O abordare a insuficientei cardiace

Etiologie (I)

Rezumat
Boala cardiaca ischemica este cea mai comuna si frecventa cauza de disfunctie cardiaca, conducand in cele din urma, in evolutia sa, la insuficienta cardiaca. Masurile preventive indreptate impotriva dezvoltarii si progresiei aterosclerozei sunt menite sa reduca prevalenta si, mai mult decat atat, mortalitatea asociata insuficientei cardiace.

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic ca-racterizat prin perfuzie sistemica inadecvata fata de cererile metabolice ale organismului, ca rezultat al afectarii functiei de pompa a inimii. Oraganismul, sesizand aceasta perfuzie inadecvata a organelor, activeaza multiple cai neurohormonale sistemice, care initial compenseaza deficitul de perfuzie prin redistribirea fluxului sangvin catre organele vitale, dar ulterior exacerbeaza simptomele pacientului si duc la deteriorare clinica.

Prevalenta insuficientei cardiace simptomatice in tarile europene variaza intre 0,4 si 2%, iar imbatranirea populatiei are o contributie importanta la cresterea continua a numarului de pacienti. Mortalitatea asociata cu aceasta boala atinge 50% la 4 ani de la debutul simptomelor, iar jumatate din pacientii cu insuficienta cardiaca severa mor in primul an de evolutie a bolii.

Cea mai comuna cauza a insuficientei cardiace este disfunctia contractila a ventriculului stang, iar in aceasta categorie, cele mai multe cazuri se dato-reaza bolii cardiace ischemice. Aceasta afectiune este determinata de ingustarea si „rigidizarea” arterelor coronare care aprovizioneaza muschiul cardiac cu sange ce contine oxigen si substante nutritive, avand drept substrat ateroscleroza. Ingustarea arterelor coronare si, in consecinta, scaderea fluxului de sange prin acestea, pot determina insuficienta cardiaca deoarece anumite segmente ale miocardului nu se mai contracta eficient, cel mai frecvent caz ramanand totusi acela al inlocuirii tesutului miocardic cu tesut cicatricial ca urmare a unui infarct miocardic.

Ateroscleroza reprezinta un raspuns inflamator cronic la nivelul peretilor arteriali, datorat in principal depunerii de lipoproteine (proteine plasmatice care transporta colesterolul si trigliceridele), care conduc la formarea de placi aterosclerotice. Din punct de vedere patologic, o placa ateromatoasa reprezinta o acumulare de celule sau detritusuri celulare care contin lipide (colesterol si acizi grasi), calciu si o cantitate variabila de tesut conjunctiv fibros. Aceasta acumulare este intotdeauna localizata intre endoteliu (un strat epitelial subtire, specializat, aflat in interiorul vaselor de sange si care formeaza o interfata intre sangele circulant si restul peretelui vascular) si regiunea centrala formata din celule musculare ne-tede (media) a vasului arterial.

Crescand in dimensiuni, placa aterosclerotica ingusteaza progresiv lumenul arterelor coronare, scazand consecutiv si fluxul de sange la nivelul lor. In cele din urma, fluxul sangvin catre muschiul cardiac fiind scazut, acesta nu mai primeste suficient oxigen. Reducerea sau intreruperea fluxului sangvin si a aportului de oxigen la nivelul miocardului poate determina aparitia simptomelor:

Angina stabila – durere toracica sau disconfort, avand caracter de presiune sau constrictie; du-rerea poate aparea si in umeri, la nivelul gatului, barbiei sau abdomenului si poate fi usor confundata cu o indigestie; are o durata de cateva minute si este declansata in mod tipic de efortul fizic, ameliorandu-se la oprirea efortului sau la administrarea de nitroglicerina.

Angina instabila – este cauzata de ruptura unei placi aterosclerotice initial stabile si, spre deosebire de angina stabila, apare si in repaus si nu raspunde la interventia medicamentoasa; din aceste motive reprezinta o urgenta si necesita tratament ca atare, fiind semn ca un infarct miocardic poate debuta in curand.

Infarctul miocardic – apare in situatia in care fluxul sangvin catre miocard este intrerupt de catre un cheag de sange format pe suprafata unei placi aterosclerotice rupte; daca fluxul sangvin nu este rapid restabilit, aria miocardica respectiva va fi permanent afectata si inlocuita ulterior cu tesut cicatricial. Manifestarile unui infarct miocardic includ durere toracica intensa, dispnee, palpitatii, greata, varsatura, transpiratii, ameteli etc.

Este bine cunoscut faptul ca peste 70% din decesele de natura cardiovasculara sunt determinate de complicatii ale aterosclerozei – aproximativ 50% din acestea se datoreaza bolii cardiace ischemice, iar 20% accidentului vascular cerebral. Boala cardiaca ischemica este, in prezent, cauza principala de mortalitate in intrega lume, fiind responsabila anual de decesul a 3,8 milioane de barbati si 3,4 milioane de femei. De aceea, medicina preventiva ce se ocupa de factorii de risc cardiovascular devine prio-ritara, iar toate eforturile trebuie indreptate catre conditiile declansatoare.

Cuvinte-cheie:

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.