Sindromul metabolic sau sindromul X-linkat

Sindromul metabolic sau sindromul X-linkat reprezintă o afecțiune multifactorială, care îi are drept factori de risc pe cei care cauzează rezistența la insulină, dar și depunerea anormală a țesutului adipos la nivel abdominal. Poate evolua către apariția unor boli coronariene, diabet zaharat, steatoză hepatică și diverse tipuri de cancer.

Sindromul metabolic – introducere [1,2,4]

Sindromul metabolic, cunoscut și sub denumirea de sindrom X-linkat, este o afecțiune multifactorială, care îi are drept factori de risc pe cei care duc la insulinorezistență, dar și la depunerea anormală a țesutului adipos în zona viscerală. Poate evolua, ducând la apariția unor boli coronariene, diabet zaharat, steatoză hepatică și diverse tipuri de cancer.

Conform NHLBI (National Heart, Lung and Blood Institute) și ADA (American Heart Association), sindromul metabolic este diagnosticat când o persoană prezintă cel puțin 3 din cele 5 probleme de sănătate, după cum urmează:

  • glucoza bazală > 110 mg/dL sau sub terapie pentru diabet;
  • TA > 130/85 mg/dL sau sub terapie pentru hipertensiune arterială;
  • trigliceride > 150 mg/dL sau sub terapie pentru reducerea nivelului trigliceridelor;
  • HDL < 40 mg/dL la bărbați, < 50 mg/dL la femei, sau sub terapie de reducere a LDL;
  • circumferința abdominală > 102 cm la bărbați și 88 cm la femei.

Recent, se descrie ca factor de risc pentru sindromul metabolic, inclusiv apneea în somn. La cele descrise, se adaugă starea protrombotică și cea proinflamatorie. Se consideră, ca punte de legătură patologică, insulinorezistența.

Patogeneza în sindromul metabolic [1,2,4]

Etiologia sindromului este neclară, dar factorii de risc cunoscuți pentru sindromul metabolic includ istoricul familial, dieta săracă în nutrienți, dar hipercalorică, și sedentarismul.

Pe plan mondial, principalele două cauze care duc la apariția sindromului metabolic sunt:

  • consumul crescut al alimentelor de tip fast-food, respectiv dieta săracă în fibre;
  • sedentarismul, prin reducerea activității fizice.

Factorii genetici – până în acest moment, genele responsabile de apariția sindromului metabolic nu au fost descoperite, astfel încât se concluzionează că defectele genetice reprezintă doar cadrul favorizant, de apariția sindromului fiind de fapt responsabili factorii de mediu.

Vârsta și factorii hormonali – s-a demonstrat că riscul de apariție a sindromului metabolic și a componentelor sale crește odată cu înaintarea în vârstă, fapt parțial explicat de modificările survenite la nivelul și acțiunea hormonilor steroidieni. Alți factori hormonali, implicați în patogeneza sindromului metabolic, pot fi leptina, adiponectina și rezistina, hormoni secretați de țesutul adipos, și care joacă un rol important în reglarea metabolismului energetic.

  • Inițial, țesutul adipos se acumulează în cantități mici în regiunea viscerală, ulterior volumul crește, se mărește dispoziția sa ectopică, și astfel devine disfuncțional. De cele mai multe ori, depunerea ectopică are loc în mușchi, pancreas, ficat, pericard și perivascular. Prin disfuncționalitate, se înțelege capacitatea adipocitelor de a secreta adipokine proinflamatorii și protrombotice. Prin apariția acestor depozite ectopice disfuncționale, se poate agrava insulinorezistența, diabetogeneza, aterogeneza și scăderea secreției de adiponectină.
  • În urma creșterii secreției de angiotensinogen, va avea loc activarea locală a sistemului renină-angiotensină-aldosteron, care prezintă numeroase efecte aterogene, unul dintre ele și, mai ales, foarte important, fiind HTA (hipertensiunea arterială).
  • Rezistența la insulină poate fi însoțită de hiperinsulinism compensator pe planul homeostaziei glicemice, iar la nivel vascular se manifestă prin disfuncție endotelială, cu pierderea unor efecte fiziologice, benefice ale insulinei, precum vasodilatația, protecția antiinflamatoare, dar și acțiunea antiaterogenă.
  • Adiponectina prezintă un rol antidiabetogen și antiaterogen direct. Prin faptul că scade secreția sa, din cauza acțiunii adipocitelor disfuncționale, se va stimula insulinorezistența și aterogeneza.
  • Și în cazul sindromului metabolic se observă o creștere a proteinei C reactive, marker important al inflamației, prezent în toate etapele aterogenezei, dar și ale manifestărilor sale clinice.

În urma numeroaselor studii realizate, s-a demonstrat că afecțiunile secundare sindromului metabolic pot duce la apariția diverselor complicații, după cum urmează:

  • HTA secundară sindromului metabolic poate cauza hipertrofie ventriculară stângă, boală arterială periferică și disfuncție renală;
  • boala coronariană, secundară sindromului metabolic, va duce la creșterea riscului de trombogeneză în fluxul circulator, în parte ca urmare a creșterii activatorului plasminogenului tip 1 și nivelurilor adipokinelor, și va cauza disfuncție endotelială;
  • afecțiunile cardiovasculare, secundare sindromului metabolic, pot duce și la apariția fibrilației atriale.

Istoricul bolii [1,4]

De cele mai multe ori, stabilirea diagnosticului bolii se realizează în urma examenului fizic și a testelor de laborator. Se poate suspecta existența unui sindrom metabolic atunci când sunt prezente polifagia, polidipsia și poliuria, acompaniate de hiperglicemie. Toate persoanele care au avut sau care prezintă istoric de HTA, dislipidemie mixtă sau hiperglicemie, trebuie examinate în vederea diagnosticării sindromului metabolic.

În momentul în care se modifică stilul de viață, este important ca pacientul să se concentreze pe dietă și mișcare. Istoricul familial trebuie luat în calcul, deoarece genetica joacă un rol important în sindromul metabolic. Totuși, nu există nici în prezent date suficiente care să demonstreze implicarea activă a genelor în producerea afecțiunii. Cei care influențează cel mai mult apariția și evoluția bolii sunt factorii de mediu. Femeile cu sindrom de ovare polichistice și menstre neregulate pot suferi de sindrom metabolic.

Sindromul metabolic – tablou clinic [1,4]

Cele mai frecvente manifestări clinice ale sindromului metabolic includ:

  • hipertensiunea arterială;
  • hiperglicemia;
  • hipertrigliceridemia;
  • reducerea colesterolului HDL;
  • obezitatea abdominală;
  • durerile abdominale, respectiv bradipneea, care sugerează creșterea riscului de boli cardiovasculare și alte complicații.

Există și cazuri particulare, sugestive pentru sindromul metabolic, care trebuie luate în considerare:

  • femeie tânără, amenoreică și cu ovar polichistic;
  • adult obez, prezentat la urgență pentru HTA, asociată cu dispnee paroxistică nocturnă;
  • pacient obez cu tulburări de somn, sforăit și apnee în somn.

Cea mai dificilă situație este în cazul pacientului normoponderal, dar cu tablou biochimic sugestiv de sindrom metabolic.

receptor-insulina

Managementul clinic [1,2,3,4]

Principalul obiectiv este reprezentat de reducerea riscului cardiovascular prin optimizarea stilului de viață și farmacoterapie. Obiectivele primare ale îngrijirii sunt reducerea riscului cardiovascular, pe termen scurt și lung, precum și a riscului diabetogen. Metodele vizează sindromul metabolic în totalitate: componentele sindromului metabolic, asocierile morbide și complicațiile.

Trebuie subliniat că pașii cei mai importanți în controlul sindromului metabolic sunt reprezentanți de modificarea stilului de viață și scăderea în greutate. S-a demonstrat că dieta vestică, bogată în alimente procesate, de tip fast-food, reprezintă factorul principal în declanșarea sindromului metabolic. În schimb, o dietă bogată în lactate, pește, cereale integrale, fructe și legume, precum este dieta mediteraneeană, ajută la prevenirea sindromului metabolic. Un studiu metaanalitic populațional a demonstrat că ciocolata neagră, bogată în polifenoli, poate reduce riscul de boli coronariene, diabet și atac vascular cerebral, prin acțiunea directă asupra oxidului nitric.

Studiile epidemiologice, realizate în special pe sexul masculin, au demonstrat că un consum moderat de vin roșu protejează împotriva dezvoltării și apariției complicațiilor sindromului metabolic. Efectul se datorează, în special, resveratrolului. Din punct de vedere al exercițiului fizic, se recomandă cel puțin 30 de minute zilnic, cel puțin 5 zile pe săptămână. S-a demonstrat că activitatea moderată, de 120 – 150 de minute pe săptămână, poate reduce riscul de boli metabolice și, implicit, sindrom metabolic.

Prognostic [1,2,4]

În urma diagnosticului de sindrom metabolic pot surveni numeroase complicații, precum cele cardiovasculare – boli coronariene, fibrilație atrială, stenoză aortică, boală venotrombotică. Principalele afecțiuni care pot duce și la deces sunt bolile cardiovasculare și diabetul zaharat. Unele date sugerează corelația importantă între sindromul metabolic și apariția bolii venotrombotice și a atacului vascular cerebral. Sindromul metabolic poate fi asociat și cu neuropatia cauzată de hiperglicemie, prin mecanismele mediatorilor inflamatori. Se pare că sindromul metabolic este în legătură și cu cancerul de sân, colon, colecist, rinichi și, posibil, chiar de prostată. În concluzie, prevenția sindromului metabolic reprezintă o mare provocare atât pentru individ, cât și pentru societate. Este posibil ca, prin optimizarea stilului de viață încă din copilărie, să se prevină sindromul metabolic.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

  1. https://emedicine.medscape.com/article/165124-overview;
  2. Grundy S. M., Cleeman J. I., Daniels S. R., et al. Diagnosis and management of the metabolic syndrome: an American Heart Association/National Heart, Lung, and Blood Institute Scientific Statement. Circulation. 2005 Oct. 25. 112(17):2735-52;
  3. Esposito K., Ciotola M., Giugliano D. Mediterranean diet and the metabolic syndrome. Mol. Nutr. Food Res. 2007 Oct. 51(10):1268-74;
  4. Tratat Român de Boli Metabolice, editat de Viorel Șerban, vol. II, pg. 461-477.

 

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Oradea

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.