Vase limfatice: ce sunt, rol în drenajul limfatic și imunitate

Vasele limfatice reprezintă o componentă esențială a sistemului circulator secundar, sistem care deseori este subestimat în raport cu sistemul cardiovascular, dar care rămâne indispensabil când vine vorba de menținerea homeostaziei tisulare și funcționarea optimă a sistemului imun.

Dintr-o perspectivă evolutivă, sistemul limfatic a apărut ca o adaptare complexă menită să recupereze excesul de lichid interstițial și să faciliteze supravegherea imunologică a organismului.

O foarte importantă diferență față de sistemul sangvin, care funcționează ca un sistem închis, este faptul că vasele limfatice formează o rețea deschisă, unidirecțională, care colectează limfa din spațiile interstițiale și o readuce în circulația venoasă.

Din punct de vedere histologic, vasele limfatice sunt caracterizate prin pereți subțiri, prin lipsa unei membrane bazale continue și prin prezența valvelor ce asigură fluxul unidirecțional. Prin aceste particularități structurale sunt reflectate funcțiile pe care vasele limfatice le au în drenajul lichidelor (limfei) și transportul celulelor imune, fiind implicate în mod activ atât în procesele fiziologice, cât și în cele patologice, inclusiv inflamație, metastazare tumorală, edeme cronice.

Despre sistemul limfatic și limfă

Sistemul limfatic reprezintă o rețea complexă de vase limfatice, de ganglioni și organe limfoide distribuite în întreg organismul, cu rol în drenajul lichidului interstițial și în apărarea imunitară. Acesta include capilare limfatice, vase limfatice colectoare, trunchiuri limfatice și de asemenea ducte limfatice principale care converg către circulația venoasă.

Capilarele limfatice sunt cele mai fine structuri ale sistemului și se găsesc aproximativ în toate tipurile de țesuturi, cu excepția sistemului nervos central (în mod clasic), a cartilajului, precum și a epiteliilor avasculare. Acestea au pereți formați din celule endoteliale suprapuse, care într-un fel funcționează ca valve primare, permițând pătrunderea lichidului interstițial și, după caz, a macromoleculelor.

Vasele colectoare limfatice sunt prevăzute cu valve bicuspide și sunt organizate în segmente cu rol funcțional denumite limfangioane, care au capacitate contractilă proprie. Aceste vase au rol de conducere a limfei către trunchiurile limfatice majore precum trunchiul lombar, cel intestinal și bronhomediastinal, subclavicular și jugular. Trunchiurile limfatice sunt, la rândul lor, formate din vase limfatice.

Drenajul limfei se realizează prin două ducte principale: (1) ductul toracic și (2) ductul limfatic drept. Ductul toracic colectează limfa provenită din vasele limfatice din majoritatea corpului și se varsă în unghiul venos stâng, la confluența venei jugulare interne cu vena subclaviculară. Ductul limfatic drept drenează limfa adunată din vasele limfatice care drenează partea dreaptă, superioară, a corpului, și se varsă în unghiul venos drept (unghiul Pirogrov, unde se unesc vena jugulară internă dreaptă și vena subclaviculară dreaptă, formând vena brahiocefalică dreaptă).

Limfa care circulă prin vasele limfatice este un lichid clar, derivat din lichidul interstițial, care conține apă, electroliți, proteine plasmatice, lipide (mai ales sub formă de chilomicroni), celule  imunitare (în special limfocite) și produse de metabolism celular. Limfa îndeplinește funcții și roluri absolut vitale în eliminarea deșeurilor, reacțiile imune și transportul nutrienților. Practic, vasele limfatice sunt „conductele” prin care aceasta circulă.

Organele limfoide sunt clasificate în primare și secundare. Organe primare sunt considerate în special măduva osoasă și timusul, unde are loc maturarea limfocitelor. Organele secundare, de exemplu ganglionii limfatici, splina și țesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT), sunt practic locuri în care are loc activarea răspunsului imun.

Rolurile și funcțiile pe care le îndeplinesc vasele limfatice în drenaj și imunitate

Vasele limfatice îndeplinesc roluri atent reglate și multilaterale atât în drenajul limfatic propriu-zis, cât și în răspunsul imun.

Rolul în drenajul lichidului interstițial (limfei)

Înainte de toate, trebuie făcută o diferențiere. Lichidul interstițial și limfa nu sunt același lucru, în schimb sunt foarte legate. Limfa se formează din lichidul interstițial – fluidul dintre celule – în momentul în care acesta pătrunde în vasele limfatice. Lichidul interstițial înconjoară celulele, iar excesul devine limfă odată ce intră în sistemul limfatic.

Vasele limfatice sunt esențiale pentru menținerea echilibrului hidrostatic și cel oncotic la nivel tisular. Aproximativ 10% din lichidul filtrat la nivel capilar nu este reabsorbit în sistemul venos și este preluat de vasele limfatice (capilarele limfatice). Acest lucru previne practic acumularea de lichid în spațiile interstițiale și apariția edemului.

Prin mecanisme atât pasive, cât și active, inclusiv contracțiile limfangioanelor și efectul pompei musculare, limfa este transportată progresiv către circulația centrală. Valvele intraluminale sunt cele care asigură direcționalitatea fluxului și previn refluxul limfei din vasele limfatice.

Rolul în transportul lipidelor și al substanțelor nutritive

La nivel intestinal, vasele limfatice specializate, numite lacteale, sunt responsabile de absorbția lipidelor din alimentație. Acestea transportă chilomicronii către circulația sistemică, asigurând astfel absorbția acestora.

Vasele limfatice și rolul lor imunologic

Vasele limfatice constituie o componentă esențială a sistemului imunitar. Acestea facilitează în esență transportul antigenelor și celulelor prezentatoare de antigen către ganglionii limfatici, și la nivelul ganglionilor limfatici are loc activarea limfocitelor, cu inițierea răspunsului imun (de tip adaptativ).

De asemenea, aceste vase permit recircularea limfocitelor cu rol în răspunsul imun între diferite compartimente ale organismului, asigurând astfel supravegherea imunologică continuă. Merită menționată și funcția endoteliului acestor vase limfatice, care exprimă molecule de adeziune și chemokine cu rol în migrarea celulară.

Rolul în inflamație și vindecare

În context inflamator, vasele limfatice își cresc permeabilitatea și capacitatea de transport, asta pentru a facilita eliminarea mediatorilor inflamatori și a detritusurilor celulare. În egală măsură, limfangiogeneza, procesul prin care se formează noi vase limfatice, este foarte activă în timpul vindecării tisulare.

Vasele limfatice și rolul în patologia oncologică

Vasele limfatice, însă, joacă un rol semnificativ și în diseminarea metastazelor tumorale. Acest lucru se datorează faptului că celulele neoplazice pot pătrunde în sistemul limfatic și pot migra către ganglionii regionali, unde pot forma metastaze. De altfel, acest mecanism este esențial și în stadializarea și prognosticul bolilor canceroase.

Afecțiuni asociate cu vasele limfatice

Vasele limfatice pot fi implicate direct sau indirect într-o gamă variată de patologii, care reflectă perturbări ale funcției de drenaj sau ale rolului imunologic.

Limfedemul este, poate, una dintre cele mai frecvente afecțiuni, caracterizată prin acumularea de lichid limfatic în țesuturi, ca urmare a obstrucției sau disfuncției vaselor limfatice. Limfedemul poate fi primar, de cauză genetică, sau secundar, apărut în urma intervențiilor chirurgicale, din cauza radioterapiei, infecțiilor.

Filarioza limfatică este o infecție parazitară care afectează sistemul limfatic, cauzată de specia Wuchereria bancrofti, un nematod (vierme cilindric). Aceasta determină obstrucția vaselor ceea ce duce la apariția elefantiazisului. Elefantiazisul este endemic în regiunile tropicale și, întrucât are manifestări foarte severe, reprezintă o cauză majoră de dizabilitate.

Limfangita definește inflamația vaselor limfatice, de obicei de origine bacteriană, manifestată prin eritem și durere de-a lungul traseului limfatic. Poate fi asociată cu infecții cutanate, dar nu numai, și necesită tratament antibiotic prompt. Neoplaziile sistemului limfatic (cancerele), cum ar fi limfoamele, implică proliferarea malignă a celulelor limfoide și pot afecta atât ganglionii, cât și vasele. Acestea sunt proliferări celulare anormale, autonome și necontrolate, care tind să aibă la bază mutații genetice ce afectează mecanismele de reglare ale ciclului celular și cele cu rol în apoptoză (moartea celulară programată).

Acestea pot fi benigne sau maligne, cele din urmă având capacitate de invazie locală și de a da metastaze (fenomenul de metastazare). Neoplaziile pot interesa în mod direct structuri limfoide sau vase, afectând funcția imună și drenajul limfatic. Exemple relevante în acest sens sunt mai ales limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin, dar și metastazele ganglionare frecvente prin cancere solide, cum ar fi carcinomul mamar sau pulmonar. Aceste tipuri de cancere „se folosesc” de calea limfatică și de vasele limfatice pentru a disemina la distanță de locul originii.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

1. Cueni LN, Detmar M. The lymphatic system in health and disease. Lymphat Res Biol. 2008;6(3-4):109-22. doi: 10.1089/lrb.2008.1008. PMID: 19093783; PMCID: PMC3572233. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3572233/;
2. org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. In brief: What are the organs of the immune system? [Updated 2023 Aug 14]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279395/;
3. Null M, Arbor TC, Agarwal M. Anatomy, Lymphatic System. [Updated 2023 Mar 6]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513247/;
4. Ozdowski L, Gupta V. Physiology, Lymphatic System. [Updated 2023 May 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557833/.

Foto: Shutterstock

Andrei Cioată