi alapteaza copilul la san, excesul fiziologic de greutate trebuie eliminat printr-o dieta hipocalorica si prin activitate fizica.

In primele 6 luni de lactatie media productiei de lapte este de 750 ml / zi, cu un interval ale carei limite sant intre 550 si 1200 ml / zi. Dupa cum s-a mentionat anterior, productia de lapte este dependenta de frecventa alaptarilor, astfel ca daca copilul suge mai des va stimula producerea unui volum mai mare de lapte.

Exprimat in cantitate de energie, aportul energetic zilnic recomandat pe perioada lactatiei este in primul semestru cu 330 kcal iar in cel de-al doilea semestru cu 400 kcal mai mare fata de necesarul energetic al femeii care nu alapteaza. In cazul femeilor obeze sau supraponderale aceasta suplimentare se recomanda sa fie doar partiala.

Referitor la grasimile materne acumulate in timpul sarcinii, acestea elibereaza in jur de 100-150 kcal / zi in primele luni de lactatie. Atunci cand aceste rezerve de grasimi s-au epuizat, mama va trebui sa isi creasca aportul energetic prin dieta daca doreste sa isi hraneasca copilul exclusiv sau in cea mai mare parte prin alimentatie la san.

In cel de-al doilea semestru de lactatie volumul de lapte produs de organismul matern este mai mic, in medie de 600 ml / zi. Majoritatea copiilor consuma insa la aceasta varsta si alimente solide, astfel ca frecvent alaptarea la san se reduce si implicit, necesarul energetic al mamei scade.

 

Aportul de proteine in perioada lactatiei

Necesitatile proteice cresc cu 30% fata de cele ale femeii care nu alapteaza, dar recomandarile trebuie sa tina seama de structura dietei obisnuite a fiecarei femei astfel incat daca persoana respectiva ingera in mod normal o dieta bogata in proteine, sa nu se inregistreze o crestere exagerata a consumului acestora in timpul lactatiei.

Aportul de hidrati de carbon

Aportul mediu zilnic recomandat de hidrati de carbon in timpul lactatiei este de 160 – 210 g / zi. Aceste cantitati furnizeaza o parte din caloriile necesare pentru formarea unui volum adecvat de lapte, au rol in prevenirea cetonemiei si in mentinerea unor nivele glicemice adecvate.

 

Aportul de lipide necesar in lactatie

Cantitatea si tipul de lipide din compozitia laptelui matern este expresia continutului lipidic al dietei mamei, astfel ca prin corectarea acesteia se poate creste sau descreste cantitatea unor acizi grasi specifici din lapte. Restrictii energetice severe determina mobilizarea grasimilor corporale, laptele produs in aceste conditii avand o compozitie in acizi grasi asemanatoare cu depozitul lipidic al mamei.

Nu este stabilita o doza zilnica recomandata de lipide pe perioada lactatiei deoarece acest aport este dependent de energia necesara pentru mentinerea productiei lactate, dar se recomanda ca lipidele sa furnizeze 20-35% din aportul energetic total.

Prezenta acizilor grasi polinesaturati cu catena lunga in dieta mamei este cruciala, acestia fiind esentiali pentru dezvoltarea retinei si creierului noului nascut.

Precizari noi privind aporturile zilnice de lipide se refera cu precadere la cantitatile de acizi grasi omega-3 si omega-6. In prezent raportul acestora in dieta este de regula de 1:10, lucru care trebuie corectat prin modificarea obiceiurilor alimentare in vederea cresterii aportului de acizi omega-3.

Laptele de mama contine 10-20 mg colesterol / dl, sugarul primind prin laptele matern aproximativ 100 mg colesterol / zi. Cantitatea de colesterol in lapte nu variaza cu dieta mamei si se diminueaza pe parcursul lactatiei.

Aportul de vitamine
Vitaminele liposolubile.

Spre deosebire de perioada de sarcina necesarul de vitamina A creste cu 62% fata de cel al femeii nelactante, fapt pentru care se recomanda introducerea in dieta a alimentelor bogate in vitamina A

Vitamina A preformata se gaseste doar in alimentele de origine animala, fie sub forma de depozit la nivelul ficatului, fie alaturi de grasime in lapte si oua. Formele de caroten se gasesc in legumele frunze si in fructele galbene; culorile mai intense indica concentratii mai mari de provitamina.

 

Necesarul de vitamina A al femeii in diferite stari fiziologice si principalele surse alimentare – exprimat in echivalent retinol (ER)

Necesarul zilnic de vitamina A Alimente bogate in vitamina A
ER / 100 g parte comestibila
Femeie adulta 800 Ficat de vita 10.000
Femeie insarcinata 800 Galbenus de ou 1000
Femeie lactanta 1200-1300 Unt, margarina 900-910
Morcov 1333

Referitor la vitamina D necesarul in perioada de lactatie coincide cu cel din perioada de sarcina cand aporturile recomandate se dubleaza practic comparativ cu cele ale femeii adulte care nu alapteaza. Surse adecvate de vitamina D sunt: uleiurile din ficat de peste, untul, smantana, ficatul etc.

Vitamina E, in schimb, trebuie crescuta sensibil in lactatie, ingestiile recomandate situandu-se la aproximativ 50% peste cele ale femeii adulte nelactante. Vitamina E se gaseste in cantitati importante in uleiul de germeni de porumb, uleiurile din seminte, fructe oleaginoase etc.

In ceea ce priveste vitaminele hidrosolubile, practic se recomanda cresterea aportului acestora in general, insa necesarul de vitamina C este cu precadere superior, inclusiv fata de perioada de sarcina. Pentru acoperirea ingestiilor necesare de vitamina C se recomanda cresterea consumului de citrice si alte fructe proaspete: capsuni, kiwi, coacaze negre, precum si de legume: ardei, cartofi.

 

Aportul de minerale recomandat in perioada de alaptare

 

La fel ca in sarcina aportul recomandat de minerale ramane crescut in perioada de lactatie, in special daca ne referim la calciu si fosfor. Sugarul isi asigura mineralele necesare cresterii si calcifierii in primul rand din laptele matern a carui continut in aceste elemente este important si suficient. Fata de femeia adulta care nu alapteaza si care necesita un aport de calciu si fosfor de 800 mg / zi pentru fiecare element, nevoile femeii in perioada de lactatie cresc la 1200 mg / zi. Continutul de calciu al laptelui matern nu se coreleaza cu dieta mamei insa un aport de calciu neadecvat prin dieta poate determina modificari ale densitatii minerale osoase a mamei, care se coreleaza direct cu consumul acestui element mineral.

Referitor la aportul de fier ingestiile recomandate sunt crescute, practic identice cu cele ale femeii care nu alapteaza, acestea fiind necesare din urmatoarele doua motive fundamentale:

– trebuie sa se recupereze depozitele hepatice de fier, care este posibil sa fi fost saracite pe parcursul sarcinii si
– trebuie sa se recupereze pierderile de fier care s-au produs prin hemoragiile de la nastere.

Un alt element mineral important in dieta femeii care alapteaza este iodul. Acesta atinge in lactatie cele mai ridicate valori ale ingestiilor recomandate comparativ cu oricare alta situatie. Aportul adecvat de iod este extrem de important pentru a se evita pericolul de nanism si cretinism la nou-nascut. Consumul de alimente cu continut natural de iod nu este suficient pentru a acoperi aporturile recomandate de iod, astfel incat utilizarea de sare iodata reprezinta o sursa complementara importanta.

Dintre elementele minerale mai trebuie amintit zincul, element pentru care necesarul in timpul lactatiei este mai mare decat in sarcina. In cazul unei lactatii normale, doza zilnica de referinta pentru aportul dietetic de zinc este de 12-14 mg / zi.

Evitarea consumului de alcool, medicamente si a unor componenti necorespunzatori din dieta in perioada de lactatie

In timpul lactatiei trebuie sa se evite consumul de produse care trec in lapte si care pot sa fie nocive pentru copil sau pot altera gustul laptelui. Dintre aceste produse fac parte:

– alcoolul – a carui concentratie in lapte este aceeasi ca si in plasma mamei.
– cafeina, nicotina si alte amine si alcaloizi care de asemenea trec in lapte
– diverse medicamente care se excreta prin lapte si care pot sa fie foarte periculoase pentru copil
– unele alimente cu gust puternic care pot transmite laptelui gusturi dezagreabile cum sunt: varza, sparanghelul, reventul, mirodeniile si condimentele

 

Lactatia la adolescente

La fel ca si in sarcina, daca mama se afla la varsta adolescentei necesitatile nutritionale in perioada de lactatie sunt superioare fata de necesitatile unei femei adulte aflata in aceeasi situatie, deoarece pe langa nevoia de a asigura o lactatie corecta adolescenta trebuie sa isi acopere si necesitatile proprii pentru crestere si dezvoltare.

Cresterea acestor ingestii se va adapta in functie de perioada de maturitate la care se gaseste adolescenta.

 

Pregatirea mamei pentru alaptarea naturala

Procesul de lactatie si beneficiile acesteia se reflecta atat asupra formarii copilului cat si asupra starii de sanatate a acestuia.

Femeile trebuie incurajate si sfatuite prin diverse mijloace sa aleaga alimentatia la san a copilului. Unele mame pot fi ajutate prin incurajari primite de la mame care au trecut deja prin aceasta experienta.

De asemenea tatii trebuie ajutati prin consilieri de specialitate sa inteleaga ca suportul lor emotional poate contribui esential la succesul alimentatiei naturale.

 

Tehnica alimentatiei la san

 

Copilul trebuie pus la san cat mai repede posibil dupa nastere. Pentru ca alimentatia la san sa reuseasca este important ca mama si copilul sa fie asezati in pozitii confortabile. Mama trebuie educata sa utilizeze o serie de tehnici specifice pentru atragerea copilului in procesul de alimentatie naturala. Timpul in care copilul suge la san este perfect corespunzator pentru stabilirea si mentinerea interactiunii dintre mama si fiu.

 

Activitatea fizica a mamei

 

Mamele care alapteaza la san trebuie incurajate sa urmeze un program de activitate fizica incepand de la cateva saptamani dupa nastere, dupa ce procesul de lactatie a fost stabilit. Exercitiile aerobice cu un grad de solicitare de 60-70% din ritmul cardiac maxim nu au un efect negativ asupra lactatiei; copilul castiga in greutate in acelasi ritm iar starea cardiovasculara a mamei se imbunatateste. Totusi, exercitiile extenuante care pot determina cresterea productiei de acid lactic nu sunt recomandate. La unele mame nivelele de acid lactic cresc si raman crescute timp de aproximativ 90 de minute dupa exercitii fizice extenuante, astfel ca laptele ar putea sa isi modifice gustul si sa nu fie pe placul copilului.

De aceea este indicat ca mamele care urmeaza un program de exercitii aerobice sa isi hraneasca copii inainte de efectuarea activitatii fizice si apoi dupa mai bine de 90 minute de la incetarea acesteia.

 

Bibliografie:

1.L. Kathleen Mahan, Sylvia Escott-Stump – Krause’s Food, Nutrition & Diet Therapy, 11th edition, Ed. Saunders-Elsevier, USA, 2004.
2.P. Cervera, J. Clapes, R. Rigolfas – Alimentacion y Dietoterapia – Nutricion aplicada en la salud y la enfermedad), Ed. Mc.Grow-Hill Interamericana, Madrid, 1999
3.Jose Mataix Verdu, Emilia Carazo Marin – Nutricion para educadores, ed. Diaz de Santos, Madrid 1995
4.C.A. Francois – Acute effects of dietary fatty acid son the fatty acid of human milk, Am. J. Clin Nutr., 67-301, 1998
5.E.E. Birch – A randomized controlled trial of long-chain polyunsaturated fatty acid supplementation of formula in term infants after weaning at weeks of age, Am. J. Clin Nutr. 75-570, 2002
6.Arnaud Basdevant, Martine Laville, Eric Lerebours – Traite de nutricion clinique de l’adulte, ed. Medecine-Sciences Flammarion, Paris, 2001

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate