Alergiile alimentare, conditionate de predispozitia genetica

Alergiile reprezinta o reactie de hipersensibilitate initiata prin mecanisme imunologice. Dezvoltarea unei boli alergice este conditionata de interactiunea intre predispozitia genetica, contactul cu alergenul/alergenii si factorii de mediu. Profilaxia primara presupune blocarea sensibilizarii imunologice initiale (ex.: aparitia imunoglobulinelor E alergen-specifice) (1). Se estimeaza ca alergiile alimentare afecteaza intre 11 si 26 milioane din populatia europeana (2). Acestea sunt mai frecvente la copii decat la adulti, cu o prevalenta de 5-8% in randul populatiei pediatrice sub varsta de 4 ani (3).

Studii

Studii riguroase arata ca exista o perioada critica in primele luni de viata si, posibil, chiar prenatal, in care un copil cu predispozitie genetica la alergii are risc inalt de a fi sensibilizat (1). In acest sens, au fost propuse o serie de strategii nutritionale pentru perioada de sarcina, alaptare si primul an de viata, cu scopul de a preveni alergiile alimentare.

Selectarea populatiei tinta

Profilaxia primara se adreseaza indeosebi sugarilor cu risc inalt de a dezvolta boli alergice. Conform definitiei oferite de consensul dintre American Academy of Pediatrics (AAP),  European Society for Pediatric Allergology and Clinical Immunology (ESPACI) si European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN), un sugar este considerat cu risc inalt atunci cand are cel putin o ruda de gradul intai (parinte sau frate) diagnosticata cu boala alergica (4,5). Cu cat sunt afectati mai multi membri ai familiei, cu atat acest risc este mai ridicat (6).

Alergiile si dieta in sarcina

Au fost propuse diete de excludere a alimentelor cu potential alergic (lapte, ou, alune) destinate femeilor gravide cu risc inalt de a avea un copil cu predispozitie alergica. Studiile au aratat ca impunerea unei astfel de diete in sarcina nu reduce substantial riscul copilului de a dezvolta alergii. In plus, excluderea unor alimente precum laptele si oul poate afecta statusul nutritional al mamei si/sau al fatului. Pe de alta parte, alunele nu reprezinta un aliment esential, astfel incat eliminarea lor din dieta femeilor gravide cu risc inalt poate fi luata in considerare, ca masura de pregatire pentru perioada postpartum (4,5,7,1).

Dieta in timpul alaptarii si alergiile

Pentru perioada de alaptare, a fost propusa excluderea alimentelor cu potential alergic (lapte, ou, alune, peste) din dieta mamelor ai caror copii au risc inalt de a dezvolta boli alergice. Aceste propuneri pornesc de la raportarea unor boli alergice, inclusiv soc anafilactic, la sugari alimentati exclusiv cu lapte de mama (8). Studiile sunt controversate. Unele au aratat o scadere semnificativa a riscului de dermatita atopica la 3, 6 si 18 luni, in randul copiilor alaptati ai caror mame au exclus din alimentatie alimentele cu potential alergic (9). Alte studii au aratat ca o astfel de dieta nu scade riscul de dermatita atopica in primele 18 luni de viata si nu are un efect protector semnificativ la testarea cutanata tip prick-test pentru proteinele din laptele de vaca, oua si alune efectuata la varsta de 1, 2 si 7 ani (7). In prezent, recomandarile sunt contradictorii – ESPACI/ESPGHAN nu considera oportuna o astfel de dieta, in timp ce AAP recomanda eliminarea alunelor si nucilor din dieta mamei care alapteaza (4,5).

