Beneficiile alăptării pentru mamă și sugar

Mihaela Niță, Medic Specialist Pediatru, Consultant în lactație certificat internațional,

Președinta Asociației Consultanților în Lactație din România

Rezumat:

Este recunoscut faptul că alăptarea este metoda standard de alimentație a nou-născuților la termen, exclusiv până la vârsta de 6 luni, urmată de diversificare în paralel cu alăptarea până la vârsta de 2 ani și peste. Beneficiile alimentației cu lapte matern pentru nou-născuții sănătoși, la termen, pentru prematuri și pentru mamele lor sunt multiple. În plus, noi cercetări descoperă avantaje suplimentare. Cunoașterea lor de către cadrele medicale este importantă, în condițiile în care rata alăptării în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, pentru a putea oferi argumente proaspetelor mame care să le poată ajuta să decidă informat dacă alăptează și pentru ce durată.

Cuvinte-cheie: alăptarea, beneficii, osteoporoză, lapte uman donat, Hamlet, celule stem

Abstract:

It is well-known that breastfeeding is the standard method of feeding full-term infants, exclusively until the age of 6 months, followed by complementary feeding along with breastfeeding until the age of 2 and beyond. The benefits of breastfeeding for term infants, premature infants and their mothers are multiple. In addition, new research reveals more advantages. It is important that healthcare professionals know these benefits, taking into account the fact that breastfeeding rate in Romania is the lowest in the European Union, in order to offer the new mothers arguments that can help them make an informed decision about breastfeeding.

Keywords: breastfeeding, advantages, osteoporosis, donated human milk, Hamlet, stem cells

Situaţia din România și de la nivel global

După multiple cercetări științifice care au demonstrat superioritatea alăptării și datorită unui acces larg la informații, atât la nivel global, cât și european, rata alăptării este în creştere. Date statistice actualizate în România despre rata inițierii alăptării, durata alăptării nu avem. Ultimul studiu realizat de UNICEF a publicat o rată a alăptării exclusive de 12,6%. În comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53% în Irlanda. În țările nordice, rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%. Una din cauzele menționate de UNICEF este lipsa unei legi pentru marketingul substituenților pentru laptele matern (1). În acelaşi sens, deși rata mortalității infantile a scăzut la 9,5 la mie față de 26,9 în 1990, încă se menține dublă față de media europeană (2). „Este estimat că în jur de 35% dintre sugarii între 0 şi 6 luni sunt alăptaţi exclusiv la nivel mondial”, spune Dr. Elizabeth Mason, Director al Department of Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health and Development, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Dar dacă toţi sugarii şi copiii mici ar fi fost alăptaţi exclusiv în primele 6 luni de viaţă, apoi alături de o alimentaţie complementară nutritivă, s-ar continua şi cu alăptarea până la vârsta de 2 ani, vieţile a mai mult de 1,5 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani ar fi salvate în fiecare an” (3). În plus, lipsa alăptării are efecte şi în creşterea morbidităţii copiilor: probleme nutriţionale, infecţii, afecţiuni metabolice etc. Astfel, rata alaptării poate fi folosită, alături de ceilalţi indicatori statistici, ca măsură a sănătăţii unei naţiuni.

Doriți să vă abonați la Revista Galenus și să beneficiați de creditele de specialitate? Click aici!

Beneficiile alăptării pentru sugar

Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții otice sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii pentru mamă, economie şi pentru sistemul de sănătate (3). Compoziţia unică a laptelui de mamă asigură nutrienţii ideali pentru creşterea şi dezvoltarea copilului, în special a creierului uman, mai ales în primul an de viaţă, un rol deosebit având acidul docohexaenoic, colesterolul şi taurina. De asemenea, acuitatea vizuală se dezvoltă mult mai bine la copiii alăptaţi, atât la prematuri, cât şi la cei la termen, faţă de cei de aceeaşi vârstă, dar alimentaţi artificial.

Alăptarea este cea care asigură o creştere şi dezvoltare optime, previne apariţia malnutriţiei, dar şi a obezităţii, majoritatea constituenţilor laptelui nefiind influenţaţi de alimentaţia mamei. Alăptarea este sinonimă cu siguranţa alimentaţiei copiilor în primele şase luni de viaţă. În zonele în care accesul la apă potabilă este limitat, alăptarea crește șansele de supraviețuire a sugarilor în zone cu mortalitate infantilă foarte mare (4). Unul dintre cele mai importante beneficii ale alăptării asupra sănătăţii sugarilor este datorat efectelor imunologice. Efectul protector al laptelui matern împotriva diverselor infecţii este cunoscut din anul 1892, când a apărut pentru prima dată în literatura medicală un articol despre protecţia pe care o oferă laptele diverselor specii, inclusiv omul, împotriva infecţiilor. Acest rol protector al laptelui matern a fost atribuit anticorpilor în anul 1903. În anul 1905, microbiomul intestinal al sugarilor alăptați a fost recunoscut ca fiind diferit de cel al adulților sau al sugarilor înțărcați precoce. În cazul sugarilor alăptați s-a demonstrat o predominanță a lactobacililor, în special Lactobacillus bifidus (în prezent Bifidobacterium bifidum), responsabil de acidifierea conținutului tractului digestiv și inhibarea creșterii germenilor patogeni enterici (5).

Laptele matern poate fi considerat un sistem biologic dinamic specio-specific, care conține factori specifici bioactivi și imunomodulatori: hormoni gastrointestinali, imunoglobuline, lactoferină, lizozim, oligozaharide, nucleotide, factori de creștere, enzime, antioxidanți și componente celulare care asigură apărarea gazdei împotriva infecțiilor și modulează răspunsul imunologic și modifică flora bacteriană intestinală. Laptele matern este sursa cea mai bogată de imunoglobulină A (6,7). Sistemul imunitar al nou-născuţilor este imatur la naştere, continuând să se dezvolte până după vârsta de 2 ani. Studiile arată că alăptarea protejează sugarii împotriva diareii, infecţiilor respiratorii şi a otitei medii. Alăptarea exclusivă este asociată cu cea mai mică rată de îmbolnăvire, dar şi alimentaţia predominantă cu lapte de mamă are efecte asupra scăderii ratei infecţiilor; astfel, laptele de mamă, în orice cantitate ar fi, are efecte benefice asupra sănătăţii copilului (8). În ceea ce priveşte celulele vii din laptele de mamă, ele includ macrofage, limfocite, neutrofile, celule epiteliale, ajungând la 4 000/mm cub. Celulele pot supravieţui mediului gastric, deoarece, în timpul alăptării, pH-ul gastric creşte de la 0,5 la 6 şi pot traversa peretele mucoasei intestinale (8). Aceasta poate fi o explicație pentru care transplantul renal de la mamă are o reuşită mai mare dacă se efectuează la copiii alăptaţi (8,9). Alăptarea influenţează colonizarea florei intestinale. Copiii alăptaţi au intestinul colonizat în mare parte cu Lactobacillus bifidus, în timp ce populaţia gram-negativă este foarte slab reprezentată. Numărul mare de bifidobacterii determină scăderea pH-ului intestinal, ceea ce previne dezvoltarea altor agenţi patogeni cum ar fi E. coli, Bacteroides, Shigella, Salmonella, Vibrio cholerae, stafilococi, rotavirus, Campylobacter şi protozoare. În schimb, copiii alimentaţi artificial au o floră intestinală formată predominant din bacterii gram-negative şi Bacteroides, devenind mult mai susceptibili la apariţia infecţiilor intestinale (8). Diareea este principala cauză de moarte a copiilor din ţările subdezvoltate. Copiii sub vârsta de 2 ani care nu sunt alăptaţi au o probabilitate de 25 de ori mai mare de a muri din vauza diareii decât copiii alăptaţi exclusiv. Continuarea alăptării în timpul episoadelor de diaree reduce deshidratarea, severitatea, durata episodului şi consecinţelor negative, nutriţionale ale diareii (8). În afara protecţiei faţă de infecţiile intestinale, alăptarea are rol şi în scăderea incidenţei infecţiilor tractului respirator inferior, ale infecţiilor urinare şi ale sepsisului neonatal. Alăptarea oferă protecţie şi în cazul virusurilor prin prezenţa anticorpilor specifici împotriva: poliovirus, coxsackievirus, echovirus, influenzavirus, reovirus, virusului sinciţial respirator (cea mai frecventă cauză de spitalizare în copilărie în ţările dezvoltate), rotavirus, rhinovirus şi a celor două virusuri leucemice (8). Datorită stimulării sistemului imunitar propriu, copiii alăptaţi au un răspuns imunologic mult mai bun faţă de vaccinuri. În cazul copiilor bolnavi şi alăptaţi, recuperarea are loc mult mai repede. Laptele matern este un aliment nutritiv, uşor de digerat. Chiar înaintea operaţiilor chirurgicale, alăptarea poate continua până la 2 ore înainte de operaţie şi cât mai curând după aceasta (8). Sindromul morţii subite apare mult mai rar la copiii alăptaţi, deşi nu este clar dacă acest lucru are legătură cu protecţia antiinfecţioasă pe care o oferă laptele de mamă. Copiii alăptaţi sunt protejaţi împotriva rinitei alergice, dermatitei atopice şi astmului. Cei care au un risc mare de a dezvolta simptome alergice cum ar fi eczema şi astmul au o incidenţă şi severitate scăzută a simptomelor în primii ani de viaţă şi mai târziu în copilărie. O reducere semnificativă a riscului de astm cu debut în copilărie apare dacă copiii au fost alăptaţi exclusiv pentru cel puţin 4 luni (10). Copiii care au fost alăptaţi sunt mai maturi, au mai multă încredere în ei şi sunt mai asertivi decât cei alimentaţi artificial. Contactul apropiat şi de lungă durată cu mama ajută la stabilirea unei legături speciale. Privarea de acest contact matern are efecte devastatoare asupra dezvoltării emoţionale, dar şi motorii a copiilor. În ciuda unui contact prelungit cu mama în primii ani de viaţă, copiii alăptaţi vor deveni mai independenţi ca adulţi, vor avea mai multă încredere în ei. Alăptarea ajută la atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, atât fizic, cât şi intelectual, copiii alăptaţi au un IQ mai mare decât cei alimentaţi artificial (4).

Prematurii

Informațiile științifice din ultimele decenii au confirmat beneficiile alimentației cu lapte matern pentru nou-născuții prematuri și cu diverse probleme medicale din secțiile de terapie intensivă nou-născuți. Pentru aceștia, laptele matern poate face diferența și contribuie la scăderea ratelor de morbiditate și mortalitate infantilă (6). Hrănirea nou-născuților prematuri cu lapte matern scade ratele infecțiilor, a enterocolitei necrotizante, îmbunătățește prognosticul neurocognitiv și cardiovascular pe termen lung. Laptele propriei mame este prima opțiune pentru toți nou-născuții, incluzând și nou-născuții prematuri, dar, când acesta nu este disponibil sau nu este în cantitate suficientă, laptele matern donat este următoarea opțiune (11).

Enterocolita necrotizantă (NEC)

NEC rămâne una dintre morbiditățile cele mai critice ale prematurilor. Două meta-analize arată reducerea incidenței NEC la sugarii hrăniți cu lapte matern. Cele două meta-analize au reunit trialurile controlate randomizate care au comparat alimentația cu formulă cu cea cu lapte matern donat (6,7). Un alt studiu recent arată că implementarea unei diete exclusive cu lapte matern la prematurii cu greutate foarte mică a determinat o scădere semnificativă a incidenței NEC împreună cu alte beneficii: scăderea intoleranței digestive, un timp mai scurt până la alimentație enterală totală, spitalizare mai scurtă, costuri mai mici pentru spital (12).

Infecțiile

În 2004, deSilva publica, în Archives of Childhood Disease, analiza a trei studii controlate randomizate și a șase studii observaționale în ceea ce privește legătura dintre nutriție, infecții și alimentația cu lapte matern la prematurii cu greutate foarte mică la naștere (VLBW). Deși au identificat mai multe probleme metodologice, autorii au concluzionat că laptele matern, în comparație cu formula, are un rol protector față de declanșarea infecțiilor (6). În februarie 2005, un studiu prospectiv mare despre prematurii cu greutate foarte mică și cei care s-au născut la mai puțin de 28 de săptămâni de vârstă gestațională a fost publicat în revista Pediatrics. Acest studiu a arătat faptul că riscul de sepsis cu debut tardiv a fost semnificativ redus de nutriția enterală timpurie cu lapte matern (13).

Displazia bronho-pulmonară

Studiul efectuat de Schanler și colaboratorii săi a ajuns la concluzia că la grupul hrănit cu lapte matern sau lapte donat s-a observat mai puțin, dar nu semnificativ, apariția bolii cronice pulmonare. Această observație sugerează o protecție antioxidantă a laptelui matern, protecție ce se poate păstra în ciuda pasteurizării laptelui donat. Studii suplimentare sunt necesare (13).

Toleranța digestivă

Meta-analiza realizată de Boyde arată că hrănirea cu formulă, față de cea cu lapte matern donat, determină creșterea intoleranței digestive și a enterocolitei necrotizante. Studii non-experimentale indică faptul că toleranța digestivă este îmbunătățită și ajungerea la o alimentație enterală totală este atinsă mai rapid printr-o dietă cu lapte matern (13). O analiză recentă internațională în legătură cu practicile de nutriție enterală la prematurii cu greutate foarte mică a arătat că, atunci când se întârzie alimentația enterală, lipsa disponibilității laptelui propriei mame sau a laptelui donat joacă un rol important. De obicei, în secțiile cu acces la lapte donat, alimentația enterală se începe din prima zi de viață, chiar și la prematurii cei mai mari, sugerând efectele benefice ale acestuia asupra toleranței digestive (14).

Efecte benefice pe termen lung

O meta-analiză realizată de Martin și colaboratorii săi a evidențiat o reducere mică a tensiunii arteriale diastolice asociată cu alăptarea în perioada de sugar. Unul din studiile introduse în meta-analiză este cel realizat de echipa condusă de Singhal care a studiat copiii prematuri cu vârsta între 13-16 ani, care au fost hrăniți cu lapte donat. Același studiu a observat un profil lipidic mai bun la adolescenții, foști prematuri, hrăniți cu lapte donat față de cei hrăniţi artificial. Efectele pozitive au fost corelate cu un consum crescut de lapte donat (14,15). Alimentația cu lapte matern scade incidența sindromului metabolic și a rezistenței la insulină ulterior în viață (13).

Prognosticul dezvoltării neurologice

Prognosticul dezvoltării neurologice este îmbunătățit de alimentația cu lapte matern. Studiile efectuate pe termen lung arată că rezultatele testelor de inteligență, volumul materiei albe și volumul total al creierului sunt mai bune, respectiv mai mari la persoanele care au fost alimentate cu lapte matern în timpul internării în secțiile de terapie intensivă nou-născuți. Prematurii cu greutate foarte mică care au primit cea mai mare proporție de lapte matern în secția de terapie intensivă au avut în mod semnificativ scoruri mai mari mentale, motorii și comportamentale la vârsta de 18 luni și 30 de luni. Aceste date au rămas semnificative după corecția cofounderilor, cum ar fi vârsta mamei, educația, statusul marital, rasa și morbiditățile prematurului (11,16,17). Studiul lui O'Connor a arătat că cele mai bune scoruri motorii și ale dezvoltării neurologice la prematurii cu greutate foarte mică la naștere (VLBW) hrăniți cu lapte matern fortifiat apar în timpul primului an de vârstă corectată în ciuda unei rate a creșterii mai reduse în această perioadă (18). Studiul lui Lucas arată că, în ciuda unei creșteri în greutate mai mari la prematurii alimentați cu formulă, nu au existat diferențe ale dezvoltării neurologice ale acestora comparativ cu prematurii alimentați cu lapte matern (19). Ambele studii sugerează că laptele matern poate avea un rol independent de aportul de nutrienți asupra dezvoltării neurologice.

Aspecte psihologice și relaționale

În cazul nașterii premature, sentimentul de vinovăție și de înfrângere simțit de mamă pentru că nu a dus sarcina până la termen și lipsa încrederii că poate avea grijă de un copil atât de mic sunt asociate cu un stres extrem și chiar cu probleme de sănătate. Accesul nelimitat al părinților la copil este esențial. Părinții pot fi încurajați să participe la îngrijirea copilului, să îl hrănească, să îl atingă.

Alăptarea are avantajul creării unei legături speciale între mamă și copil, ajută la stabilirea atașamentului dintre cei doi (7). Pentru a ajuta mamele prematurilor să alăpteze, un rol important îl au băncile de lapte. Băncile de lapte nu înseamnă numai colectarea, procesarea și depozitarea laptelui donat, ci și un instrument pentru sprijinirea și promovarea alăptării. În Italia, în secțiile de terapie intensivă, alăptarea la externare este prezentă la 30% din nou-născuți acolo unde este disponibil și laptele donat, iar de 16% acolo unde nu este disponibil (7). Importanța nutriției din prima perioadă a vieții este foarte bine cunoscută, iar termenul de „programare” a fost propus pentru a sublinia faptul că nutriția timpurie trebuie înțeleasă nu doar ca satisfacere a nevoilor nutriționale imediate, cât și pentru efectele biologice pe termen lung. Scopul este de a ajuta prematurii cu greutate foarte mică să aibă o stare a sănătății bună și o dezvoltare neurologică normală. Thureen și Heird au spus: „Deși un aport proteic mare ar îmbunătăți fără dubii creșterea și ar reduce deficitele neurologice, date recente sugerează că această creștere rapidă timpurie poate determina markeri nefavorabili de risc cardiovascular între 13 și 16 ani. Aceste efecte nefavorabile par să fie corelate cu alimentația cu formulă versus lapte matern” (7).

Beneficii pentru mame

De la efectul oxitocinei asupra uterului până la beneficiile emoţionale, alăptarea dă multe motive mamei să fie fericită cu alegerea ei. Nu numai că va continua procesul natural început cu concepţia şi sarcina, dar are efecte pozitive pe termen scurt, dar şi lung asupra sănătății ei. Imediat după naştere, suptul repetat al nou-născutului eliberează oxitocină. Acest hormon are rol atât în excreţia laptelui (cunoscut ca reflexul de ejecţie a laptelui), dar produce şi contracţii uterine care ajută la involuţia uterului şi la o întoarcere mai rapidă la dimensiunile dinainte de sarcină şi previne apariţia hemoragiilor de la acest nivel (20). Atât timp cât alăptarea are loc în absenţa formulei, altor mâncărele sau a suzetei, întoarcerea menstruaţiilor este întârziată (8). Mamele care alăptează sunt amenoreice pentru multe luni, media este de 14 luni, în cazul unei alimentaţii la sân nerestricţionate. Datorită acestui lucru, se produce conservarea fierului în organismul mamei. Cantitatea de fier folosită în producerea laptelui este mult mai mică decât cea care este pierdută prin sângerările menstruale. Astfel, scade riscul anemiei feriprive la mamele care alăptează faţă de cele care nu alăptează. Cu cât mama alăptează o perioadă mai lungă de timp, cu atât mai puternic este acest efect. Şi în momentul în care se reîntorc menstruaţiile, pierderea de sânge este mult mai mică decât dacă nu ar alăpta (8). Alăptarea exclusivă este o metodă contraceptivă naturală (cu o protecţie de 98% în primele şase luni post-partum), foarte importantă în refacerea organismului mamei pentru a susţine o nouă sarcină şi în spaţierea sarcinilor. Spaţierea sarcinilor este foarte importantă pentru asigurarea supravieţuirii fiecărui copil, iar în zonele subdezvoltate în care accesul la facilităţile medicale este redus şi alte metode de contracepţie nu sunt accesibile, acest lucru este şi mai important (8,20). În comparație, la mamele care îşi hrănesc copiii artificial, menstruaţiile apar între 6 şi 8 săptămâni după naştere şi au nevoie să înceapă să folosească şi metode contraceptive (20). În afara efectelor pe termen scurt, alăptarea are şi beneficii asupra sănătăţii mamelor pe termen lung. Acestea includ îmbunătăţirea profilelor metabolice, scăderea riscului diferitelor forme de cancer şi beneficii psihologice (8). Producerea laptelui este un proces metabolic activ care necesită între 200 şi 500 de calorii pe zi, ceea ce echivalează cu 30 de ture de piscină sau cu mersul pe bicicletă la deal timp de o oră. Cu atât este mai important acest lucru în privinţa mamelor cu diabet gestaţional. După naştere, mamele care alăptează au niveluri mai scăzute ale glicemiei decât dacă nu ar alăpta. Pentru aceste femei, scăderea în greutate poate însemna şi scăderea riscului de a dezvolta diabet mai târziu în viaţă (20). Femeile cu diabet de tip I înainte de sarcină au nevoie de mai puţină insulină în perioada în care alăptează, nivelul glicemiei este mai uşor controlat cu efecte adverse mai puţine (20). Alături de scăderea în greutate şi de un control mai bun al glicemiei, mamele care alăptează au un profil lipidic cu creşterea nivelului HDL-colesterolului, ceea ce se regăseşte în scăderea riscului bolilor cardiovasculare, mai ales că infarctele miocardice sunt principala cauză de deces la femei (20).

Osteoporoza

În timpul alăptării, mamele pierd circa 3-5 % din masa osoasă. Această pierdere apare atât din cauza nevoii mari de calciu a sugarului alăptat în procesul de creștere, cât și a unei producții scăzute de estrogen, hormon cu efect protector asupra oaselor. Cantitatea de masă osoasă pierdută este în funcție de cantitatea de lapte consumată de sugar, cât și de durata alăptării (21). După înțărcarea copilului, se produce o remineralizare a oaselor, iar densitatea osoasă a mamei se reîntoarce la nivelul dinaintea sarcinii. Deși, în ceea ce privește studiile științifice, încă nu există un consens legat de efectul protector al alăptării asupra dezvoltării osteoporozei ulterior în viață, există o predominanță a studiilor care au concluzionat că alăptarea este un factor protector pentru osteoporoză (22,23). Zilnic, 300-400 de mg de calciu din organismul mamei este transferat prin laptele matern sugarului (23).

Cancerele

În acelaşi timp, alăptarea reduce rata cancerului de sân, ovarian şi uterin (1). Acest lucru poate fi explicat de faptul că, în absenţa alăptării, există cicluri ovulatorii repetate şi o expunere la niveluri mari de estrogen. În acelaşi timp, alăptarea între 6 şi 24 de luni în timpul perioadei reproductive a unei femei reduce riscul cancerului de sân cu 11-25%. Explicaţia poate fi legată de supresia ovulaţiei şi nivelurile scăzute de estrogen, dar şi un efect local poate fi implicat, întrucât femeile care alăptau numai dintr-un sân aveau rate ale cancerului mai mari la sânul din care nu au alăptat (20). Astfel, alăptarea reduce riscul dezvoltării a trei din cele mai grave afecţiuni: cancerele, afecţiunile cardiovasculare şi osteoporoza.

Beneficiile emoţionale ale alăptării

Sunt cel mai greu de cuantificat, dar o mamă mulţumită şi fericită, are o relaţie specială cu copilul ei, o comunicare dincolo de cuvinte, care îi va afecta modul de interacţiune, educare al acestuia. Alăptarea leagă atât de mult mama de copilul ei, încât, în momentul în care se efectuează imediat după naştere, scade dramatic rata abandonului (9). În plus, se cunosc cazuri în care datorită unor greşeli din maternitate au fost schimbaţi copiii între ei. După câteva luni de zile, şi-au dat seama de acest lucru şi, dacă în cazul copiilor nealăptaţi, părinţii doreau să-i schimbe, părinţii care şi-au alăptat copiii nu au mai dorit acest lucru (9). Alăptarea este mult mai mult decât asigurarea nutriţiei optime şi protecţiei împotriva bolilor datorate laptelui matern. Alăptarea determină o interacţiune unică între copil şi mamă, o apropiere mult mai mare, piele pe piele. Dacă mamele care practică alăptarea la cerere, nerestricţionată, au contact cu copilul lor 75% din timp în primele luni de viaţă, prin alimentaţia artificială, contactul este mult mai redus, cel mai frecvent de 25% (8). Copilul care suge la sânul mamei produce un mediu hormonal special pentru aceasta. Prolactina, hormonul implicat în producerea laptelui, produce o stare de calm mamei. Mamele care alăptează au un răspuns mai puţin intens la adrenalină (20). În mod clar, alăptarea are efecte benefice asupra sănătăţii mamei atât fizice, cât şi emoţionale (20).

Folosirea laptelui matern pentru adulți

De-a lungul istoriei, femeile au alăptat vârstnicii din familiile lor (24). Pânza „Roman Charity” expusă la Rijkmuseum din Amsterdam arată cum mama își alăptează tatăl închis, condamnat la moarte prin înfometare (24). Subiectul picturii a fost descris de istoricul roman Valerius Maximus în lucrarea Factorum ac dictorum memorabilium și a fost prezentat ca un mare act de devotament și de onoare, devenind sursă de inspirație pentru multe tablouri. Studiul realizat de o echipă de cercetători din Universitatea din Gothenburg și Lund, Suedia, a descoperit că laptele matern are proprietatea de a ucide celule canceroase in vitro, proprietate datorată unei proteine-alfa-lactalbumina multimerică.

Această proteină împreună cu un acid gras, acidul oleic, formează compusul Hamlet (Human Alpha-lactalbumin Made LEthal to Tumour cells) (25,26). Experimente de laborator au arătat că acesta ucide 40 de tipuri de celule canceroase (27,28). Diverse studii au folosit compusul HAMLET pentru pacienții cu cancer vezical sau cu tumori cerebrale maligne, cu rezultate bune (27,29,30). Formarea naturală a complexelor Hamlet în cazeină este unică laptelui uman, care are cel mai mare conținut de acid oleic (25). La bolnavii de cancer, laptele matern mai poate fi folosit pentru recolonizarea și protejarea tubului digestiv, pentru creșterea imunității și pentru îmbunătățirea calității vieții (28,31). Laptele matern este sursa disponibilă cea mai bogată în IgA, fiind folosită cu succes pentru sugarii, copiii, dar și adulții cu imunodeficiențe, fiind folosit și la pacienți după transplant hepatic (32, 33). Într-o unitate de transplant hepatic din Oklahoma City se folosește laptele donat pentru a trata pacienții transplantați, în timpul operației fiind perfuzat în câmpul chirurgical și în tractul intestinal, apoi oral, zilnic, pentru îmbunătățirea nivelurilor de IgA. Chirurgii au observat că s-a îmbunătățit statusul imunologic al pacienților și că au apărut mai puține cazuri de reject al transplantului (28). Laptele matern promovează maturarea tractului gastrointestinal și protejează sugarii împotriva bolilor gastrointestinale și a fost folosit și la adulții cu boli gastrointestinale severe, datorită factorilor de creștere, factorilor antiinflamatori și peptidelor opioid-like pe care le conține (34). Factorii de creștere din laptele uman stimulează producția de mucus din stomac și duoden, efect dependent de doză, protejând mucoasa intestinală (34). Folosirea laptelui donat la adulți este temporară și nu în cantități atât de mari încât să influențeze depozitele de lapte donat pentru sugari (28).

Celulele stem

Prezența celulelor stem în laptele matern a fost descoperită de dr. Cregan în 2007. Ele au prezent un marker, nestina, caracteristic celulelor stem. Laptele matern poate deveni o sursă accesibilă, non-invazivă, de celule stem care pot fi folosite atât în cercetarea biologiei glandei mamare, cât și în biologia celulelor stem (35). Aceste celule stem sunt pluripotente, însemnând că se pot diferenția nu numai în celule specifice mamare, dar și în alte tipuri de celule precum celulele neuronal-like. Ele pot fi folosite în „cell replacement therapies” la pacienții care au suferințe ale sistemului nervos central, cu posibile utilizări în medicina regenerativă, în boli precum diabetul și boala Parkinson (36).

Concluzie

Alăptarea are beneficii multiple asupra sănătății mamei și a copilului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În anumite cazuri, laptele matern se poate folosi și pentru afecțiunile adulților. Cunoașterea acestor aspecte de către cadrele medicale este importantă pentru a putea oferi mamelor și viitoarelor mame informații cât mai complete.

 

Bibliografie:

  1. http://www.unicef.ro/media/declaratie-edmond-mcloughney-reprezentant-unicef-in-romania-in-anticiparea-saptamanii-mondiale-a-alaptarii/.
  2. http://www.napocanews.ro/2012/11/romania-este-in-topul-european-al-mortalitatii-infantile.html.
  3. http://www.who.int/mediacentre/news/notes/2010/breastfeeding_20100730/en/.
  4. http://www.linkagesproject.org/technical/bf_benefits.php.
  5. David S. Newburg, W Allan Walker, Protection of the Neonate by the Innate Immune System of Developing Gut and of Human Milk, Pediatric Research (2007) 61, 2–8.
  6. Enrico Bertino, Francesca Giuliani, Luciana Occhi, Alessandra Coscia, Paola Tonetto, Federica Marchino, Claudio Fabris, Benefits of donor human milk for preterm infants: Current evidence, Early Human Development 85 (2009) S9–S10.
  1. Enrico Bertino, Paola Di Nicola, Francesca Giuliani, Chiara Peila, Elena Cester, Cristina Vassia, Alice Pirra, Paola Tonetto, Alessandra Coscia, Benefits of human milk in preterm infant feeding, Journal of Pediatric and Neonatal Individualized Medicine 2012;1(1):19-24.
  2. Ruth Lawrence, Robert Lawrence, Breastfeeding, a guide for the medical profesion, ediţia a şasea, pg. 174-181, pg. 209, pg. 200-203.
  3. Gabrielle Palmer, Politics of breastfeeding, when breasts are bad for business, ediţia a treia.
  4. I Kull, M Wickman, G Lilja, S L Nordvall, G Pershagen, Breast feeding and allergic diseases in infants—a prospective birth cohort study, Arch Dis Child 2002;87:478-481.
  5. American Academy of Paediatrics. Breastfeeding and use of human milk. Pediatrics. 2012;129:e827-41.
  6. Assad M, Elliott MJ, Abraham JH, Decreased cost and improved feeding tolerance in VLBW infants fed an exclusive human milk diet. J Perinatol. 2016 Mar;36(3):216-20.
  7. Schanler Richard J, Lau Chantal, Hurst Nancy M, O'Brian Smith Elliot. Randomized trial of donor human milk versus preterm formula as substitutes for mothers' own milk in the feeding of extremely premature infants. Pediatrics 2005;116:400–6.
  8. Singhal A, Cole TJ, Lacas A. Early nutrition in preterm infants and later blood pressure: two cohorts after randomised trials. Lancet 2001;357:413.
  9. Singhal A, Cole TJ, Fewtrell M, Lucas A. Breastmilk feeding and lipoprotein profile in adolescents born preterm: follow-up of a prospective randomised study. Lancet 2004;363(9421):1571–8.
  10. Lucas A, Morley R, Cole TJ. Randomised trial of early diet in preterm babies and later intelligence quotient. BMJ. 1998;317 (7171):1481–1487.
  11. Isaacs EB, Fischl BR, Quinn BT, Chong WK, Gadian DG, Lucas A. Impact of breast milk on intelligence quotient, brain size, and white matter development. Pediatr Res. 2010;67(4):357–362.
