Interviu Conf. Univ. Dr. Horațiu Moldovan

Conf. Univ. Dr. Horațiu Moldovan este Medic primar chirurgie cardiovasculară și Șeful secției de chirurgie cardiovasculară din cadrul Spitalului SANADOR. Ani buni a condus secţia de chirurgie cardiacă a Institutului de Boli Cardiovasculare „C.C.Iliescu” și are o experiență impresionantă în domeniul intervențiilor pe cord deschis, precum și multe activități de „pionierat” în domeniul dumnealui de activitate. Am aflat din interviul pe care ni l-a acordat că în țara noastră ar trebui să se facă 15.000 de operații pe cord deschis pe an, dar cu greu se fac 3.500, numărul fiind în scădere. Operează cu pasiune și plăcere și a realizat alături de echipa sa multe premiere medicale.

GALENUS: De ce ați ales chirurgia cardiovasculară și cum arată parcursul dumneavoastră profesional?

La momentul alegerii, adică în urmă  cu 35 de ani, această specialitate era în plină dezvoltare. În anii copilăriei mele avusese loc primul transplant cardiac la om, realizat de Christiaan Barnard, la Cape Town, în 1967. Entuziasmul a fost unul la nivel mondial… Din ce în ce mai multe boli cardiace se operau, operațiile erau „pe cord deschis” și aveau rezultate din ce în ce mai bune. Trebuie amintit și faptul că medicina românească a fost conectată la acest fenomen datorită vizitelor pe care Dr. Marius Barnard, fratele celebrului chirurg, le-a facut în România. Anii au trecut și, după ce am absolvit facultatea de medicină, am ales chirurgia cardiovasculară, o specializare dificilă, dar frumoasă. Am lucrat timp de 25 de ani la Institutul „C. C. Iliescu” din cadrul Spitalului Fundeni, unde am parcurs toate treptele ierarhice, până la Conferențiar Universitar. Desigur, am beneficiat de mai multe stagii de pregătire în clinici de prestigiu din străinătate, dar cea mai importantă parte a formării mele se datorează școlii românești de medicină și, în special, Spitalului Fundeni și Institutului de Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu”. 

Sunteți unul dintre medicii care au optat să lucreze, în ultimii ani, doar în mediul privat. De ce?

Am optat să lucrez la Spitalul SANADOR, care este privat, deoarece aici am avut oportunitatea să organizez un serviciu nou de chirurgie cardiovasculară la standarde europene, alături de o echipă deosebită. Am pornit de la zero, am realizat prima operație sub circulație extracorporală în acest spital și am reușit să dezvolt această nouă echipă foarte performantă, aspect care mi-a adus și îmi aduce importante satisfacții.

Care sunt premierele medicale pe care le-ați realizat în cadrul Spitalului SANADOR, alături de echipa dumneavoastră?

În cadrul Spitalului SANADOR au fost realizate multiple intervenții în premieră, mai ales că suntem susținuți de o întreagă echipă multidisciplinară: cardiologi, anesteziști, cardiologi intervenționiști, aritmologi, compartiment de primiri urgențe 24/24 cu ambulanțe proprii, recuperare medicala post-intervenție, imagistică medicală (RMN cord, CT cord), adică avem tot suportul. Având în vedere că această activitate a debutat aici relativ de curând, fiecare operație a fost, practic, o premieră la nivelul acestui spital. Au fost și premiere de „nivel național” cum ar fi înlocuirea de crosă aortică pentru disecție acută de aortă la un pacient cu vârsta de peste 87 de ani, fiind vorba de cunoscutul Academician Dinu C. Giurescu. În domeniul hibrid chirurgical și endovascular, au fost realizate anumite proceduri în premieră, împreuna cu echipa de cardiologie intervențională.

Care este afecțiunea cardiacă cel mai des întâlnită în cazul românilor?

În patologia cardiovasculară din România, cea mai mare frecvență o are boala coronariană aterosclerotică, cunoscută sub numele de „cardiopatie ischemică”.

Ați realizat peste 5.000 de operații pe cord deschis. Practic, inimile pacienților sunt în mâinile dumneavoastră. Ce sentimente vă încearcă în astfel de momente?

Experiența celor peste 5.000 de intervenții chirurgicale pe cord deschis îmi dă un sentiment de satisfacție și siguranță. Sunt foarte bucuros când mă gândesc la imensa majoritate a acestor pacienți cărora am reușit să le redau sănătatea și chiar viața. Păstrez însă un regret în profunzimea sufletului meu și pentru cei, foarte puțini, cărora nu am reușit să le-o redau…

Ați participat la primele implantări de balon de contrapulsație intraaortică, precum și la primele implantări de cord artificial din țara noastră. Povestiți-ne, vă rugăm, despre aceste activități de pionierat.

Am făcut parte dintr-o generație care a introdus nenumărate progrese în chirurgia cardiovasculară din România. Alături de colegii mei, am participat la dezvoltarea a noi domenii cum ar fi: chirurgia coronariană, chirurgia disecției acute de aortă şi a anevrismelor de aortă toracică, chirurgia complicațiilor mecanice ale infarctului acut de miocard, plastiile valvulare, precum și utilizarea diverselor metode de asistare mecanică a circulației.

Care este în acest moment accesul la operații pe cord pentru români?

Accesul la operații cardiace pentru români este limitat. Sunt liste de așteptare… În țara noastră ar trebui să se facă 15.000 de operații pe cord deschis pe an, dar se fac cu greu 3.500 – cifra fiind în scădere. Acest aspect este valabil în chirurgia adultului, la copii situația este mult mai dramatică.

Ce i-ați învățat de-a lungul timpului pe studenți și rezidenți?

Pe studenții și rezidenții mei, în special pe rezidenți, i-am învățat această meserie. Sau le-am creat cadrul în care ei să se dezvolte. Mulți au ajuns chirurgi consacrați, unii chiar șefi de serviciu care au mult succes atât în spitalele publice, cât și în cele private din țara noastră.

 

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.





    2 comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

    1. G**r**:

      asta e un criminal nenorocin un jeg locul lui este in puscarie nu intr o sala de operatie norocul lui este ca traieste in romania tara care a ajuns jegul europei