Eficacitatea gluconatului de clorhexidina in interventiile chirurgicale pentru chistul hidatic

Au fost studiati 30 de pacienti cu 45 de chisturi hidatice hepatic. Chisturile au fost punctionate si lichidul aspirat. S-a determinat viabilitatea protoscolecsilor. S-a instilat clorhexidina gluconat 0,04% in cavitate. Dupa 5 minute, lichidul a fost reaspirat si evaluat pentru viabilitatea protoscolecsilor. Toti protoscolecsii din cele 45 chisturi evaluate au fost omorati dupa expunerea la clorhexidina gluconat 0,04%. Clorhexidina  nu a determinat efecte adverse asupra tractului biliar si nu au fost recurente dupa 2 ani.

Introducere

Boala hidatica datorata Echinococus granulosus este o problema medicala importanta. Tratamentul prompt medical si chirurgical este necesar pentru a evita complicatiile ca suprainfectarea, ruptura chistului in structurile adiacente, ruptura intraperitoneala cu diseminare, socul anafilactic, penetrarea in caile biliare cu aparitia icterului obstructiv. Terapia medicala (chemoterapia) nu este tratamentul ideal pentru chistul hidatic hepatic cand este folosita singura.

Drenajul percutan (aspiratia, injectia, reaspirarea) este o tehnica minimum invaziva care, asociata cu tratamentul medical, este eficienta la pacientii selectati.

Solutia bolii hidatice este interventia chirurgicala. Procedurile radicale (rezectia hepatica si perichistectomia) nu sunt metode frecvent utilizate. Interventiile chirurgicale conservative sunt preferate, incluzand evacuarea cavitatii chistului, instilarea unui agent scolicid si tratarea cavitatii. Unii autori accentueaza asupra toxicitatii agentilor scolicizi. Se utilizeaza Alcool (70  – 95%), Clorura de sodiu hipertona (15 – 20%), care au un risc scazut.

Gluconatul de clorhexidina este un agent antiseptic utilizat pentru terapie locala, avand un spectru larg asupra bacteriilor gram pozitive, gram negative si asupra fungilor. Clorhexidina este putin toxica la nivelul terapeutic (0,05%).

Pacienti si metoda

La Universitatea Cumhuriyet au fost analizati 30 pacienti cu 45 chisturi hidatice hepatic (18 femei si 12 barbati, varsta medie – 43 ani). Dimensiunile chistului au fost de 8,48 cm. (4 – 20 cm). Au fost excluse chisturile multiveziculare.

Niciun pacient nu a primit tratament pre sau postoperator. Evaluarea formatiunilor chistice s-a efectuat ecografic sau CT. Izolarea zonei perichistice s-a efectuat cu material moale imbibat in clorhexidina – gluconat 0,04%. Chisturile au fost aspirate cu evacuarea unei cantitati maxime de lichid, viabilitatea protoscolecsilor a fost evaluata microbiologic. S-a instilat gluconat de clorhexidina 0,04% in cavitatea chistica dupa 5 minute, lichidul fiind reaspirat si evaluat pentru viabilitatea protoscolecsilor.

Membrana germinativa a fost complet indepartata din cavitate. Cavitatea chistica a fost atent examinata pentru identificarea comunicarii cu tractul biliar.

Pacientii au fost urmariti ecografic la 6 luni pentru detectarea recurentei si pentru determinarea efectului clorhexidinei 0,04% asupra tractului biliar, analiza serica, TGO, TGP, bilirubina, forfataza alcalina, GGT.

Rezultate

Toti protoscolecsii au fost distrusi dupa instilarea clorhexidinei – gluconat 0,04% dupa 5 minute de contact. Nu au fost raportate reactii adverse intraoperator sau postoperator. Niciunul dintre pacienti nu a avut infectie a plagii operatorii, abces intraabdominal, al cavitatii restante sau reactie anafilactica. Niciun pacient nu a avut colangita sclerozanta. Pe o perioada de 2 ani niciun pacient nu a avut recurenta.

Concluzii

Clorhexidina – gluconat este stabila si nu este afectata de dilutia in lichidul chistic. Este netoxica, are o vascozitate redusa. Nu are efecte nocive asupra tractului biliar, este usor de preparat si ieftina. Clorhexidina – gluconat 0,04% este eficienta asupra protoscolecsilor si asupra membranei germinative.

Bibliografie:

1. Omer Topcu, Zeynep Sumer, Ersin Tuncer, (2009) Efficacy of Chlorhexidine Gluconate During Surgery for Hydatid Cyst. World J Surg 33:1274-1280;
2. Tozar E, Topcu O, (2005) The effects of cetrimide-chlorhexidine combination on the hepato-panreatico-biliary system. World J Surg 29: 754-758;
3. Zilan A, Ozmen V, (1996) The effects of scolicidal agents on the biliary tracts. Turkish J Surg 12:113-117;
4. Stoianov G, IarAmov N, (2006) Causes for liver echinococosis recurrence. Khirurgiia (Sofiia) 1:38-41.

Alina Goreac

medic specialist pediatrie, doctor in stiinte medicale, CMI Praximed Radauti

Altanca Biesiadovschi

medic primar pediatrie, C.M. PRAXIMED Radauti

Cristian-Mircea Goreac

medic specialist chirurgie generala, Spitalul Municipal Radauti