Alimentatia naturala – alaptarea exclusiva si alergiile

Alaptarea exclusiva poate reduce riscul de boli alergice prin mai multe mecanisme: scaderea expunerii la antigene exogene, protectia antiinfectioasa, stimularea maturizarii mucoasei gastrointestinale si dezvoltarea microbiotei intestinale, actiunea imunomodulatoare si antiinflamatorie (1,10). Rolul protector al alimentatiei naturale impotriva bolilor alergice a fost amplu dezbatut. Trebuie spus ca toate studiile clinice efectuate pe alaptare intampina dificultati legate de metodologie, iar rezultatele sunt contradictorii. In timp ce unele studii efectuate inainte de anul 2007 arata ca alaptarea exclusiva protejeaza sugarul de astm bronsic, wheezing si dermatita atopica, cercetarile mai recente nu gasesc dovezi concludente privind efectul protector al alimentatiei naturale impotriva afectiunilor alergice (11,12).

In pofida controverselor in ceea ce priveste efectul protector antialergic, este cert ca laptele de mama are o multitudine de alte beneficii nutritionale, imunologice si chiar psihologice. Astfel, trebuie promovata alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata (13,14).

Alergiile si utilizarea formulelor hipoalergenice

Hidrolizarea proteinelor din formule scade riscul de sensibilizare la proteinele din laptele de vaca (PLV). Pe piata sunt disponibile numeroase formule hipoalergenice care se deosebesc prin sursa de proteine (zer sau cazeina) si gradul de hidroliza (partial sau extensiv hidrolizate). Formulele partial hidrolizate contin oligopeptide cu greutatea moleculara < 5000 Da, in timp ce formulele extensiv hidrolizate contin oligopeptide cu greutatea moleculara < 3000 Da (14). Rezultatele studiilor clinice privind utilizarea formulelor hipoalergenice si alergiile la sugarii ce nu pot fi alaptati exclusiv sunt inconsecvente si influentate de dificultatile legate de metodologie. O metaanaliza publicata in 2006, arata ca nu se poate stabili o corelatie intre utilizarea unei formule hidrolizate comparativ cu o formula standard si reducerea  riscului de boli alergice, inclusiv alergie la PLV, la sugarii cu risc inalt (15). Un studiu mai recent concluzioneaza ca alimentarea sugarilor cu risc alergic inalt cu o formula partial hidrolizata comparativ cu o formula standard, scade riscul de boli alergice, indeosebi de dermatita atopica (16).

Tinand cont de rezultatele cercetarilor, recomandarile actuale stipuleaza ca orice sugar cu risc alergic documentat (parinte sau frate cu istoric personal de alergii) ce nu poate fi alaptat exclusiv, sa primeasca o formula hipoalergenica partial sau extensiv hidrolizata pentru a preveni reactiile alergice, indeosebi dermatita atopica (14).

Alimentatia complementara – diversificarea si alergiie

Desi in trecut diversificarea precoce a fost asociata cu cresterea riscului de a dezvolta boli alergice, in prezent asistam la o inversare a acestei paradigme. Se cerceteaza inductia tolerantei orale, pentru a observa daca introducerea precoce a alimentelor alergizante dupa cel putin 3-4 luni de alaptare exclusiva, scade prevalenta alergiilor alimentare (10). Mai multe studii clinice concluzioneaza ca evitarea excesiva, respectiv introducerea tardiva a alimentelor solide, in special cele cu potential alergenic (lapte de vaca, oua, alune, peste) nu influenteaza prevalenta alergiilor alimentare (17,18). Exista si specialisti cu opinii diferite, care contesta aceste rezultate (19).

Recomandarile actuale ale AAP si ESPACI/ESPGHAN stipuleaza ca nu exista dovezi stiintifice consistente privind corelatia intre evitarea introducerii alimentelor cu potential alergenic inainte de varsta de 4-6 luni si scaderea prevalentei bolilor alergice la sugarii cu sau fara risc atopic inalt (14,20).

Alte strategii nutritionale

Mai multe studii au aratat rolul benefic al probioticelor, prebioticelor si sinbioticelor in prevenirea bolilor alergice, atunci cand sunt administrate pre si postnatal (21,22,23). Utilizarea probioticelor in profilaxia alergiilor alimentare este justificata de mai multe concepte. La nivelul florei intestinale neonatale s-au pus in evidenta modificari ce preced sau coincid cu dezvoltarea precoce a bolilor alergice. Subiectii atopici au mai multe clostridii si mai putine bifidobacterii decat subiectii non-atopici (24). Totodata, este dovedit rolul pe care il detine o flora intestinala comensala echilibrata in maturarea sistemului imun (10). In prezent, AAP sustine ca sunt necesare dovezi suplimentare pentru a recomanda de rutina folosirea probioticelor si prebioticelor in perioada de sarcina, alaptare si in primele 6 luni de viata in cazul copiilor afectati de alergiile alimentare (25).

O serie de principii nutritive cu rol in buna functionare a sistemului imun sunt luate la ora actuala in studiu, pentru a stabili un eventual rol in prevenirea alergiilor: acizii grasi polinesaturati cu lant lung de atomi de carbon (LC-PUFA), antioxidantii (vitaminele A, C, E, zincul), acidul folic, vitamina D (10).

Concluzii

Cresterea la nivel mondial a prevalentei alergiilor alimentare atat in randul copiilor, cat si al adultilor, reprezinta o problema importanta de sanatate publica. Specialistii depun eforturi pentru a intelege motivul prevalentei in crestere, pe de o parte, si pentru a elabora strategii nutritionale de preventie a declansarii alergiilor alimentare in primii ani de viata, pe de alta parte. Populatia tinta careia i se adreseaza in mod special aceste strategii nutritionale este selectata pe baza istoricului familial pozitiv in ceea ce priveste alergiile.

In cazul femeilor cu risc inalt de a avea un copil cu teren atopic, dovezile actuale nu demonstreaza vreun beneficiu al dietei de excludere in perioada de sarcina si alaptare a alimentelor cu potential alergic, cu posibila exceptie a alunelor si nucilor. Desi efectul protector antialergic al alimentatiei naturale este controversat, alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata trebuie promovata in toate cazurile. Sugarii cu risc alergic documentat ce nu pot fi alaptati exclusiv, vor primi o formula hipoalergenica. Nu exista dovezi stiintifice consistente privind corelatia intre evitarea alimentelor cu potential alergenic in primele 4-6 luni de viata si scaderea prevalentei bolilor alergice la sugarii cu sau fara risc atopic inalt.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referinte bibliografice:

  1. Zeiger RS. Food allergen avoidance in the prevention of food allergy in infants and children. Pediatrics. 2003; 111(6 Pt 3): p. 1662-71;
  2. Fiocchi A, Schünemann HJ, Brozek J. Diagnosis and Rationale for Action Against Cow’s Milk Allergy (DRACMA): a summary report. J Allergy Clin Immunol. 2010; 126(6): p. 1119-28;
  3. Rona RJ, Keil T, Summers C. The prevalence of food allergy: a meta-analysis. J Allergy Clin Immunol. 2007; 120(3): p. 638-46;
  4. American Academy of Pediatrics. Committee on Nutrition. Hypoallergenic infant formulas. Pediatrics. 2000; 106: p. 346-9;
  5. Host A, Koletzko B, Dreborg S. Diietary products used in infants for treatment and prevention of food allergy. Joint Statement of the ESPACI Committee on Hypoallergenic Formulas and ESPGHAN Committee on Nutrition. Arch Dis Child. 1999; 81: p. 80-4;
  6. Koplin JJ, Allen KJ, Gurrin LC. The Impact of Family History of Allergy on Risk of Food Allergy: A Population-Based Study of Infants. Int J Environ Res Public Health. 2013; 10(11): p. 5364-77;
  7. Kramer MS, Kakuma R. Maternal dietary antigen avoidance during pregnancy and/or lactation for preventing or treating atopic disease in the child. Cochrane Database Syst Rev. 2006;(3): CD000133;
  8. Lifschitz CH, Hawkins HK, Guerra C. Anaphylactic shock due to cow’s milk protein hypersensitivity in a breast-fed infant. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 1988; 7: p. 141–144;
  9. Hattevig G, Kjellman B, Sigurs N. Effect of maternal avoidance of eggs, cow’s milk and fish during lactation upon allergic manifestations in infants. Clin Exp Allergy. 1989; 19: p. 27–32;
  10. Szajewska H. Early nutritional strategies for preventing allergic disease. Isr Med Assoc J. 2012; 14(1): p. 58-62;
  11. Ip S, Chung M, Raman G. Breastfeeding and Maternal and Infant Health Outcomes in Developed Countries. Evid Rep Technol Assess (Full Rep). 2007; 153: p. 1-186;
  12. Yang YW, Tsai CL, Lu CY. Exclusive breastfeeding and incident atopic dermatitis in childhood: a systematic review and meta-analysis of prospective cohort studies. Br J Dermatol. 2009; 161(2): p. 373-83;
  13. Agostoni C, Braegger C, Decsi T. Breast-feeding: A commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2009; 49(1): p. 112-25;
  14. Greer FR, Sicherer SH, Burks AW. Effects of early nutritional interventions on the development of atopic disease in infants and children: the role of maternal dietary restriction, breastfeeding, timing of introduction of complementary foods, and hydrolyzed formulas. Pediatrics. 2008; 121(1): p. 183-91;
  15. Osborn DA, Sinn J. Formulas containing hydrolysed protein for prevention of allergy and food intolerance in infants. Cochrane Database Syst Rev. 2006;(4): CD003664;
  16. Szajewska H, Horvath A. Meta-analysis of the evidence for a partially hydrolyzed 100% whey formula for the prevention of allergic diseases. Curr Med Res Opin. 2010; 26(2): p. 423-37;
  17. Filipiak B, Zutavern A, Koletzko S. Solid food introduction in relation to eczema: results from a four-year prospective birth cohort study. J Pediatr. 2007; 151(4): p. 352-8;
  18. Zutavern A, Brockow I, Schaaf B. Timing of solid food introduction in relation to eczema, asthma, allergic rhinitis, and food and inhalant sensitization at the age of 6 years: results from the prospective birth cohort study LISA. Pediatrics. 2008; 121(1): p. e44-52;
  19. Cattaneo A, Williams C, Pallás-Alonso CR. ESPGHAN’s 2008 recommendation for early introduction of complementary foods: how good is the evidence? Matern Child Nutr. 2011; 7(4): p. 335-43;
  20. Agostoni C, Decsi T, Fewtrell M. Complementary feeding: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2008; 46(1): p. 99-110;
  21. Doege K, Grajecki D, Zyriax BC. Impact of maternal supplementation with probiotics during pregnancy on atopic eczema in childhood–a meta-analysis. Br J Nutr. 2012. 2012; 107(1): p. 1-6;
  22. Grüber C, van Stuijvenberg M, Mosca F. Reduced occurrence of early atopic dermatitis because of immunoactive prebiotics among low-atopy-risk infants. J Allergy Clin Immunol. 2010; 126(4): p. 791-7;
  23. Kukkonen K, Savilahti E, Haahtela T. Probiotics and prebiotic galacto-oligosaccharides in the prevention of allergic diseases: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. J Allergy Clin Immunol. 2007; 119(1): p. 192-8;
  24. Kalliomäki M, Kirjavainen P, Eerola E. Distinct patterns of neonatal gut microflora in infants in whom atopy was and was not developing. J Allergy Clin Immunol. 2001; 107(1): p. 129-34;
  25. Thomas DW, Greer FR. Probiotics and prebiotics in pediatrics. Pediatrics. 2010; 126(6): p. 1217-31.

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.