Interviu Dr. Larisa Holbanel

Face parte din generația medicilor tineri, dedicați, implicați, cu dorința de a schimba lucrurile în mai bine. Dr. Larisa Holbănel este medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Centrului Medical FocusMed și spune că profesia pe care și-a ales-o este mai mult de atât, este responsabilitate și vocație.

Dacă obstetrica îi oferă oportunitatea de a îngriji simultan două vieți, a mamei și a fătului, ginecologia îi permite în schimb diagnosticarea și tratarea diverselor patologii, așadar nicio zi din viața profesională nu seamănă cu cealaltă. Consideră că relația cu pacientele trebuie clădită pe comunicare și încredere, iar faptul că accesul la informație a devenit în zilele noastre mult mai facil deschide ușa cabinetului din ce în ce mai des în ultimii ani. Am discutat pe larg despre prevenție, despre afecțiunile pe care le întâlnește cel mai des în practică, despre mentori, medicină personalizată, dar și despre ce ar trebui îmbunătățit în domeniul ginecologiei. Se perfecționează continuu, iar asta se vede în deciziile din cabinet.

Galenus: Care a fost momentul care v-a determinat să urmați drumul medicinei și de ce v-ați îndreptat către obstetrică-ginecologie?

Dr. Larisa Holbănel: Momentul care m-a determinat să urmez drumul medicinei nu a fost unul singular, ci o dorință care s-a conturat încă din perioada liceului. Am știut încă de atunci că îmi doresc să devin medic, fiind atrasă de ideea de a ajuta oamenii într-un mod concret, profund și responsabil, dar și de complexitatea și dinamismul acestui domeniu. Alegerea specialității de obstetrică-ginecologie a venit firesc, deoarece aceasta îmbină într-un mod unic atât componenta clinică, cât și pe cea chirurgicală. Este o specialitate extrem de complexă, care îți solicită atât gândirea medicală riguroasă, cât și abilitățile practice.

În plus, obstetrica mi-a oferit o perspectivă aparte asupra medicinei, prin faptul că am oportunitatea de a îngriji simultan două vieți – gravida și fătul – și de a contribui direct la aducerea pe lume a unui nou-născut. Acest moment este încărcat de emoție și responsabilitate și reprezintă o sursă constantă de satisfacție profesională și personală.

Pe de altă parte, ginecologia este o ramură complexă, care implică diagnosticarea și managementul unei game largi de patologii, de la afecțiuni benigne până la patologii oncologice, precum și intervenții chirurgicale variate. De asemenea, oferă oportunitatea de a construi relații pe termen lung cu pacientele, de a contribui la prevenție, educație medicală și îmbunătățirea calității vieții acestora în diferite etape ale vieții. Această combinație între responsabilitate, diversitate, componentă chirurgicală și impact emoțional profund a fost ceea ce m-a determinat să aleg obstetrica-ginecologia și să rămân dedicată acestui domeniu.

Ați avut sau aveți mentori care v-au marcat parcursul și pe care îi admirați?

Dr. Larisa Holbănel: Da, am avut șansa de a întâlni mentori care au avut un impact semnificativ asupra formării mele profesionale și cărora le sunt profund recunoscătoare. În primul rând, doamna Profesor Dr. Ceaușu Iuliana, șef de secție Obstetrică-Ginecologie și coordonatoarea mea de rezidențiat, a avut un rol esențial în dezvoltarea mea ca medic. Sub îndrumarea dumneaei am învățat să înțeleg complexitatea fiecărui caz medical, să abordez pacientul cu rigoare și responsabilitate și să dezvolt o conduită medicală corectă. Sprijinul constant pe care mi l-a oferit pe parcursul rezidențiatului a fost definitoriu pentru parcursul meu profesional.

De asemenea, doamna Dr. Dima Anne-Marie, îndrumătoarea mea în rezidențiat, a contribuit semnificativ la formarea mea, oferindu-mi încredere în propriile abilități și susținere în gestionarea fiecărui caz, atât obstetrical, cât și ginecologic. A fost un model de echilibru între profesionalism și empatie. Nu în ultimul rând, domnul Dr. Toma Adrian a avut un rol important în pregătirea mea, sprijinindu-mă și ghidându-mă pe întreaga perioadă a rezidențiatului, contribuind la dezvoltarea mea atât din punct de vedere clinic, cât și practic.

Fiecare dintre acești mentori a contribuit în mod unic la formarea mea ca medic și mi-a oferit repere valoroase, pe care le urmez în practica mea zilnică.

Care sunt afecțiunile ginecologice pe care le întâlniți cel mai des în practica clinică?

Dr. Larisa Holbănel: În practica clinică, întâlnesc frecvent o gamă variată de afecțiuni ginecologice, cele mai comune fiind patologiile benigne. Printre acestea se numără fibroamele uterine, chisturile ovariene și endometrioza, care pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientelor și necesită o abordare individualizată, atât conservatoare, cât și chirurgicală. De asemenea, o parte importantă a activității o reprezintă patologia infecțioasă genitală și tulburările de ciclu menstrual, inclusiv sângerările uterine anormale, frecvent întâlnite la paciente de diferite vârste.

Un alt domeniu important este reprezentat de patologia colului uterin, în special leziunile precanceroase depistate prin screening, unde prevenția și diagnosticul precoce joacă un rol esențial. În plus, mă confrunt frecvent și cu probleme de infertilitate, un domeniu complex, care necesită o abordare multidisciplinară și o evaluare atentă a ambilor parteneri.

Nu în ultimul rând, patologia oncologică ginecologică, deși mai rară comparativ cu afecțiunile benigne, rămâne extrem de importantă, necesitând un diagnostic rapid și o conduită terapeutică adecvată. Această diversitate de cazuri reflectă complexitatea ginecologiei și necesitatea unei abordări complete, adaptate fiecărei paciente.

Se deschide mai des ușa cabinetului de ginecologie în ultimii ani? Se resimte un interes mai mare pentru controale de rutină/investigații?

Dr. Larisa Holbănel: Da, în ultimii ani se observă o creștere clară a adresabilității pacientelor către cabinetul de ginecologie. Din experiența mea, pacientele vin mai frecvent comparativ cu anii anteriori, în special pentru controale de rutină și investigații preventive. Această tendință reflectă o creștere a gradului de conștientizare privind importanța prevenției și a screeningului ginecologic. Tot mai multe femei înțeleg rolul controalelor periodice în depistarea precoce a afecțiunilor, în special a patologiei colului uterin sau a altor afecțiuni care pot evolua inițial asimptomatic.

De asemenea, accesul mai facil la informație a contribuit la această schimbare de mentalitate, pacientele fiind mai informate și mai proactive în ceea ce privește sănătatea lor.

Care este rolul echipei multidisciplinare în managementul sarcinilor cu risc?

Rolul echipei multidisciplinare în managementul sarcinilor cu risc este esențial, deoarece aceste cazuri implică adesea patologii complexe, care necesită expertiză din mai multe domenii medicale.

În practica obstetricală, colaborarea dintre obstetrician, medicul neonatolog, specialistul de medicină materno-fetală și anestezist este fundamentală pentru monitorizarea și gestionarea corectă a sarcinii și a nașterii. În funcție de patologia asociată, pot fi implicați și alți specialiști, precum cardiologul, diabetologul, nefrologul sau hematologul.

Această abordare multidisciplinară permite o evaluare completă a gravidei și a fătului, stabilirea unui plan de management individualizat și anticiparea eventualelor complicații materne sau fetale. De asemenea, facilitează luarea unor decizii rapide și corecte în situații critice, crescând siguranța atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut.

Pacientele însărcinate reprezintă o categorie specială, sunt mai vulnerabile, sensibile. Cum le câștigați încrederea?

Pacientele însărcinate reprezintă într-adevăr o categorie aparte, fiind mai vulnerabile atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Din acest motiv, consider că încrederea se construiește în primul rând prin comunicare deschisă, empatie și disponibilitate.

Încerc întotdeauna să creez un mediu sigur și calm, în care pacienta să se simtă ascultată și înțeleasă. Acord timp pentru a explica fiecare etapă a sarcinii, investigațiile necesare și eventualele riscuri, folosind un limbaj accesibil, astfel încât pacienta să poată lua decizii informate.

De asemenea, încurajez întrebările și implic activ pacienta în procesul decizional, ceea ce contribuie la creșterea încrederii și la reducerea anxietății. Este foarte important ca pacienta să simtă că are un sprijin constant pe parcursul sarcinii. Nu în ultimul rând, consecvența în îngrijire, profesionalismul și atenția la detalii sunt esențiale pentru a consolida această relație medic – pacient.

Consider că încrederea se construiește în timp, prin fiecare interacțiune, iar pentru mine relația cu pacienta este la fel de importantă ca actul medical în sine.

Care este situația în România privind cancerul de col uterin, ce arată statisticile?

Situația cancerului de col uterin în România rămâne, din păcate, una îngrijorătoare, în ciuda faptului că este o afecțiune în mare parte prevenibilă. La nivel anual, se înregistrează aproximativ 3.000 – 4.300 de cazuri noi și în jur de 1.800 – 1.900 de decese, ceea ce înseamnă că această patologie continuă să aibă un impact major asupra sănătății femeilor din România.

De asemenea, rata de incidență este estimată la peste 30 de cazuri la 100.000 de femei, iar rata mortalității la aproximativ 16 – 17 la 100.000, cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. Un alt aspect important este faptul că un procent semnificativ dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, ceea ce influențează în mod negativ prognosticul pacientelor.

Principala cauză a acestei situații este reprezentată de acoperirea insuficientă a screeningului și de rata încă scăzută de vaccinare anti-HPV, în ciuda faptului că infecția cu HPV este responsabilă de aproape toate cazurile de cancer de col uterin. 

În concluzie, deși cancerul de col uterin este una dintre puținele forme de cancer prevenibile prin screening și vaccinare, România continuă să înregistreze valori alarmante, ceea ce subliniază necesitatea intensificării programelor de prevenție, educație medicală și acces la servicii de screening.

În ultimii ani s-au făcut eforturi pentru programe de screening și prevenție în ce privește cancerul de col uterin, infecția cu tipurile de HPV cu risc crescut fiind responsabilă pentru aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin. Cum a fost primită vaccinarea anti-HPV cu Gardasil în România de către pacienți?

Larisa Holbănel: Vaccinarea anti-HPV în România, inclusiv cu vaccinul Gardasil, a avut inițial o receptare dificilă, marcată de reticență și un nivel scăzut de acceptare în rândul populației. Această reacție a fost influențată de lipsa informării, cât și de teama față de efectele adverse.

Chiar și în prezent, rata vaccinărilor rămâne suboptimală comparativ cu alte țări europene. De exemplu, acoperirea vaccinală este estimată la sub 15%, mult sub media europeană de aproximativ 60%. De asemenea, unele studii arată că doar aproximativ 7% dintre adulți și 5% dintre copii sunt vaccinați împotriva HPV în România.

Un aspect important este că, deși vaccinul este disponibil și în mare parte gratuit pentru anumite grupe de vârstă, adresabilitatea rămâne redusă. De exemplu, din milioane de persoane eligibile, doar câteva zeci de mii au inițiat vaccinarea în ultimii ani, ceea ce evidențiază o acceptare încă limitată.

Cu toate acestea, în ultimii ani se observă o schimbare pozitivă. Extinderea programelor de vaccinare, precum și campaniile de informare, au dus la o creștere treptată a interesului. Tot mai mulți pacienți sunt deschiși la discuții despre vaccinare, mai ales atunci când primesc recomandare directă din partea medicului.

Un element esențial este faptul că medicul rămâne principala sursă de informare și încredere pentru pacient, recomandarea medicală jucând un rol decisiv în acceptarea vaccinării.

Care sunt categoriile de pacienți care pot beneficia de acest vaccin?

Vaccinarea anti-HPV este recomandată în principal ca metodă de prevenție primară și se adresează mai multor categorii de pacienți. În primul rând, categoria țintă este reprezentată de copiii și adolescenții, în special fetele și băieții cu vârste între 9 și 14 ani, înainte de debutul vieții sexuale, când eficiența vaccinului este maximă.

De asemenea, vaccinarea este recomandată și tinerilor și adulților tineri, atât femei, cât și bărbați, până la vârsta de aproximativ 26 de ani, chiar dacă și-au început viața sexuală, deoarece pot beneficia de protecție împotriva tulpinilor HPV la care nu au fost expuși.

În anumite situații, vaccinarea poate fi luată în considerare și la persoane peste această vârstă, până la 45 de ani, în funcție de riscul individual și recomandarea medicului.

Un aspect important este că vaccinarea nu este destinată exclusiv femeilor. Și bărbații pot beneficia de acest vaccin, deoarece HPV este implicat și în alte tipuri de cancere (orofaringian, anal, penian), precum și în apariția verucilor genitale.

În concluzie, vaccinarea anti-HPV se adresează atât populației tinere, ca măsură de prevenție optimă, cât și adulților, în funcție de contextul individual, fiind o intervenție esențială în reducerea riscului de cancer asociat infecției cu HPV.

Cu siguranță, pentru comunitatea medicală introducerea vaccinării împotriva HPV este o reușită. Cum ați primit dumneavoastră și colegii dumneavoastră acest demers?

Introducerea vaccinării împotriva HPV a fost primită de comunitatea medicală ca un progres major în medicina preventivă și o oportunitate reală de a reduce semnificativ incidența cancerului de col uterin și a altor afecțiuni asociate infecției cu HPV.

Atât eu, cât și colegii mei am privit acest demers cu deschidere și responsabilitate, conștienți de impactul pe termen lung pe care îl poate avea asupra sănătății populației. Este una dintre puținele intervenții medicale care oferă posibilitatea reală de prevenire a unui tip de cancer, ceea ce îi conferă o valoare deosebită.

Desigur, am fost conștienți și de provocările legate de acceptarea vaccinării în rândul populației, în special în contextul inițial, marcat de reticență și lipsa informării. Din acest motiv, rolul medicului a devenit esențial nu doar în recomandarea vaccinului, ci și în educația pacientelor și a familiilor acestora.

Ce măsuri ar putea sprijini mai mult prevenția în sfera ginecologiei?

Prevenția în ginecologie poate fi îmbunătățită prin mai multe măsuri integrate. În primul rând, educația pacientelor este esențială – informarea corectă despre importanța controalelor periodice, a screeningului pentru cancerul de col uterin și sănătatea reproductivă. În al doilea rând, accesul facil la servicii medicale, inclusiv la programe de screening organizate și gratuite, poate crește adresabilitatea pacientelor.

De asemenea, colaborarea interdisciplinară și implicarea medicilor de familie în direcționarea pacientelor către controale ginecologice regulate sunt foarte importante. Nu în ultimul rând, promovarea vaccinării HPV și utilizarea tehnologiilor moderne de diagnostic contribuie semnificativ la prevenția afecțiunilor ginecologice.

Care considerați că este cea mai dificilă parte a profesiei pe care v-ați ales-o?

Consider că una dintre cele mai dificile părți ale profesiei de medic obstetrician-ginecolog este responsabilitatea mare pe care o avem, deoarece gestionăm atât sănătatea mamei, cât și pe cea a fătului. De asemenea, există situații imprevizibile, mai ales în obstetrică, unde deciziile trebuie luate rapid și corect, uneori în condiții de stres.

Un alt aspect dificil este componenta emoțională, deoarece lucrăm cu paciente aflate în momente sensibile, iar comunicarea și empatia sunt esențiale. Totuși, aceste provocări sunt și cele care fac profesia foarte valoroasă și motivantă pentru mine.

„Pentru mine, medicina nu este doar o profesie, ci și o responsabilitate și o vocație. În special în obstetrică-ginecologie, avem privilegiul de a fi alături de paciente în momente foarte importante din viața lor, iar acest lucru mă motivează constant să fiu mai bună și mai implicată.”

În medicină se publică și se descoperă foarte multe informații. Cât de importantă este specializarea continuă în domeniul dumneavoastră de activitate?

Consider că specializarea continuă este esențială în medicină, deoarece domeniul este în permanentă evoluție. Pentru a oferi pacientelor cele mai bune îngrijiri, este important să fim la curent cu cele mai recente protocoale, tehnici și metode de tratament.

De asemenea, participarea la cursuri, conferințe și programe de formare continuă contribuie la dezvoltarea profesională și la îmbunătățirea calității actului medical. În opinia mea, învățarea continuă este o responsabilitate profesională și face parte din practica medicală de zi cu zi.

Povestiți-ne, vă rugăm, despre noutățile din domeniul ginecologiei. Care sunt tehnicile nou introduse, ce vin în ajutorul diagnosticelor precise, dar nu numai?

În ultimii ani, ginecologia a cunoscut progrese importante atât în diagnostic, cât și în tratament.

În ceea ce privește diagnosticul, utilizarea ecografiei de înaltă rezoluție și a tehnicilor Doppler permite o evaluare mult mai precisă a patologiei ginecologice și obstetricale. De asemenea, histeroscopia și laparoscopia diagnostică oferă posibilitatea unui diagnostic direct și minim invaziv.

În screening, testarea HPV și citologia au îmbunătățit semnificativ depistarea precoce a leziunilor cervicale. Pe partea de tratament, chirurgia minim invazivă – laparoscopică și robotică – este tot mai utilizată, având avantajul unei recuperări rapide și a complicațiilor reduse.

De asemenea, în medicina reproductivă, tehnicile de fertilizare in vitro și metodele de prezervare a fertilității au evoluat considerabil. În ansamblu, aceste progrese contribuie la un diagnostic mai precoce, tratamente mai eficiente și o calitate mai bună a vieții pacientelor.

Vorbim tot mai des despre medicina personalizată – cum se integrează în ginecologie acest concept?

Medicina personalizată are un rol din ce în ce mai important în ginecologie, deoarece permite adaptarea diagnosticului și tratamentului la caracteristicile individuale ale pacientei. De exemplu, în oncologia ginecologică, testele genetice și biomarkerii ajută la alegerea terapiilor țintite și la stabilirea unui prognostic mai precis. În medicina reproductivă, abordarea personalizată permite individualizarea protocoalelor de fertilizare in vitro, în funcție de profilul hormonal și răspunsul ovarian al pacientei.

De asemenea, în managementul sarcinii, evaluarea factorilor de risc individuali contribuie la monitorizarea și intervenția precoce atunci când este necesar. În ansamblu, medicina personalizată contribuie la creșterea eficienței tratamentelor și la îmbunătățirea siguranței și a rezultatelor pentru paciente.

Pacientele care ajung la medic au nevoie de profesionalism, dar și de empatie, implicare. Cum îmbinați toate aceste calități?

Consider că profesionalismul și empatia sunt complementare în practica medicală, mai ales în obstetrică-ginecologie. Încerc întotdeauna să ofer pacientelor informații corecte și bazate pe ghiduri, dar în același timp să le ascult și să înțeleg contextul lor emoțional.

Comunicarea clară, calmă și adaptată nivelului de înțelegere al pacientei este esențială pentru a construi încredere. De asemenea, implicarea înseamnă nu doar actul medical în sine, ci și disponibilitatea de a răspunde întrebărilor și de a oferi suport în momente sensibile. Cred că o relație medic – pacient bazată pe respect, empatie și competență duce la rezultate mai bune și la o experiență pozitivă pentru pacientă.

Influențează sau nu calitatea actului medical relația medic – pacient?

Da, consider că relația medic – pacient influențează în mod direct calitatea actului medical. O comunicare eficientă și o relație bazată pe încredere determină o mai bună colaborare din partea pacientei, ceea ce duce la respectarea recomandărilor și la rezultate mai bune ale tratamentului.

În ginecologie și obstetrică, unde există și o componentă emoțională importantă, empatia și deschiderea medicului contribuie semnificativ la confortul și siguranța pacientei. În opinia mea, competența profesională și relația umană nu pot fi separate, ci trebuie să funcționeze împreună pentru a asigura un act medical de calitate.

Există terapii sau intervenții la care v-ați dori să aveți acces pentru pacientele dumneavoastră și care nu există încă la noi în țară?

Mi-aș dori un acces mai larg la chirurgie robotică, testare genetică și tehnici moderne de reproducere asistată, care ar permite tratamente mai eficiente și mai personalizate pentru paciente.

Cum arată o zi din activitatea dumneavoastră profesională?

Activitatea mea profesională este împărțită între consultațiile în clinică și activitatea din spital. În zilele petrecute la clinică, efectuez consultații ginecologice și obstetricale, monitorizez sarcini, realizez ecografii și gestionez diverse patologii ginecologice. Încerc să acord timp fiecărei paciente, atât pentru evaluarea medicală, cât și pentru comunicare și consiliere.

În zilele de gardă, activitatea este mai dinamică și imprevizibilă. Mă ocup de urgențe obstetricale și ginecologice, asist atât la nașteri naturale, cât și la operații cezariene, și intervin în diverse situații acute. De asemenea, particip la activitatea din blocul operator pentru intervenții ginecologice atunci când este necesar.

În ansamblu, este o activitate complexă, care combină partea clinică, intervențională și relația directă cu pacienta, ceea ce o face foarte dinamică și motivantă pentru mine.

Ruxandra Dumitrescu