Noi metode de diagnostic și tratament împotriva bolii Alzheimer

În lumea medicală, boala Alzheimer reprezintă una dintre cele mai dificile provocări. Cu toate acestea, există eforturi considerabile investite în cercetarea și dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament pentru această afecțiune neurodegenerativă. Cu un diagnostic complex și variate opțiuni terapeutice, este esențial să ne concentrăm asupra progreselor actuale și a îmbunătățirii calității vieții pacienților.

Interviu cu dr. Liviu Cozma, medic specialist neurolog

Am stat de vorbă cu dr. Liviu Cozma, medic specialist neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis, pentru a afla mai multe despre evoluția metodelor de diagnosticare a Bolii Alzheimer, despre cum poate fi îmbunătățită viața pacienților care trăiesc cu această afecțiune dar și despre ultimele descoperiri în materie de medicație.

Cum au evoluat în ultimii ani metodele de diagnostic și medicația pentru Alzheimer?

Dr. Liviu Cozma: În principiu, diagnosticul și diferențierea față de alte forme de demență (fronto-temporală, cu corpi Lewy, vasculară, metabolică etc.) se face printr-o discuție atentă și detaliată cu pacientul, un set de analize uzuale de sânge și o imagistică cerebrală. Acolo unde există dubii între diferite boli neurodegenerative sau simptomele sunt încă prea discrete pentru a prezice în mod cert dezvoltarea unei demențe, putem lua în calcul metode mai avansate de diagnostic în măsura în care există indicația și pacientul dorește.

Asta presupune aplicarea criteriilor de cercetare privind diagnosticul bolii Alzheimer, publicate în 2018. Așa cum le zice numele, sunt criterii de cercetare și au menirea de a identifica cât mai devreme și cât mai precis pacientul care are o tulburare cognitivă cauzată de boala Alzheimer, în special pentru posibilitatea de înrolare în studii clinice cu molecule noi. Rareori le putem utiliza și în practica curentă, în special atunci când există o miză practică. Acestea presupun un sistem numit ATN, unde A reprezintă dovada pentru patologia de tip amiloid, T reprezintă dovada pentru patologia de tip tau și N reprezintă dovada pentru neurodegenerare. Primul este complet caracteristic bolii Alzheimer, al doilea este întâlnit în boala Alzheimer și câteva boli asemănătoare, iar cel de-al treilea este nespecific și presupune moartea neuronilor de cauză nediferențiată. Și aici intervin metodele mai noi de diagnostic. Există o cale non-invazivă și mai costisitoare, cu efectuare de imagistică PET amiloid pentru A, PET tau pentru T și FDG-PET pentru N. Această cale nu este momentan disponibilă în România.

Mai există o a doua cale invazivă care presupune efectuarea unei puncții lombare cu analiza lichidului cefalo-rahidian și dozare beta-amiloid 42 (sau raport 42/40) pentru A, tau fosforilat pentru T și tau total pentru N. Aceasta este disponibilă în România și relativ accesibilă privind costurile. Există multiple studii în desfășurare pentru a detecta cât mai precis aceleași molecule din sânge, moment în care sperăm că nu va mai fi necesară puncția lombară, dar încă nu am ajuns la această precizie.

Care este speranța de viață a unui pacient diagnosticat cu Alzheimer?

Dr. Liviu Cozma: În medie, între 8 și 10 ani cu variații mari sub influența unor factori care țin de severitatea bolii, comorbidități și calitatea îngrijirii primite.

Cum putem îmbunătăți viața pacientului cu Alzheimer?

Aceasta este întrebarea esențială pentru că, momentan, există așteptări greșit direcționate privind tratamentul persoanelor cu Alzheimer. Pacienți, aparținători și medici, cu toții ne dorim medicamentul minune când, în realitate, cel mai bun tratament disponibil este stilul de viață și modul în care creștem calitatea vieții pacientului. Probabil cel mai bun tratament vine dintr-un stil de viață activ din punct de vedere fizic, cognitiv și social, bine integrate într-o rutină solidă. Persoana cu boala Alzheimer trebuie să ducă o viață cât mai aproape de normal, încercând să limităm progresiv doar ce este absolut necesar pentru a exclude pericolul de vătămare. Aș mai menționa aici impactul pozitiv major pe care l-ar putea avea un animal de companie, cu beneficii psihologice, dar și fizice în măsura în care necesită plimbare și responsabilitate.

Ne puteți da câteva exemple de antrenament cognitiv util pacienților diagnosticați cu Alzheimer?

Dr. Liviu Cozma: Orice ne mișcă rotițele, în functie de preferințe. De la integrame, rebus, Sudoku la jocuri pe calculator sau conversații care stimulează memoria, limbajul, capacitatea de logică și abstractizare. De menționat că activitatea fizică susține și stimulează gândirea.

Cât de important este rolul familiei/prietenilor pentru pacientul cu Alzheimer?

Dr. Liviu Cozma: Central. În principiu, nu ar trebui să existe pacient cu boala Alzheimer fără suportul real al familiei și prietenilor. Simpla socializare aduce un beneficiu mental enorm, iar stimularea cognitivă secundară conversației e un beneficiu suplimentar. La început, boala Alzheimer este mai ales o boală a pacientului și pe măsură ce evoluează devine în special o boală a familiei. În prima perioadă, pacientul trebuie să fie cât mai integrat în viața socială, iar în a doua, familia nu trebuie să uite de propria sănătate și, în funcție de caracteristicile fiecărei familii în parte, trebuie luate în considerare ajutorul specializat la domiciliu sau centrele speciale pentru bătrâni cu Alzheimer.

Care sunt cele mai noi descoperiri în tratamentul contra Alzheimer? Cât de aproape suntem de vindecarea acestei afecțiuni?

Dr. Liviu Cozma: După o perioadă foarte îndelungată de eforturi de cercetare în care medicamentele menționate la început reprezentau singura opțiune justificată, încep să apară câteva molecule care ar putea aduce beneficii reale pacienților cu Alzheimer. În 2021, a fost aprobat, cu multe controverse, în SUA – Aducanumab – după ce a arătat reducerea amiloidului, fără însă a dovedi în mod clar ameliorarea simptomelor bolii. În ianuarie 2023, a fost aprobat, tot în SUA, Lecanemab, care ar conduce la reducerea „moderată” sau chiar „modestă” a declinului cognitiv sub riscul mic pentru reacții adverse severe. Fiind încă elemente de controversă și noutate, niciuna dintre cele două terapii nu a fost încă aprobată pentru uz clinic în Europa, dar viitorul sună ușor mai pozitiv pentru pacienții cu Alzheimer, existând multe studii în desfășurare pentru aceste molecule și pentru multe altele noi. Pentru ultima întrebare, răspunsul realist este că probabil suntem foarte departe de vindecarea bolii Alzheimer. Cred că vom ajunge și în acel punct, însă momentan nu este o idee bună să investim emoții și speranțe către ceva care pare departe. Mi se pare mult mai util să ne concentrăm pe acele lucruri care par mici, dar care pot aduce foarte multe în viața persoanei cu boala Alzheimer.

La finalul anului trecut, Clinica de neurologie Neuroaxis a demarat campania Împreună Suntem #Neuroputernici, prin intermediul căreia și-a propus să crească gradul de conștientizare asupra afecțiunilor neurologice în rândul populației generale. Au fost diseminate mesaje de impact și metode prin care putem să oferim, cu toții, ajutor celor care trăiesc cu aceste boli și care se confruntă cu dificultăți, stigmă și idei preconcepute din partea societății.

Revista Galenus este partener media al campaniei.

Revista Galenus