  12. O’Connor DL, Jacobs J, Hall R et all. Growth and development of premature infants fed predominantly human milk, predominantly premature infant formula, or a combination of human milk and premature formula. JPGN. 2003;37(4):437-46.
  13. Lucas A, Morley R, Cole TJ. Randomised trial of early diet in preterm babies and later intelligence quotient. BMJ. 1998;317:1481-87.
  14. Alicia Dermer, A Well-Kept Secret, Breastfeeding’s Benefits to Mothers, Old Bridge NJ USA, New Beginnings, Vol. 18 No. 4, July-August 2001, pg. 124-127.
  15. http://www.niams.nih.gov/health_info/Bone/Bone_Health/Pregnancy/default.asp
  16. Sowers M, Eyre D, Hollis BW et all. Biochemical markers of bone turnover in lactating and nonlactating postpartum women. J Clin Endocrinol Metab. 1995 Jul;80(7):2210-6.
  17. Pooneh Salari, Mohammad Abdollahi, The Influence of Pregnancy and Lactation on Maternal Bone Health: A Systematic Review, J Family Reprod Health. 2014 Dec; 8(4): 135–148.
  18. Baumslag N, Breastfeeding: cultural practices and variations. Adv Int Mat Child Health 1987; 7:36-50.
  19. Pettersson J, Mossberg AK, Svanborg C. alpha-Lactalbumin species variation, HAMLET formation, and tumor cell death. Biochem Biophys Res Commun. 2006 Jun 23;345(1):260-70.
  20. Håkansson A, Zhivotovsky B, Orrenius S, Sabharwal H, Svanborg C, Apoptosis induced by a human milk protein. Proc Natl Acad Sci USA 1995, 92:8064-8068.
  21. University of Gothenburg. "Substance in breast milk kills cancer cells, study suggests." ScienceDaily. ScienceDaily, 23 April 2010.<www.sciencedaily.com/releases/2010/04/100419132403.html>.
  1. Arnold LD. Possibilities for donor milk use in adult clinical settings–a largely unexplored area. J Hum Lact. 1996 Mar;12(1):59-60.
  2. Mossberg AK, Wullt B, Gustafsson L, Månsson W, Ljunggren E, Svanborg C. Bladder cancers respond to intravesical instillation of HAMLET (human alpha-lactalbumin made lethal to tumorcells). Int J Cancer. 2007 Sep 15;121(6):1352-9.
  3. Fischer W, Gustafsson L, Mossberg AK, Gronli J, Mork S, Bjerkvig R, Svanborg C. Human alpha-lactalbumin made lethal to tumor cells (HAMLET) kills human glioblastoma cells in brain xenografts by an apoptosis-like mechanism and prolongs survival.Cancer Res. 2004 Mar 15;64(6):2105-12.
  4. Susanne M. Rough, Pauline Sakamoto, Caroline H. Fee, Clarie B. Hollenbeck. Qualitative Analysis of Cancer Patients’ Experiences Using Donated Human Milk, J Hum Lact. 25(2):211-219.
  5. Merhav HJ, Wright HI, Mieles LA, Van Thiel DH. Treatment of IgA deficiency in liver transplant recipients with human breast milk. Transplant Int. 1995;8:327-329.
  6. Mary Rose Tully, Laraine Lockhart-Borman, Kim Updegrove. Stories of Success: The Use of Donor Milk Is Increasing in North America. J Hum Lact. 20(1):75-77.
  7. Wiggins PK, Arnold LD. Clinical case history: donor milk use for severe gastroesophageal reflux in an adult. J Hum Lact. 1998 Jun;14(2):157-9.
  8. Cregan MD, Fan Y, Appelbee A, Brown ML, Klopcic B, Koppen J, Mitoulas LR, Piper KM, Choolani MA, Chong YS, Hartmann PE. Identification of nestin-positive putative mammary stem cells in human breastmilk. Cell Tissue Res. 2007 Jul;329(1):129-36. Epub 2007 Apr 18.
  9. Alecia-Jane Twigger, Stuart Hodgetts, Luis Filgueira, Peter E. Hartmann, Foteini Hassiotou, From Breast Milk to BrainsThe Potential of Stem Cells in Human Milk, J Hum Lact March 20, 2013.

medic specialist pediatru
consultant în lactaţie certificat internaţional IBCLC, preşedinta Asociaţiei Consultanţilor în Lactaţie din România

Cuvinte-cheie: , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate