Acasă » Practică medicală » Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – gestionarea simptomelor și prevenție

Practică medicală

Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – gestionarea simptomelor și prevenție

Andrei Cioată

Cuprins

1. Astmul bronșic – generalități

2. Legătura dintre episoadele de astm bronșic și sezonul călduros

3. Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – gestionarea simptomelor

4. Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – prevenție

Diagnosticul de astm bronșic presupune certificarea faptului că o persoană suferă de o afecțiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, care duce la îngustarea acestora, caracterizându-se prin obstrucția reversibilă a fluxului de aer. Persoanele cu astm bronșic pot prezenta simptome cum ar fi respirația șuierătoare, dispneea, tusea și senzația de sufocare. Se consideră a fi un diagnostic foarte răspândit la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 300 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de astm bronșic. Se estimează că numărul persoanelor afectate va crește cu cel puțin 100 de milioane până la sfârșitul anului 2025, potrivit National Institutes of Health.

Dintre factorii de mediu, temperatura și poluarea aerului joacă un rol important în manifestarea episoadelor de astm bronșic și în exacerbarea simptomelor asociate. Statisticile epidemiologice arată că atât în perioada verii, cât și a iernii – perioadele specifice temperaturilor extreme – multe persoane cu astm bronșic ajung să aibă nevoie de îngrijiri medicale specializate și, uneori, chiar de spitalizare. Multe studii indică faptul că factorii meteorologici sunt asociați pozitiv (cauzali) cu atacurile de astm bronșic, deși mecanismele nu sunt complet cunoscute. Unele studii indică faptul că temperatura ridicată și umiditatea ar putea influențe chiar asupra funcției pulmonare.

Astmul bronșic – generalități

Astmul este o boală cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin inflamarea și îngustarea lor, ceea ce duce la funcționarea deficitară a întregului sistem respirator. De regulă, diagnosticul de astm bronșic se va stabili încă din copilărie, fiind frecvent asociat cu afecțiuni precum eczema și febra fânului (rinita alergică). Principala caracteristică a afecțiunii o reprezintă hipersensibilitatea căilor respiratorii și frecvente exacerbări ale bolii, ca urmare a expunerii la anumiți factori de mediu. În momentul de față, nu există tratament care să vizeze cauza care duce la această afecțiune. Terapia în aceste cazuri este una de susținere și presupune gestionarea episoadelor de astm bronșic și a simptomelor specifice bolii.

Astmul prezintă o varietate de fenotipuri heterogene. Se poate manifesta diferit atât de la o persoană la alta, cât și de la episod la episod când vine vorba de același pacient, în funcție de circumstanțe și particularitățile biologice. Etiologia nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că există și o componentă genetică majoră a bolii, certificat prin istoricul personal sau familial de atopic (predilecția la alergie, de obicei tradusă prin istoricul de eczemă, rinită alergică și astm bronșic la alți membri ai familiei). Astmul este asociat și cu expunerea la fumul de țigară (fumatul activ sau pasiv) și la alte tipuri de gaze sau particule în suspensie cu potențial inflamator (aldehide simple, în general).

Deși etiologia este una multifactorială, incluzând interacțiunea dintre factorii genetici și cei de mediu, există mai mulți factori declanșatori care pot duce la astm bronșic și exacerbarea bolii:

infecțiile virale ale tractului respirator;
boala de reflux gastroesofagian;
sinuzita cronică;
prezența alergenilor în mediu (plante, insecte, microorganisme);
utilizarea aspirinei, beta-blocantelor;
expunerea la fumul de țigară, iritanți chimici și poluarea;
obezitatea;
factori emoționali sau stresori.

Legătura dintre episoadele de astm bronșic și sezonul călduros

Există studii care certifică o legătură de cauzalitate între temperaturile ridicate din sezonul cald și frecvența ridicată a episoadelor de astm bronșic. Atacurile de astm bronșic se traduc printr-o exacerbare a simptomelor bolii, care poate varia de la moderată până la severă, uneori ridicând și necesitatea solicitării serviciilor medicale de urgență și spitalizării pacientului. Temperatura ridicată poate avea o implicație directă asupra episoadelor de astm bronșic dintr-o gamă variată de considerente, cum ar fi:

Temperaturile și umiditatea crescute în sezonul călduros reprezintă mediul favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor cum sunt acarienii și mucegaiurile. Prin inspir, acești agenți pot ajunge la nivelul căilor respiratorii, ducând la episoade de astm bronșic.
În sezonul cald, încărcătura toxică a atmosferei este mult mai mare, particulele cu potențial iritant ajungând prin inspir la nivelul căilor respiratorii hipersensibile și, astfel, pot provoca exacerbarea simptomelor de astm bronșic.
Fenomenele meteo extreme ce pot apărea în sezonul cald, cum sunt furtunile, pot duce la vehicularea pe cale aeriană a polenului, un alergen major în acest sezon. Drept urmare, crește riscul inhalării acestora, implicit și frecvența manifestării de simptome caracteristice.
Lipsa curenților de aer asigură încărcătura toxică a atmosferei, care conține un număr mare de particule de praf, polen, spori de mucegaiuri – potențiali factori declanșatori ai atacurilor de astm bronșic.
Aerul cald și umed este relativ mai dificil de inspirat, întrucât acesta este „mai greu” și mai dens, aspect resimțit în special de persoanele cu astm bronșic care frecvent declară că „aerul este irespirabil” în sezonul călduros.
Umiditatea poate stimula activitatea fibrelor nervoase senzoriale tip C din căile respiratorii, crezându-se că ulterior acestea stimulează îngustarea căilor respiratorii, promovând tusea.
Inspirarea aerului fierbinte poate duce la îngustarea suplimentară a căilor respiratorii, ceea ce îngreunează semnificativ respirația și poate duce la episoade de atac acut.
Se consideră că o creștere bruscă cu până la 10% a temperaturii și umidității poate să ducă la exacerbarea violentă a simptomelor de astm bronșic.
Incidența episoadelor de astm bronșic este mult mai ridicată în orașele mari, industrializate și cu mult trafic, unde există o încărcătură atmosferică toxică semnificativă.

Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – gestionarea simptomelor

Pacienții cu astm bronșic sunt nevoiți să meargă la medic pentru consultații regulate, în vederea monitorizării afecțiunii, calității vieții și stării funcționale. Nu există tratament pentru astm, dar terapiile de susținere sunt eficiente în gestionarea simptomelor asociate și prevenirea atacurilor de astm bronșic. Este necesar ca pacientul să fie educat specific în ceea ce privește necesitatea monitorizării afecțiunii și respectarea cu strictețe a tratamentului medicamentos. În cazul unui episod de astm bronșic, recomandările către pacient pot fi:

păstrarea calmului;
deplasarea spre un loc mai spațios, evitând aglomerația și sursa de alergeni (în cazul în care se suspectează reacția alergică la un anumit compus);
clătirea feței și a gurii cu apă rece, pentru a elimina alergenii, după schimbarea hainelor;
administrarea de bronhodilatatoare, conform indicațiilor medicului specialist.

Episoadele de astm bronșic în zilele călduroase – prevenție

Pentru a reduce riscul episoadelor de astm bronșic în sezonul călduros, principalul pas esențial îl reprezintă evitarea factorilor de risc. De asemenea, abordarea unor reguli simple, dar deosebit de utile, poate fi eficientă atât în evitarea atacurilor, cât și în gestionarea simptomelor afecțiunii.

Inhalatorul va fi purtat întotdeauna de către persoana care suferă de astm bronșic. Acesta ar trebui păstrat într-un loc răcoros, ferit de lumina soarelui.
Se va utiliza inhalatorul ori de câte ori este necesar, întrucât conținutul acestora are rolul de a ajuta la managerierea corespunzătoare a episoadelor de astm bronșic.
Inhalatorul ar trebui folosit doar după indicațiile medicului specialist. Chiar și în lipsa unor simptome evidente ale episodului de astm bronșic, se recomandă utilizarea acestuia (de cel mult 4 ori pe zi).
Preferabil ar fi ca persoanele cu astm bronșic să evite practicarea activităților fizice intense în sezonul călduros, optând pentru activitate de impact redus spre moderat.
Hidratarea corespunzătoare este esențială, deoarece asigură lubrifierea căilor respiratorii și previne uscarea acestora.
Se va evita consumul de alcool și tutun.
Se va opta pentru reducerea efortului fizic asociat muncilor în gospodărie. Pierderea de apă prin transpirație și expunerea directă la razele soarelui poate duce la senzația de „sufocare”, cu exacerbarea ulterioară a simptomelor de astm bronșic.
Se va planifica orice activitate în aer liber în prima parte a zilei sau în a treia, în afara orelor 10:00-16:00, când indicele UV este deosebit de mare.
Se vor respecta în totalitate indicațiile medicului în ceea ce privește protocolul de tratament, dar și necesitatea consultațiilor periodice.
La persoanele supraponderale care suferă de această afecțiune, scăderea în greutate duce la o îmbunătățire semnificativă a controlului bolii.

Astmul nu este o afecțiune cu potențial agravant, iar rata de deces, datorată complicațiilor acute ale afecțiunii, comorbidităților și lipsei de acces la servicii medicale este de 1 la 100.000. Rata mortalității este legată de compromiterea funcției pulmonare, frecvent exacerbată de fumat. În cazuri obișnuite, atacurile de astm sunt relativ ușor de gestionar și nu ar trebui să ridice urgență medicală. Cu toate acestea, întrucât se pot manifesta diferite de la o persoană la alta, necesitatea îngrijirilor medicale și chiar a spitalizării nu ar trebui excluse.