Foliculita sau infecția foliculilor piloși

Foliculita reprezintă o afecțiune dermatologică caracterizată prin inflamația sau infecția foliculilor piloși. Sensibilitatea, durerea și urticaria sunt cele mai des întâlnite simptome și pot afecta calitatea vieții pacientului. Este o afecțiune autolimitantă, iar în cazurile moderat-severe se poate iniția un tratament local sau sistemic. Tratamentul se alege în funcție de cauza patologiei. Educarea pacientului în ceea ce privește igiena, modul de administrare a medicamentelor și recunoașterea reacțiilor adverse sunt esențiale pentru managementul adecvat al foliculitei.

Foliculita, afecțiune dermatologică benignă

Foliculita este o afecțiune dermatologică benignă, des întâlnită, caracterizată prin inflamația sau infecția foliculilor piloși și formarea unor pustule sau papule eritematoase la nivelul pielii. Este considerată o afecțiune autolimitantă. Deși nu este o patologie gravă, este asociată cu scăderea calității vieții pacientului și necesită o gestionare complexă în cazul pacienților imunocompromiși [1].

Etiologia în foliculită

Cea mai frecventă cauză a foliculitei este reprezentată de infecția bacteriană, dar această afecțiune dermatologică poate fi cauzată și de specii de fungi sau virusuri, iar în unele cazuri, pacienții pot prezenta foliculită neinfecțioasă [2].

Tipurile de foliculită și caracteristicile specifice sunt prezentate în tabelul 1.

Tipuri de foliculită

Caracteristici

Foliculita bacteriană superficială

·         Cea mai comună formă de foliculită.

·         Cauzată de Staphylococcus aureus [1].

Foliculita bacteriană gram-negativă

·         Produsă de Pseudomonas aeruginosa (cel mai des), Klebsiella și Enterobacter.

·         Apare în urma contactului cu apa contaminată din piscinele netratate corespunzător [3,4].

Foliculita Pityrosporum

·         Cauzată de Malassezia (în special, Malassezia furfur).

·         Des întâlnită la adolescenți, deoarece activitatea glandelor sebacee este crescută la acești pacienți.

·         Afecțiunea dermatologică apare la nivelul umerilor, spatelui și gâtului [5].

Foliculita virală

·         Cauzată de virusul herpetic sau Molluscum contagiosum.

·         Asemănătoare cu foliculita bacteriană, diferă prin prezența papuloveziculelor.

·         Leziunile de la nivelul pielii sunt, de cele mai multe ori, grupate [6].

Foliculita Demodex

·         Produsă de Demodex folliculorum [7].

Foliculita eozinofilă

·         Prezentă, în special, la pacienții cu HIV avansat sau, mai rar, în cazul pacienților sub tratament cu chimioterapice.

·         Mecanismul care stă la baza apariției acestei afecțiuni este incomplet elucidat. În prezent, se consideră că este rezultatul unei inflamații secundare dereglării sistemului imunitar și este asociată unei infecții.

·         Pacientul prezintă papule foliculare eritematoase și urticarie, localizate la nivelul scalpului, feței și gâtului [8-10].

Tabelul 1. Caracteristicile diferitelor tipuri de foliculită [2]

Foliculita, semne și simptome

Semnele și simptomele cel mai des întâlnite la pacienții cu foliculită sunt:

  • erupția cutanată – umflături mici și roșii, grupate, localizate la nivelul foliculilor piloși;
  • urticaria și senzația de arsură;
  • sensibilitatea și durerea moderată la nivelul leziunilor;
  • iritația;
  • leziunile cu puroi, care formează cruste [11,12].

Factori de risc

Pacienții care prezintă un risc crescut de a dezvolta foliculită sunt cei cu afecțiuni care scad rezistența organismului la infecții (diabet, leucemie, HIV/SIDA), acnee, dermatită sau care iau medicamente pentru tratamentul pe termen lung al acneei (corticosteroizi, antibiotice) [11].

Epidemiologie

În prezent, nu se cunoaște cu exactitate incidența precisă a foliculitei, însă conform studiilor, s-a observat că pacienții cu antecedente de diabet zaharat, obezitate ori administrare pe termen lung a antibioticelor orale sau imunodeprimații prezintă un risc mai crescut de a dezvolta această afecțiune dermatologică. Nu s-a putut realiza o corelație între sex și incidența crescută a foliculitei, însă s-a observat că foliculita cauzată de Malassezia este mai des întâlnită în cazul bărbaților, comparativ cu femeile [5].

Cum se tratează foliculita

Majoritatea cazurilor ușoare de foliculită nu necesită inițierea unui tratament, această afecțiune dermatologică fiind autolimitantă. Însă, managementul adecvat al foliculitei presupune implicarea specialiștilor din domeniul sănătății. Educarea pacientului în vederea menținerii unei igiene adecvate a zonei afectate este esențială pentru tratarea afecțiunii dermatologice și pentru a preveni reapariția. Atât medicii, cât și farmaciștii sunt implicați direct în selectarea unui tratament adecvat pentru pacient, în educarea pacientului cu privire la modul de administrare a preparatelor topice și în identificarea eventualelor reacții adverse ce pot apărea pe parcursul tratamentului [2].

Medicamentele utilizate pentru tratamentul foliculitei sunt antisepticele, antibioticele, antifungicele, antiviralele, antiparazitarele, retinoizii și corticosteroizii. Medicamentele antiseptice reprezintă tratamentul de primă linie pentru foliculită, fiind ușor de administrat și comode pentru pacient. Substanța utilizată cel mai des este peroxidul de benzoil și prezintă un rol important și în prevenirea reapariției afecțiunii dermatologice.

Efectele secundare asociate tratamentului antiseptic sunt de cele mai multe ori reacții locale de tipul: senzație de arsură, înțepătură sau roșeață la locul administrării.

Antibioticele sunt recomandate în cazul foliculitei bacteriene, iar selectarea agentului terapeutic se realizează în funcție de bacteria prezentă. Se inițiază tratamentul local, iar în cazul în care rezultatul nu este eficient, medicul poate prescrie un tratament sistemic. Majoritatea antibioticelor locale prezintă reacții adverse minore, comparativ cu tratamentul sistemic, care este corelat cu un risc crescut de reacții adverse. Antifungicele și antiviralele se administrează pe cale orală sau local, iar exfolierea, uscăciunea pielii și urticaria sunt reacții adverse frecvente pentru terapia locală. Retinoizii reprezintă tratamentul de bază al foliculitei severe sau rezistente la alte tratamente. Se pot asocia cu corticosteroizi topici, pentru un răspuns terapeutic superior, și prezintă un risc crescut de malformații congenitale, motiv pentru care femeile aflate la vârsta fertilă vor primi un tratament suplimentar cu contraceptive orale. Corticosteroizii sunt recomandați pentru un control adecvat al semnelor și simptomelor de tipul urticarie, disconfort și umflături, fiind utilizați mai ales la pacienții cu foliculită severă. Pentru a reduce efectele secundare asociate tratamentului cu corticosteroizi, pacientul trebuie educat să respecte modul de administrare [13].

Tratamentul local și sistemic al foliculitei este individualizat în funcție de cauză sau de tipul afecțiunii dermatologice.

Concluzii

Managementul foliculitei este complex, tratamentul fiind individualizat în funcție de cauza afecțiunii dermatologice și de preferințele pacientului. Tratamentul trebuie să fie eficace și sigur, având ca rol creșterea calității vieții pacientului.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

  1. Chiller K., Selkin B. A., Murakawa G. J. Skin microflora and bacterial infections of the skin. J Investig Dermatol Symp Proc. December 2001; 6(3):170–4;
  2. Winters R. D., Mitchell M. Folliculitis. [Updated August 11, 2021]. In: StatPearls [data accesării: mai 2022]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; January 2022. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547754/;
  3. Bhatia A., Brodell R. T. ‘Hot tub folliculitis’. Test the water and the patient for Pseudomonas. Postgrad. Med. October 01, 1999; 106(4):43–6;
  4. Neubert U., Jansen T., Plewig G. Bacteriologic and immunologic aspects of gram-negative folliculitis: a study of 46 patients. Int. J. Dermatol. April 1999; 38(4):270–4;
  5. Suzuki C., Hase M., Shimoyama H., Sei Y. Treatment Outcomes for Malassezia Folliculitis in the Dermatology Department of a University Hospital in Japan. Med. Mycol. J. 2016; 57(3):E63–6;
  6. Jang K. A., Kim S. H., Choi J. H., Sung K. J., Moon K. C., Koh J. K. Viral folliculitis on the face. Br. J. Dermatol. March 2000; 142(3):555–9;
  7. Rusiecka-Ziółkowska J., Nokiel M., Fleischer M. Demodex – an old pathogen or a new one? Adv. Clin. Exp. Med. March – Aprilie 2014; 23(2):295–8;
  8. Basarab T, Russell Jones R. HIV-associated eosinophilic folliculitis: case report and review of the literature. Br. J. Dermatol. March 1996; 134(3):499–503;
  9. Laing M. E., Laing T. A., Mulligan N. J., Keane F. M. Eosinophilic pustular folliculitis induced by chemotherapy. J. Am. Acad. Dermatol. April 2006; 54(4):729–30;
  10. Ellis E., Scheinfeld N. Eosinophilic pustular folliculitis: a comprehensive review of treatment options. Am. J. Clin. Dermatol. 2004; 5(3):189–97;
  11. Folliculitis. MayoClinic. [data accesării: mai 2022] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/folliculitis/symptoms-causes/syc-20361634;
  12. What is folliculitis. WebMD. [data accesării: mai 2022] https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/what-is-folliculitis;
  13. Folliculitis treatment and medications. Singlecare. [data accesării: mai 2022] https://www.singlecare.com/conditions/folliculitis-treatment-and-medications;
  14. Luelmo-Aguilar J. and Sàbat Santandreu M. (2004). Folliculitis. American Journal of Clinical Dermatology, 5(5), 301–310.

 

Farmacist rezident, asistent universitar
Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică
Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.