Crampele musculare nocturne ale membrelor inferioare

Dr. Camelia Diaconu

Sef de lucrari UMF Carol Davila

Medic primar medicina interna, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti

 

Rezumat

Crampele musculare dureroase nocturne la nivelul membrelor inferioare reprezinta acuze frecvente in practica zilnica. De multe ori, acestea se insotesc de insomnie severa. Mecanismul lor exact nu este cunoscut, cel mai probabil fiind datorate oboselii musculare si disfunctiei nervoase, si nu diselectrolitemiilor sau altor anomalii.

Uneori, aceste crampe se asociaza cu arteriopatii periferice, discopatii lombare, ciroza hepatica, sarcina sau alte afectiuni medicale. Medicamentele incriminate in aparitia acestor crampe sunt fierul intravenos, estrogenii, raloxifenul, naproxenul. Anamneza si examenul obiectiv sunt de obicei suficiente pentru a diferentia aceste crampe de sindromul picioarelor nelinistite, claudicatie, miozita si neuropatia periferica. Testele de laborator nu sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului. Unele suplimente alimentare cu magneziu, vitamina B12 sau blocantele canalelor de calciu par a fi utile in tratament.

 

Abstract

Painful muscle cramps in the legs at night are common complaints in daily practice. Often, they are accompanied by severe insomnia. The exact mechanism is not known, most likely being due to muscle fatigue and nerve dysfunction and not to diselectrolitemia or other abnormalities. Sometimes these cramps are associated with peripheral arterial disease, lumbar discopathies, liver cirrhosis, pregnancy, or other medical conditions. Drugs incriminated in causing these cramps are iron intravenously, estrogen, raloxifene, naproxen. History and physical examination are usually sufficient to differentiate these cramps from the restless legs syndrome, claudication, peripheral neuropathy, myositis. Laboratory tests are necessary to confirm the diagnosis. Some nutritional supplements with magnesium, vitamin B12 or calcium channel blockers appear to be useful in treatment.

 

Crampele musculare dureroase la nivelul membrelor inferioare reprezinta simptome predominant nocturne, care pot fi dificil de tratat datorita faptului ca etiologia ramane, de cele mai multe ori, neidentificata. Frecvent, aceste crampe se intalnesc la femei, prevalenta lor crescand odata cu varsta. Pana la 20% din pacientii care prezinta aceste simptome solicita consult medical, datorita intensitatii durerii (1,2,3).

Crampele musculare ale membrelor inferioare apar predominant nocturn si au o durata de pana la 9 minute. Episodul acut dureros poate fi urmat de alte episoade recurente de intensitate mai mica si de durere reziduala. De cele mai multe ori, bolnavii acuza insomnie secundara. Grupele musculare afectate sunt cele de la nivelul gambei, insa pot aparea crampe si la nivelul piciorului sau coapselor. Bolnavii descriu durerea ca o senzatie de strangere sau intindere. Crampele pot fi izometrice sau pot determina miscarea pasiva a membrelor, cum este flexia plantara a piciorului.

 

Mecansimul fiziopatologic al crampelor musculare ale membrelor inferioare nu este cunoscut, desi au fost sugerate cauze miopatice, neurologice sau metabolice. Cele mai multe cazuri sunt idiopatice. Studiile electromiografice sugereaza ca aceste crampe musculare au originea la nivelul neuronilor motori care elibereaza impulsuri cu frecventa inalta (4). Oboseala musculara se pare ca este cauza principala a crampelor. Studiile efectuate la atletii de performanta au aratat ca exercitiile fizice de intensitate crescuta se asociaza cu aparitia crampelor musculare (5,6). Mecanismul acestei asocieri ramane neclar.

O alta cauza posibila este cea metabolica, avand in vedere aparitia mai frecventa a crampelor la pacientii hemodializati care asociaza hiperfosfatemie. Pacientii cu niveluri scazute ale parathormonului, care fac hemodializa, au o incidenta mai mica a crampelor musculare (7).

 

Nu s-a gasit o asociere intre crampele musculare, fie ele de efort sau nocturne, si hipovolemie sau tulburari electrolitice ca hipopotasemie, disnatremie sau hipomagneziemie (5,6). Un studiu pe pacienti cu ciroza hepatica nonalcoolica a demonstrat ca nu exista o corelatie intre crampele musculare si nivelul creatininei, calciului, magneziului, sodiului, potasiului, zincului, glucozei, alanilaminotransferazei, bilirubinei totale sau albuminei serice (8). Medicamentele frecvent incriminate in aparitia crampelor musculare sunt fierul intravenos, estrogenii, raloxifenul, naproxenul, desi incidenta globala este foarte mica (9). Diureticele, ca hidroclorotiazida, au fost frecvent incriminate in aparitia crampelor musculare, desi nu exista dovezi clare in acest sens.

Anumite afectiuni medicale au fost asociate cu crampele musculare. Un studiu a gasit o incidenta a crampelor de 75% la bolnavii cu boala arteriala periferica, 63% la cei cu hipopotasemie, 62% la cei cu boala coronariana (2). Aproximativ 60% dintre pacientii cu ciroza hepatica au raportat crampe la nivelul membrelor inferioare, majoritatea fiind varstnici cu boala avansata (8).

Afectarea nervoasa determinata de tratamentele pentru cancer poate fi cauza crampelor musculare, un studiu demonstrand ca acestea sunt prezente la 82% din pacientii cu cancer (10). Bolnavii cu afectiuni neurologice, ca boala Parkinson sau neuropatie periferica, prezinta o incidenta mai mare a crampelor. De asemenea, insuficienta venoasa este relativ frecvent incriminata, desi studiile nu au demonstrat o legatura intre hipoxia tisulara sau metabolitii toxici si crampele musculare, iar tratamentul insuficientei venoase nu pare sa amelioreze crampele musculare (15).

 

Evaluarea diagnostica a pacientului pleaca de la o anamneza corecta, care incearca sa identifice posibilele cauze. Paleta diagnosticului diferential este foarte larga. Sindromul picioarelor nelinistite se caracterizeaza prin nevoia irezistibila de a misca picioarele, insa fara durere.

Claudicatia reprezinta durerea la nivelul gambelor care apare in conditii de efort fizic si dispare dupa incetarea efortului. In neuropatia periferica, durerea este descrisa ca o senzatie de “curentare”, eventual insotita de crampa musculara. Mialgiile si miozita, care apar uneori ca efecte secundare ale terapiei cu statine, se pot manifesta la nivelul oricarei grupe musculare, durerea fiind intensa, insotita de toleranta slaba la efort (8).

Pacientii care acuza crampe musculare dureroase trebuie evaluati din punct de vedere al tratamentului medicamentos urmat. Examenul obiectiv rareori identifica elemente clinice semnificative. Uneori, examinarea poate identifica un puls diminuat la nivelul arterelor membrelor inferioare, care orienteaza catre o posibila boala arteriala periferica. Masurarea tensiunii arteriale este obligatorie, pentru evaluarea factorilor de risc cardiovascular. Testele sanguine de rutina nu sunt utile pentru diagnostic, intrucat nu a fost dovedita asocierea acestor crampe cu anomalii electrolitice, anemie, disfunctii tiroidiene sau renale. La anumiti pacienti, pot fi utile teste pentru functia hepatica (enzimele hepatice pentru ciroza), nivelul colesterolului (pentru bolile cardiovasculare), vitamina B12 (pentru neuropatie).

 

Tratamentul crampelor musculare

 

Niciun tratament nu si-a dovedit inca eficienta si siguranta. Stretching-ul pasiv si masajul pot fi manevre utile, recomandate de anumite studii. De asemenea, se mai pot recomanda exercitii fizice usoare – mers cateva minute pe bicicleta sau covor rulant, inainte de culcare. Unele studii mici au aratat beneficii clinice dupa administrarea de diltiazem, gabapentin, verapamil, vitamina B12, magneziu (13,14,15). La femeile gravide, poate fi benefica administrarea de multivitamine. Datele clinice nu sustin administrarea de medicamente antiinflamatorii, potasiu sau calciu.

 

Bibliografie

  1. Abdulla AJ, Jones PW, Pearce VR. Leg cramps in the elderly: prevalence, drug and disease associations. Int J Clin Pract. 1999;53(7):494–496.
  2. Oboler SK, Prochazka AV, Meyer TJ. Leg symptoms in outpatient veterans. West J Med. 1991;155(3):256–259.
  3. Leung AK, Wong BE, Chan PY, Cho HY. Nocturnal leg cramps in children: incidence and clinical characteristics. J Natl Med Assoc. 1999;91(6):329–332.
  4. Olney RK, Aminoff MJ. Weakness, myalgias, disorders of movement, and imbalance. In: Harrison TR, Braunwald E, et al., eds. Harrison’s Principles of Internal Medicine. 15th ed. New York, NY: McGraw-Hill; 2001:120.
  5. Schwellnus MP, Nicol J, Laubscher R, Noakes TD. Serum electrolyte concentrations and hydration status are not associated with exercise associated muscle cramping (EAMC) in distance runners. Br J Sports Med. 2004;38(4):488–492.
  6. Sulzer NU, Schwellnus MP, Noakes TD. Serum electrolytes in Ironman triathletes with exercise-associated muscle cramping. Med Sci Sports Exerc. 2005;37(7):1081–1085.
  7. Noordzij M, Boeschoten EW, Bos WJ, et al.; NECOSAD Study Group. Disturbed mineral metabolism is associated with muscle and skin complaints in a prospective cohort of dialysis patients. Nephrol Dial Transplant. 2007;22(10):2944–2949.
  8. Baskol M, Ozbakir O, Coskun R, Baskol G, Saraymen R, Yucesoy M. The role of serum zinc and other factors on the prevalence of muscle cramps in non-alcoholic cirrhotic patients. J Clin Gastroenterol. 2004;38(6):524–529.
  9. Clinical pharmacology. Elsevier gold standard. http://www.clinicalpharmacology.com

10. Steiner I, Siegal T. Muscle cramps in cancer patients. Cancer. 1989;63(3):574–577.

11. Jansen PH, Lecluse RG, Verbeek AL. Past and current understanding of the pathophysiology of muscle cramps: why treatment of varicose veins does not relieve leg cramps. J Eur Acad Dermatol Venereol. 1999;12(3):222–229.

12. Phillips PS, Haas RH, Bannykh S, et al.; Scripps Mercy Clinical Research Center. Statin-associated myopathy with normal creatine kinase levels. Ann Intern Med. 2002;137(7):581–585.

13. Katzberg HD, Khan AH, So YT. Assessment: symptomatic treatment for muscle cramps (an evidence-based review): report of the therapeutics and technology assessment subcommittee of the American Academy of Neurology. Neurology. 2010;74(8):691–696.

14. Serrao M, Rossi P, Cardinali P, Valente G, Parisi L, Pierelli F. Gabapentin treatment for muscle cramps: an open-label trial. Clin Neuropharmacol. 2000;23(1):45–49. 24. Guay DR. Are there alternatives to the use of quinine to treat nocturnal leg cramps? Consult Pharm. 2008;23(2):141–156

15. Roffe C, Sills S, Crome P, Jones P. Randomised, crossover, placebo controlled trial of magnesium citrate in the treatment of chronic persistent leg cramps. Med Sci Monit. 2002;8(5):CR326–330.

 

Cuvinte-cheie: ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate