Gingivita – de la cauze, la simptome și opțiuni terapeutice actuale pentru susținerea sănătății gingiilor

Gingivita este o inflamație superficială a gingiilor, cauzată în principal de acumularea plăcii bacteriene din cauza igienei orale deficitare. Afectează 8 din 10 persoane la nivel global și este agravată de factori precum înghesuirile dentare, aparatele ortodontice, fumatul, diabetul, modificările hormonale și dieta dezechilibrată. Simptomele includ sângerări gingivale, modificări de culoare și edem, fără durere în majoritatea cazurilor. Tratamentul constă în igienizare profesională și optimizarea igienei orale zilnice. Gingivita este reversibilă dacă este diagnosticată și tratată la timp.

Introducere

            La nivel global, 8 din 10 persoane suferă de gingivită [1]. Aceasta este o inflamație superficială a parodonțiului, cu alte cuvinte afectează doar țesutul moale, gingia, nefiind extinsă la nivel osos, stratul profund al suportului dinților [2].

Gingivita este cauzată în cele mai multe cazuri de placa dentară microbiană, depusă și persistentă pe suprafața dentară, în condițiile în care igiena orală zilnică este absentă sau efectuată insuficient sau inadecvat [2]. Astfel, resturile alimentare favorizează acumularea bacteriilor patogene, ce induc un răspuns inflamator la nivelul țesutului gingival. În medie, gingivita debutează după 3 săptămâni în care placa microbiană nu a fost îndepărtată [2,3]. Dacă la o primă impresie putem spune că periajul dentar zilnic reușește să curețe suficient suprafețele dentare, pentru îndepărtarea resturilor alimentare, respectiv a plăcii dentare microbiene, totuși, în cele mai multe cazuri, aceste depuneri stagnează fie în spațiile dintre doi dinți alăturați, fie în zona măselelor sau pe suprafețele interioare ale dinților (spre cerul gurii sau spre limbă), deci în zone unde nu putem vedea cu ochiul liber dacă a fost făcută o curățare adecvată [3,4]. Mai mult decât atât, doar periajul dentar, chiar și în condițiile în care se realizează de 2 ori pe zi, cu periuțe adecvate, fie ele manuale sau electrice, nu poate pătrunde interdentar, pentru îndepărtarea plăcii dentare microbiene. Deci în lipsa folosirii produselor special concepute pentru curățarea interdentară (ața dentară, periuțele interdentare sau irigatorul bucal), riscurile de apariție și evoluție a gingivitei sunt foarte mari [4,5].

Gingivita – situații clinice specifice

            Ținând cont de faptul că gingivita este declanșată de prezența și retenția plăcii dentare microbiene, toate situațiile clinice de la nivelul dentiției, care împiedică igiena orală adecvată, amplifică gradul gingivitei [2,6]. Astfel, gingivita este mai des întâlnită în cazuri precum:

• înghesuiri dentare – dinții care nu sunt aliniați împiedică adaptarea corespunzătoare a periuței dentare în timpul periajului sau pătrunderea aței dentare sau a periuțelor interdentare în spațiile dintre dinți;
• aparate ortodontice fixe – componentele aparatului care sunt montate fix pe suprafețele dentare determină resturile alimentare să rămână blocate în anumite unghiuri sau în apropierea gingiei;
• lucrări protetice voluminoase – ce depășesc conturul natural al dinților în proximitatea gingiei, favorizând blocarea resturilor alimentare și îngreunând igiena orală;
• molarii de minte – prin localizarea lor în zone înguste și dificil accesibile pentru curățare, dar și greu controlabile vizual, în ceea ce privește înlăturarea completă a resturilor alimentare.

            Pe de altă parte, fiind vorba de o inflamație cronică, în gingivită este implicat și răspunsul imun al gazdei [2,3]. La nivel local, răspunsul inflamator este influențat de numeroși factori, precum modificările hormonale, fumatul, diabetul, regimul alimentar dezechilibrat [2,3,7].

            Astfel, în ceea ce privește modificările hormonale, perioada pubertății, a sarcinii și a instalării menopauzei predispun la o exacerbare a inflamației specifice gingivitei. Recomandările pentru persoanele aflate în aceste situații este să acorde o atenție sporită atât igienei orale zilnice acasă, cât și controalelor stomatologice, respectiv igienizărilor profesionale (detartraje) [2,3,7,8]. O situație deosebită este în sarcină, când unele femei pot dezvolta chiar ceea ce medical numim „tumoră de sarcină”, care este de fapt o inflamație exagerată a gingiei, manifestată prin creșterea în volum a țesutului gingival, cu aspect asemănător unei tumori [9]. Aceasta este dată atât de hipertrofie, cât și de hiperplazie, uneori având dimensiuni atât de mari încât acoperă complet suprafața dinților în dreptul cărora se dezvoltă, inducând, astfel, dificultăți de masticație și afectare estetică [9]. În general, însă, după naștere, acestea se remit, iar la nevoie, componenta hiperplazică persistentă este excizată [9].

            Pe de altă parte, fumatul degradează rețeaua vasculară terminală ce modifică imunitatea locală, dar care induce și o reducere a sângerărilor gingivale, în ciuda prezenței inflamației, fapt ce induce pacienților falsa impresie că nu au o suferință gingivală [7,8,10].

            Diabetul favorizează nu doar debutul gingivitei, ci și evoluția rapidă, cu o scurtare a perioadei în care gingivita evoluează către forma profundă a inflamației, și anume parodontita, și, în plus crește riscul de abcese gingivale sau de apariție a ulcerațiilor la nivel gingival [7,11].

            Dieta are, de asemenea, un rol important în afecțiunile parodontale, un consum redus de alimente bogate în antioxidanți sau Omega-3 favorizând amplificarea gingivitei [7].

Simptomatologie și opțiuni terapeutice în gingivită

            În cazul gingivitei, simptomul reprezentativ este sângerarea gingivală [2]. Aceasta poate să apară în timpul efectuării igienei orale, fie la periaj, și la folosirea produselor de curățare interdentare. În astfel de situații, persoanele afectate au, în mod eronat, reflexul de a evita igiena orală în acele zone sau cu acele produse de igienă orală, din dorința de a menaja zona sângerândă. Însă o astfel de abordare va duce la persistența plăcii dentare microbiene, deci la agravarea gingivitei. În acest sens, încurajăm menținerea rutinei de igienă orală completă și adecvată, în ciuda sângerărilor gingivale [3,4]. Alte situații în care pacienții observă sângerarea gingivală, ca simptom al gingivitei, sunt masticația alimentelor de consistență mai mare (de exemplu, mere, morcovi) sau chiar spontan, în cazuri mai grave.

            În afară de sângerările gingivale, alte simptome pe care pacienții le observă sunt modificările de culoare ale gingiei, care în caz de gingivită capătă o nuanță de roșu aprins sau vișiniu, sau creșterea în volum a gingiei, prin edemul ce însoțește inflamația [2].

Durerea gingivală nu este un simptom comun în gingivită; sunt doar situații excepționale, în care durerea apare ca urmare a unor ulcerații sau abcese gingivale [2]. Lipsa durerii în gingivită este un fapt ce amână vizita la cabinetul stomatologic, chiar și dacă pacienții observă că sângerările gingivale persistă perioade îndelungate. Iar această amânare a tratamentului gingivitei va crește riscul de dezvoltare a parodontitei, o dată cu extinderea inflamației de la stratul superficial (gingia) către stratul profund al parodonțului (osul alveolar).

            Tratamentul gingivitei este unul necomplicat, neinvaziv și cu șanse mari de succes, gingivita fiind reversibilă, astfel că după remiterea inflamației, refacerea țesutului gingival este integrală [3]. Tratamentul constă în igienizare profesională, prin care se îndepărtează placa dentară microbiană și tartrul prezent, atunci când este cazul, atât de pe suprafețele dentare supragingivale, cât și subgingival, în șanțurile dintre rădăcina dentară și gingie [12]. Este însă esențial să fie evaluați și identificați și alți factori care contribuie la retenția plăcii dentare microbiene sau care modifică răspunsul inflamator al gazdei, așa cum s-a precizat anterior în articolul de față [8]. Și în egală măsură de important pentru a obține răspunsul adecvat după tratament și a menține rezultatul pe termen lung, este optimizarea igienei orale zilnice, prin folosirea produselor de îndepărtare mecanică a plăcii dentare microbiene [4,5], precum și, în cazuri bine selectate, folosirea unor ape de gură cu substanțe antiseptice, precum clorhexidina [13]. Gingivita este o afecțiune comună și cu prognostic bun după tratament, așa că abordarea terapeutică trebuie să țină cont de factorii de risc locali și generali care o influențează.

CMSR – inițiative strategice pentru consolidarea profesiei și promovarea sănătății orale în România

            Potrivit Studiului Național privind Starea de Sănătate Orală a Românilor, realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România în 2024, peste 57% dintre adulți și 35% dintre copii prezintă inflamații gingivale, iar incidența cariilor dentare cavitare rămâne îngrijorător de ridicată – 64% la adulți și 66% la copii. În acest context, CMSR își intensifică demersurile pentru susținerea sănătății orale și modernizarea cadrului profesional al medicilor stomatologi.

            Un pas important în această direcție a fost adoptarea, la sfârșitul lunii martie 2025, a Noului Cod Deontologic, care introduce o viziune actualizată și mai flexibilă asupra comunicării publice în stomatologie. Publicitatea este permisă în măsura în care respectă principiile etice, promovează informarea corectă a pacientului și susține o practică medicală responsabilă. Totodată, codul consolidează transparența în relația medic – pacient și reafirmă valorile fundamentale ale profesiei: competența, onestitatea și integritatea.

            În paralel, CMSR a obținut simplificarea procedurilor administrative pentru instalarea echipamentelor de radiologie intraorală, reducând numărul de documente necesare și eliminând acordul vecinilor. Această măsură reduce birocrația și facilitează accesul cabinetelor la tehnologii esențiale pentru diagnostic de precizie și tratamente eficiente.

            Pe 30 mai 2025, CMSR va organiza prima ediție a Galei Stomatologiei Românești, un eveniment dedicat recunoașterii excelenței profesionale, educației medicale și implicării sociale. Fondurile strânse în cadrul galei vor sprijini programe educaționale privind igiena orală, dezvoltate în parteneriat cu Fundația Hope and Homes for Children.

            Prin aceste inițiative, CMSR își consolidează rolul de partener activ în definirea standardelor profesionale și în promovarea sănătății orale în România.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Global oral health status report: towards universal health coverage for oral health by 2030. Summary of the WHO European Region. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2023;
2. Trombelli, L., Farina, R., Silva, C.O., Tatakis, D.N. Plaque-induced gingivitis: Case definition and diagnostic considerations. J Clin Periodontol. 2018 Jun; 45 Suppl 20:S44–S67;
3. Chapple, I.L., Van der Weijden, F., Doerfer, C., Herrera, D., Shapira, L., Polak, D., Madianos, P., Louropoulou, A., Machtei, E., Donos, N., Greenwell, H., Van Winkelhoff, A.J., Eren Kuru, B., Arweiler, N., Teughels, W., Aimetti, M., Molina, A., Montero, E., Graziani, F. Primary prevention of periodontitis: managing gingivitis. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S71–6;
4. Van der Weijden, F.A., Slot, D.E. Efficacy of homecare regimens for mechanical plaque removal in managing gingivitis a meta review. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S77–91;
5. Sälzer, S., Slot, D.E., Van der Weijden, F.A., Dörfer, C.E. Efficacy of inter-dental mechanical plaque control in managing gingivitis–a meta-review. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S92–105;
6. 2. Papapanou, P.N., Sanz, M., Buduneli, N., Dietrich, T., Feres, M., Fine, D.H., Flemmig, T.F., Garcia, R., Giannobile, W.V., Graziani, F., Greenwell, H., Herrera, D., Kao, R.T., Kebschull, M., Kinane, D.F., Kirkwood, K.L., Kocher, T., Kornman, K.S., Kumar, P.S., Loos, B.G., Machtei, E., Meng, H., Mombelli, A., Needleman, I., Offenbacher, S., Seymour, G.J., Teles, R., Tonetti, M.S. Periodontitis: Consensus report of workgroup 2 of the 2017 World Workshop on the Classification of Periodontal and Peri-Implant Diseases and Conditions. J Periodontol. 2018 Jun; 89 Suppl 1:S173–S182;
7. Jepsen, S., Caton, J.G., Albandar, J.M., Bissada, N.F., Bouchard, P., Cortellini, P., Demirel, K., de Sanctis, M., Ercoli, C., Fan, J., Geurs, N.C., Hughes, F.J., Jin, L., Kantarci, A., Lalla, E., Madianos, P.N., Matthews, D., McGuire, M.K., Mills, M.P., Preshaw, P.M., Reynolds, M.A., Sculean, A., Susin, C., West, N.X., Yamazaki, K. Periodontal manifestations of systemic diseases and developmental and acquired conditions: Consensus report of workgroup 3 of the 2017 World Workshop on the Classification of Periodontal and Peri-Implant Diseases and Conditions. J Periodontol. 2018 Jun; 89 Suppl 1:S237–S248;
8. Lang, N.P., Suvan, J.E., Tonetti, M.S. Risk factor assessment tools for the prevention of periodontitis progression a systematic review. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S59–70;
9. Ide, M., Papapanou, P.N. Epidemiology of association between maternal periodontal disease and adverse pregnancy outcomes–systematic review. J Periodontol. 2013 Apr; 84(4 Suppl):S181–94;
10. Ramseier, C.A., Suvan, J.E. Behaviour change counselling for tobacco use cessation and promotion of healthy lifestyles: a systematic review. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S47–58;
11. Chapple, I.L., Genco, R.; working group 2 of the joint EFP/AAP workshop. Diabetes and periodontal diseases: consensus report of the Joint EFP/AAP Workshop on Periodontitis and Systemic Diseases. J Periodontol. 2013 Apr; 84(4 Suppl):S106–12;
12. Schwarz, F., Becker, K., Sager, M. Efficacy of professionally administered plaque removal with or without adjunctive measures for the treatment of peri-implant mucositis. A systematic review and meta-analysis. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S202–13;
13. Serrano, J., Escribano, M., Roldán, S., Martín, C., Herrera, D. Efficacy of adjunctive anti-plaque chemical agents in managing gingivitis: a systematic review and meta-analysis. J Clin Periodontol. 2015 Apr; 42 Suppl 16:S106–38.

Foto: Shutterstock

Dr. Mariana Cărămidă

Asist. Univ. Sanătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicină Dentară - Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, Medic primar parodontologie, Doctor în Științe Medicale, Trezorier Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR)