Rolul vitaminei D în sănătatea tractului gastrointestinal

Vitaminele D sunt un grup de vitamine liposolubile a căror rol principal este creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și a ionului fosfat. Dintre acestea, vitamina D3 (colecalciferol) și vitamina D2 (ergocalciferol) sunt ceel care au roluri importante în sănătatea umană. În mod generic, vitamina D se referă în principal la vitamina D3 sau la ambele forme.

Surse de vitamina D

Majoritatea vitaminei D este sintetizată în piele după expunerea la lumina ultravioletă de tip B (UVB), din sursele solare sau artificiale și, în unele alimente, dar în cantități mici. În unele țări, alimentele de bază precum laptele, făina sau margarină sunt artificial îmbogățite cu vitamina D și este de asemenea disponibilă sub formă de pilule, că și supliment alimentar. Principalele surse alimentare sunt : peștele, ouăle sau carnea.

Rolul vitaminei D

Rolul vitaminei D a fost studiat din ce în ce mai mult și astfel s-a putut evidenția implicarea ei în imunitate, metabolismul osos, modularea funcțiilor neuromusculare, reducerea inflamațiior și modularea unor gene implicate în diferențierea măturarea și moartea celulară.

În ultimii ani au fost desfășurate o serie de studii, în principal în SUA, care au evidențiat rolul vitaminei D în menținerea sănătății și funcționarii normale a tractului gastrointestinal.

Implicarea vitaminei D în sănătatea tractului gastrointestinal

În ultimii ani au apărut dovezi că vitamina D poate modula răspunsul inflamator gastrointestinal. Studiile epidemiologice au arătat că persoanele cu valori serice normale ale vitaminei D au o incidență mai mică a bolilor inflamatorii intestinale și, în special a bolii Crohn. Totodată par să existe legături între nivelul din sânge al  vitamina D și bolile autoimune, iar insuficiența/deficiența de vitamina D este asociată cu obezitatea, care este un factor de risc stabilit pentru bolile cardiovasculare și este o stare inflamatorie. Deficitul de vitamina D este asociat cu debutul și activitatea bolilor inflamatorii intestinale și cu riscul malignizarii.

Vitamina D modifică integritatea celulelor epiteliale, răspunsul imun, precum și diversitatea și compoziția florei intestinale umane.

Vitamina D are rolul de a crește manifestarea unei gene care îmbunătățește rolul de barieră al mucoasei intestinale, fiind deci implicată în efectul antibacterian și de reducere a inflamației de la nivelul mucoasei intestinale.

De asemenea, vitamina D are rolul de a modula flora intestinală. Persoanele care suferă alterări ale florei intestinale de lungă durata au un risc mai mare de a dezvoltă boli inflamatorii intestinale sau infecții frecvente. La aceste persoane s-a observant că nivelul seric al vitaminei D este scăzut. Având în vedere că rolul florei intestinale în menținerea sănătății este complex și vitamina D influențează evoluția acestei flore și răspunsul imun de la nivelul intestinului, este importantă menținerea nivelurilor optime de vitamina D.

Totodată bacteriile din flora intestinală acționează prin creșterea sau scăderea receptivității celulare pentru vitamina D și astfel influențează imunitatea locală, crescând sau scăzând permeabilitatea celulelor din mucoasa intestinală pentru factori externi, fapt ce poate duce la apariția bolilor inflamatorii intestinale. O scădere a receptorilor pentru vitamina D produce creșterea permeabiliattii celulare, cu creșterea locală a răspunsului inflamator și creșterea riscului de afectarea cronică a mucoasei.

Pe termen lung există premisele unor studii aprofundate asupra efectului vitaminei D în menținerea sănătății întregului organism.

În urmă studiilor in vitro pe animale și a evidențelor care arată o legătură între nivelurile scăzute de vitamina D și bolile inflamatorii intestinale sau evoluția nefavorabilă a acestora s-a propus suplimentarea cu vitamina D la acești pacienți pentru echilibrarea florie intestinale și a răspunsului inflamator în intestin.

Alte implicații ale vitaminei D

Vitamina D, în special metabolitul activ al acesteia – calcitriolul – are efect dovedit antitumoral. Reducerea riscului de cancer colorectal al vitaminei D este posbil prin mai multe mecanisme : efectul asupra florei intestinale, cu reducerea bacteriilor proinflamatoare, efectul antiinflamator direct asupra celulelor intestinale, efect de modulare a expresie genelor care controlează diferențierea și moartea celulară și influențarea răspunsului autoimun local și general. A fost dovedit că deficitul cronic de vitamina D este un factor de risc important pentru leziuniel precursoare (polipi, diverticuli) și cancerul colorectal.

Vitamina D poate avea efecte benefice și asupra afectaarii hepatice, prin efecte antifibrotice și antilipogenice pentru persoanele cu steatoză hepatică.

Vitamina D – niveluri normale

Pentru adulți, nivelul normal recomandat de vitamina D este de 30 – 40 ng/ml.

Având în vedere că expunerea la soare este insuficientă pentru majoritatea populației și incidența carenței de vitamina D în populația generală este foarte mare, atât în Europa, cât și în SUA, se recomandă suplimentarea cu vitamina D în doză de 2000UI/ zi pentru adulți astfel încât să se poat aatinge nivelul seric demonstrate a fi efficient că factor de preventive.

Dozele pot fi adaptate pentru administrare săptămânală sau lunară, în scopul creșterii complianței:

• săptămânal – 15000UI;
• lunar – 60000 UI.

Pe termen lung, se iau în calcul o serie de noi studii care să investigheze rolul vitaminei D în modularea genetică, a răspunsului imun și antiinflamator pentru a identifica eventualele beneficii ale suplimentării cu vitamina D că trataament adjuvant în diverse afecțiuni inflamatorii cronice, cancere sau infecții.

Referințe bibliografice:

1. Krishnan, A.V.; Feldman, D. Mechanisms of the anti-cancer and anti-inflammatory actions of vitamin D. Annu. Rev. Pharmacol. Toxicol. 2011, 51, 311–336. [Google Scholar] [CrossRef];
2. Muñoz, A.; Grant, W.B. Vitamin D and cancer: An historical overview of the epidemiology and mechanisms. Nutrients 2022, 14, 1448. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed];
3. Mehta, R.G.; Mehta, R.R. Vitamin D and cancer. J. Nutr. Biochem. 2002, 13, 252–264. [Google Scholar] [CrossRef];
4. Kulda, V. Metabolizmus vitaminu D [Vitamin D metabolism]. Vnitrni Lekarstvi 2012, 58, 400–404. [Google Scholar] [PubMed];
5. Akimbekov NS, Digel I, Sherelkhan DK, Lutfor AB, Razzaque MS. Vitamin D and the Host-Gut Microbiome: A Brief Overview. Acta Histochem Cytochem. 2020 Jun 26;53(3):33-42. doi: 10.1267/ahc.20011. Epub 2020 Jun 16. PMID: 32624628; PMCID: PMC7322162;
6. https://www.nuvancehealth.org/health-tips-and-news/how-vitamin-d-aids-digestive-health-and-improves-gut-microbiome;
7. Tabatabaeizadeh SA, Tafazoli N, Ferns GA, Avan A, Ghayour-Mobarhan M. Vitamin D, the gut microbiome and inflammatory bowel disease. J Res Med Sci. 2018 Aug 23;23:75. doi: 10.4103/jrms.JRMS_606_17. PMID: 30181757; PMCID: PMC6116667.

Foto: Shutterstock

Dr. Teodora Trusca

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover