Specii medicinale putin cunoscute in Romania (VII)

Dr. Farm. Ovidiu Bojor

Peganum harmala (fam. Zygophyllaceae) este o specie ierboasa, perena, de 30-40 cm inaltime, verde, fara peri, cu miros specific. Frunzele sunt alterne, carnoase, laciniate profund. Florile sunt mari, avand cinci sepale liniar ascutite. Petalele, tot in numar de cinci, sunt obtuze, prezinta trei-cinci nervuri longitudinale subtiri si au o culoare alb-verzuie. Fructul este o capsula sferica dehiscenta. Semintele sunt mici, mai mult sau mai putin piramidale, avand o fata convexa si doua plane. Peganum harmala este raspandita in Peninsula Balcanica, in Italia de Sud, Africa de Nord si Asia de Vest. In Romania este sporadic prezenta in judetul Constanta, in Basarabi, intre Nicolae Balcescu si Babadag, in Macin.

In medicina traditionala Peganum harmala este recomandata in numeroase afectiuni ca diuretic, emetic, emenagog, lactagog, narcotic, somnifer, vermifug, remediu in astm, in calculoza, in stari febrile, histerie, cancer, laringita, malaria etc. Semintele erau folosite in tara noastra, in trecut, la vopsitul lanii. In ceea ce priveste compozitia chimica, partile aeriene ale plantei contin alcaloizi derivati ai harmanului, cum ar fi harmamanul, harmina, harmolul, harmalolul; proteine, substante grase, fibre vegetale, saruri minerale (in special de Ca, Cu si tiamina). Semintele uscate contin 29-35% proteine si 13-17% ulei gras. De asemenea, contin harmine, harmaline, harmalol, harman, peganina, izopeganina, dipegene, vazocinone si dezoxyvazicinone. Harmina si harmalina are actiune halucinogena in doze de 4 mg/kg, iar alcaloidul baza 6-metoxytetrahydroharmanul produce efecte halucinogene la doze de 1,5 mg/kg.

Toxicitate si precautii
Alcaloizii din Peganum harmala au efecte narcotice puternice, chiar la o mica supradozare, producand halucinatii, viziuni colorate, frisoane, salivatie abundenta si voma. Efectele narcotice se manifesta in prima faza prin stimularea factorilor motori ai creierului. Produsele pe baza de Peganum harmala nu se incadreaza in categoria preparatelor fitofarmaceutice, ci in categoria medicamentelor, si se supun criteriilor de eficienta/risc, de reactii adverse, efecte de securitate.

Bibliografie:
Flora Romaniei, vol. VI, Ed. Academiei Romane, 1958, p. 126
Schleiffer H. – Narcotic Plants of the Old World, Lubrecht and Cramer, Monticello N.Y., 1979, p. 193
Emboden W.A. Jr. – Narcotic Plants, Macmillan N.Y., 1972, p. 168
Schultes, R.E. and Farnsworth, N.R. – Etnomedical, botanical and phytochemical aspects of natural hallucinogens, Bot. Mus. Leafl Harvard U., 1980
Ciocarlan Vasile – Flora ilustrata a Romaniei, Ed. Ceres, 2000, p. 446
Bojor Ovidiu si colaboratorii – Certificat de Inventator OSIM nr. 89462/1986: Produs fitofarmaceutic pentru tratamentul bolii Parkinson.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.