Antiaritmicele – Managementul farmacologic

Betablocantii sunt medicamente care se opun anumitor efecte ale catecolaminelor (adrenalina, noradrenalina, dopamina) organismului. Acestia intrerup transmiterea stimulilor de la nivelul receptorilor beta ai organismului. Locul de producere al mediatorilor simpatici, denumiti beta-simpaticolitici, se afla in medula suprarenala. Blocantii acestor beta-simpaticolitici, care actioneaza chiar in locul de formare a acestor mediatori simpatici, sunt folositi, in principal, in bolile de inima.

Beta-blockers are a class of drugs used for various indications, but particularly for the management of cardiac arrhythmias, cardio-protection after myocardial infarction (heart attack) and hypertension. These blockers break off the transmission of the stimuli from the body’s beta-receptors. The production for beta-simpathicolitics is the suprarenal medule. The blockers of those beta-simpathicolitics action in their forming place and they are used for heart attacks and other diseases.

Betablocantii sunt folositi in tratamentul anginei pectorala (angor pectoris), hipertensiune arteriala si in tulburarile de ritm cardiac. De regula, betablocantii se prescriu post-infarct, pentru a apara inima de instalarea unei aritmii sau de alte leziuni miocardice. De asemenea, betablocantii amelioreaza functia miocardica in cursul cardiopatiilor obstructive. Uneori, aceste medicamente se folosesc in tratamentul preventiv al migrenelor si pentru a controla simptomele hipertiroidismului. In cazul glaucomului, betablocantii se folosesc sub forma de colire pentru a scadea tensiunea intraoculara.

Mod de actiune
Betablocantii anuleaza actiunea stimulenta a norepinefrinei, deoarece ocupa receptorii beta. Astfel, se reduce din forta si rapiditatea batailor inimii, impiedicand dilatarea cailor respiratorii, a vaselor creierului si a celor care iriga extremitatile. Semnalele sistemului nervos simpatic sunt transmise prin intermediul norepinefrinei, produsa de medula suprarenala. Totodata, la nivelul extremitatilor fibrelor nervoase simpatice, betablocantii opresc semnalele venite de la neurotransmitator. Exista doua tipuri de receptori beta: beta 1 si beta 2. Beta 1 sunt localizati in miocard si beta 2 in caile respiratorii si vasele sangvine. Medicamentele cardioselective actioneaza, mai ales, asupra receptorilor 1.

Efecte
In angina pectorala, betablocantii diminueaza frecventa si intensitatea crizelor. In hipertensiunea arteriala, scad presiunea sangelui si micsoreaza riscurile antrenate de maladie. Acestia permit evitarea acceselor aritmice grave sau contractiile violente si anormale ale inimii. Actionand asupra mai multor organe si functii, betablocantii antreneaza efecte secundare minore. Incetinind ritmul cardiac si afluxul de aer catre plamani, pot scadea performanta fizica. De asemenea, medicamentele betablocante pot interveni in circulatia mainilor si picioarelor, din cauza reducerii fluxului sangvin catre membre. Blocarea transmiterii semnalelor la nivelul receptorilor beta poate produce un numar mare de efecte favorabile sau, dimpotriva, indezirabile:
• Betablocantii inhiba dilatarea vaselor sangvine adiacente creierului, prevenind aparitia migrenelor;
• Constrictia cailor respiratorii poate provoca crize astmatice la persoanele care sufera de astm sau de bronsita cronica;
• Vasoconstrictia poate produce racirea mainilor si picioarelor;
• Presiunea sangvina scade pentru ca rapiditatea si forta cu care functioneaza pompa cardiaca este si ea diminuata;
• Scad tensiunea oculara si diminueaza secretia lichidiana;
• Maresc ritmul cardiac si forta contractiilor cardiace, imbunatatind activitatea inimii;
• Previn crizele de angor si tulburarile de ritm ale inimii;
• Pot agrava insuficienta cardiaca;
• Reduc tremuraturile si simptomele hipertiroidismului.

Riscuri si precautii
Exista anumite riscuri induse de tratamentul cu betablocanti, si anume:
• Antreneaza dificultati respiratorii prin blocarea beta receptorilor din plamani. Betablocantii cardioselectivi produc mai putine probleme respiratorii decat betablocantii non-cardioselectivi;
• Toate medicamentele betablocante trebuie prescrise cu prudenta pacientilor astmatici si bronsici;
• In cazul persoanelor care sufera de diabet, betablocantii pot diminua semnele care anunta scaderea glicemiei (palpitatii, tremuraturi). Asadar, trebuie utilizati cu prudenta;
• Nu se prescriu celor care sufera de tulburari circulatorii, pentru ca reduc fluxul sangvin. De asemenea, nu se prescriu pacientilor cu insuficienta cardiaca, deoarece reduc forta contractiilor miocardului.
Tratamentul cu medicamente betablocante nu se intrerupe brusc, existand riscul reactivarii bolii. Totodata, intreruperea brusca poate mari considerabil riscul de infarct sau de crestere a tensiunii sangvine. Incetarea tratamentului se face progresiv, numai sub supraveghere medicala.

Text: Dr. Farm. D. Hurduc

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.