Interviu dr. Adelina Creangă

Dr. Adelina Creangă este medic specialist pneumolog și își desfășoară activitatea în cadrul Centrului Medical Ghencea și al Centrului Medical Sanador. A efectuat cursuri de pregătire în domeniul patologiei somnului și explorării endobronșice, obținând astfel atestate de competență. Este o prezență constantă la manifestările științifice din domeniu, a participat ca subinvestigator în cadrul mai multor studii clinice și este membru al Societății Române de Pneumologie, al European Respiratory Society și al Cercului de Pneumologie. Am aflat de la doamna doctor care sunt principalii factori de risc ce predispun la apariția bolilor pulmonare, printre care se numără și calitatea aerului respirat, care sunt cel mai des întâlnite afecțiuni pneumologice, dar și categoriile de pacienți predispuse la apariția lor.

GALENUS: Ce v-a determinat, dintre toate ramurile medicinei, să alegeți pneumologia?

Când am hotărât să mă înscriu la Facultatea de Medicină, îmi doream să devin medic psihiatru. Apoi, pe parcursul anilor, stagiile de pregătire în diverse specialități medicale și chirurgicale m-au determinat să exclud cu ușurință ideea de a alege o specialitate chirurgicală. Stagiul de pneumologie l-am efectuat în anul IV de facultate în cadrul Institutului „Marius Nasta” din București. Complexitatea, diversitatea patologiei, profesionalismul cadrelor medicale și implicarea atât în ceea ce privește managementul cazuisticii medicale, dar și dedicarea și devotamentul lor în pregătirea medicilor rezidenți au făcut din acestă specialitate o opțiune reală. Stagiul de psihiatrie efectuat aproape de finalul facultății nu avea să schimbe decizia mea de a alege pneumologia.

Ați avut mentori?

Desigur! Cine nu are mentori în viață? Am ales să merg ca medic rezident în cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”, unde am descoperit puțin din tainele pneumologiei. Pregătirea în rezidențiat mi-am desfășurat-o alături de o echipă extraordinară de medici. Aș dori să-l menționez pe dl. prof. dr. Miron Bogdan care este în prezent și coordonatorul științific al lucrării mele de doctorat. Am descoperit și aprofundat această specializare prin pregătirea de zi cu zi, pe care am desfășurat-o sub îndrumarea dl. dr. Dragoș Zaharia, la care s-au alăturat de asemenea dl. dr. Ștefan-Dumitrache Rujinschi, dl. dr. Tudor Constantinescu, dna. dr. Claudia Toma.

Cum arată parcursul dumneavoastră profesional?

Am urmat cursurile Facultății de Medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în perioada 2005-2011. Tot în 2011 am promovat examenul de rezidențiat cu obținerea confirmării în specialitatea pneumologie. Am obținut titlul de medic specialist pneumolog în octombrie 2015. În același an am susținut si promovat examenul la Școala Doctorală din cadrul UMF „Carol Davila”.

Pe parcursul desfășurării activității de medic specialist pneumolog am efectuat cursuri de pregătire în domeniul patologiei somnului, explorării endobronșice, obținând atestate de competență. Începând din perioada rezidențiatului am participat ca medic subinvestigator în cadrul mai multor studii clinice internaționale, multicentrice (astm, BPOC, hipertensiune pulmonară).

Care sunt afecțiunile de natură pneumologică pe care le întâlniți cel mai des în practica medicală?

Cazuistica este destul de variată, de la banale răceli, viroze respiratorii, pneumonii, traheobronșite, până la cazuri de cancere pulmonare, pleurezii de diverse etiologii, pneumopatii interstițiale, tuberculoză. Patologia de ambulator diferă cu mult de cea din spital.  Cele mai frecvente patologii respiratorii sunt cu siguranță bolile pulmonare cronice obstructive (BPOC, astm).  Depinde foarte mult și de sezon…

Există o anumită categorie de pacienți mai predispusă la apariția bolilor pneumologice?

Pacienții cu multiple comorbidități asociate, vârstnicii, pacienții cu patologie complexă cardiovasculară, cu obezitate severă, cu boli  autoimune (care beneficiază de tratament imunosupresor) fac parte din categoria celor predispuși la apariția afecțiunilor aparatului respirator.

Este adevărat că suntem fruntașii Europei la tuberculoză? Dacă da, care sunt cauzele?

Nu suntem chiar „fruntași”, dar ne situăm în topul țărilor cu incidență crescută a acestei patologii. În ultimii ani, statisticile arată că numărul cazurilor este chiar în scădere. O principală cauză a incidenței încă crescute este neprezentarea pacientului în timp util la medic. Ignorarea acestei patologii contagioase și expunerea prelungită în colectivități a pacienților contagioși reprezintă o cauză importantă, printe alte cauze menținonez diagnosticul tardiv, noncomplianța la tratament, abandonul terapeutic.

 Una dintre cauzele frecvente ale noncomplianței la tratament apare din cauza „consistenței” acestuia (zeci de comprimate de antituberculoase). Durata tratamentului este de minimum 6 luni în cazurile cu antibiogramă cu sensibilate, dar se poate prelungi uneori chiar ani în cazurile MDR (multiple drug resistance) sau XDR (extensive drug resistance).

Au evoluat posibilitățile de diagnostic în acest sens?

Gold standardul diagnostic rămâne examenul bacteriologcic cu pozitivarea culturilor, completat de examinarea clinică și paraclinică. Există desigur metode rapide de diagnostic și izolare BAAR, cultivarea acestora atât pe medii solide cât și lichide. În unele cazuri pentru obținerea confirmării diagnostice se utilizează și proceduri invazive (biopsia pleurală).

Care sunt factorii de risc în ceea ce privește apariția bolilor pneumologice?

Există factori de risc individuali și necorectabili precum bagajul genetic, vârsta, sexul, dar și factori de risc corectabili sau parțial corectabili. Din ultima categorie, fumatul este un principal factor de risc în apariția bolilor respiratorii. Poluarea ambientală, factorii psihoemoționali, stresul prelungit, obezitatea, sedentarismul, alergenii, de asemenea sunt factori de risc în bolile pneumologice. Spațiul în care ne desfășurăm activitatea (ventilația) sau locuința (modul de încălzire al acesteia) pot contribui la completarea factorilor de risc.

Din ce în ce mai mulți pacienți se confruntă cu BPOC-ul. Ce ne spun statisticile în acest sens?

Atâta timp cât există fumatori vor exista și pacienți cu BPOC. Aerul din ce în ce mai poluat pe care îl respirăm zi de zi ne oferă garanția că numărul pacienților cu BPOC va continua să crească. Subliniez faptul că BPOC-ul (boala pulmonară obstructivă cronică) este o patologie dezvoltată ca urmare a unui istoric de fumat, expunerii la toxice respiratorii, poluare atmosferică. Boala constă în dezvoltarea unei inflamații cronice bronșice cu localizare incipientă la nivelul căilor aeriene mici,  mergând până la limitarea fluxului de aer, emfizem, alterarea schimbului gazos la nivelul membranei alveolo-capilare. BPOC-ul se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial.

De ce este important ca pacientul să meargă la medic pentru a trata gripa și racelile și să renunțe la automedicație?

Este important ca pacientul să se adreseze medicului de familie într-un prim pas pentru ca acesta să evalueze cazul și în funcție de necesitate să fie îndrumat în timp util către specialist în vederea unui diagnostic și tratament corect. Gripa este provocată de tulpini virale și nu se tratează cu antibiotic decât în cazurile complicate (suprainfecție bacteriană). Etiologia și confirmarea virală impun tratament antiviral specific. Din cauza acestor aspecte, pacienții cu gripă ajung să întârzie inițierea unui tratament corect sau chiar în unele cazuri a spitalizării.

Răcelile sunt afecțiuni ale tractului respirator ce apar pe toată perioada anului, cu o frecvență mai crescută în sezonul rece (toamnă/iarnă). Răcelile afectează tractul respirator superior.  Simptomele de cele mai multe ori răspund la administrarea unui tratament simptomatic corect administrat. O răceală banală se poate complica cu afectarea concomitentă a tractului respirator inferior, situație în care se impune prezentarea la medic.

Fenomenul „automedicație” este dificil de gestionat atunci când trăim într-o eră a dezvoltării tehnologice alerte și a accesibilității facile la surse de internet. Ne confruntăm adesea cu pacientul „deja tratat”, nu doar cu câteva opțiuni nereușite de tratament simptomatic (majoritatea produse naturale, homeopate), dar și cu câteva zile de antibiotic. Automedicația este problematică în general, dar cel mai frecvent are impact asupra pacientului cronic, cu multiple comorbidități asociate la care adăugarea unui medicament, necunoscând interacțiunile cu celelalte medicamente administrate poate fi uneori fatală.

Cât de importantă este calitatea aerului pentru sănătatea plămânilor?

Indiscutabil calitatea aerului este esențială pentru sănătatea plămânilor. Din nefericire poluarea există, având cauze multiple: aglomerația, gazele de eșapament. Toate acestea contribuie la scăderea progresivă a calității aerului. Poluarea aerului, precum și asocierea altor factori de risc (fumatul, ambientul de lucru cu expunere la noxe respiratorii) predispune la dezvoltarea bolilor pulmonare.

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate