Interviu dr. Liana Păuna Cristian

Dr. Liana Păuna Cristian este medic primar radiologie și imagistică medicală, având competențe în CT și RMN și își desfășoară activitatea în cadrul Medima Health. Este specializată în examinarea imagistică în patologiile mamare și ginecologice, fiind un profesionist apreciat pentru experiența în realizarea și interpretarea examinărilor de tip RMN de sân și pelvis feminin. Doamna doctor ne-a povestit mai multe despre importanța screeningului în ceea ce privește cancerul de sân, precum și despre nevoia acută a înființării unui astfel de program pentru paciente.

De la ce vârstă se recomandă începerea screeningului de sân?

Prin screeningul pentru cancerul de sân înțelegem evaluarea mamografică a unei populații feminine asimptomatice, pentru detecția precoce a acestei patologii. Nu există un model unic privind vârsta de debut și intervalul de screening.

Astfel, în lume, există scheme diferite:

  • în SUA – screeningul pentru cancer mamar începe la vârsta de 45 de ani, prin mamografie anuală;
  • în Marea Britanie – screeningul începe la 50 de ani, cu examinare la 2 ani;
  • în Suedia – femeile cu vârsta între 40-72 ani fac mamografie de screening la fiecare 2 ani;
  • în Australia – screeningul începe la 50 ani, cu mamografie la 2 ani, până la vârsta de 74 ani.

În principiu, de la vârsta de 40 ani, orice femeie trebuie să înceapă investigațiile senologice; se recomandă efectuarea mamografiei anual, până la vârsta de 54 ani, iar de la 55 de ani mamografie la 2 ani. Screeningul trebuie să continue atâta vreme cât femeia are o stare de sănătate bună și o speranță de viață mai mare de 10 ani.

Ce investigații de imagistică recomandați în funcție de vârstă? Când trebuie făcut un RMN de sân?

Pentru femeile cu vârsta mai mică de 40 ani, femeile însărcinate sau care alăptează și pentru femeile cu implanturi mamare, de primă intenție este recomandată ecografia.

Având în vedere că 1 din 6 cancere apar la grupa de vârstă 40-49 ani, după 40 ani se poate începe screeningul mamografic, anual sau la 2 ani, în funcție de antecedentele heredocolaterale ale pacientei; de la 45 la 54 ani, se recomandă mamografie anual, iar de la 55 ani, control mamografic la 2 ani.

Pentru pacientele cu risc crescut (când riscul de a dezvolta cancer de sân de-a lungul vieții este mai mare sau egal cu 20%), se recomandă RMN-ul mamar. La toate acestea se adaugă examinarea lunară prin autopalpare și consult medical ori de câte ori pacienta descoperă un nodul mamar sau axilar. Ori când apare o secreție mamelonară, când sânul se deformează sau apare o retracție mamelonară.

De ce se ține cont în timpul screeningului mamar? Sunt anumiți factori pe care pacienta trebuie să-i ia în calcul înainte de a veni la programare?

Recomandările de screening țin cont de gradul de risc al pacientei de a dezvolta cancer mamar de-a lungul vieții.

Risc crescut au pacientele:

  • cu rude diagnosticate cu cancer mamar sau ovarian;
  • cu sâni denși;
  • cu meharhă precoce și menopauză tardiv instalată;
  • care au beneficiat de tratament radioterapic (iradiere) înainte de vârsta de 30 ani;
  • care au fost deja diagnosticate și tratate pentru cancer mamar sau care au leziuni benigne cunoscute, de tipul hiperplazie atipică sau carcinom lobular in situ;
  • cu mutații genetice (BRCA 1 și BRCA 2).

Să nu uităm însă că 75% dintre pacientele diagnosticate cu cancer de sân nu au istoric familial de neoplasm mamar sau ovarian și nici alți factori de risc.

Există un procent când vorbim de prevenirea cancerului mamar prin screening?

Introducerea mamografiei ca metodă de screening a dus la scăderea mortalitații prin cancer de sân cu 40%. Mai mult decât atât, studiile arată că în urma screeningului mamografic, 73% din cazuri sunt descoperite în stadii incipiente de boală (stadiile 0-II), în contrast cu România care are doar 41% din cazuri descoperite în aceste stadii incipiente de boală.

Procentul femeilor diagnosticate în stadii medii și avansate de boală (stadiile III și IV) este de doar 25% în țările dezvoltate, în timp ce în România este în prezent de 59%. Se înțelege astfel că implementarea unui program de screening populațional pentru cancerul de sân schimbă distribuția pe stadii de boală în mod favorabil, cu creșterea constantă a diagnosticării în stadii inițiale de boală și implicit scăderea stadiilor avansate de boală, cu rezultate pozitive în supraviețuire și calitatea vieții pentru femeile afectate.

Ce trebuie să facă pacienta în perioada de monitorizare, după ce a fost depistată cu cancer de sân?

Evaluarea senologică a pacientelor nu se oprește odată cu finalizarea tratamentului pentru cancer de sân, acestea fiind evaluate anual mamografic și ecografic; uneori pentru diferențierea cu certitudine între țesutul cicatrical firotic și o eventuală recidivă tumorală locală este nevoie de evaluare IRM mamar; riscul de recidivă tumorală locală este în strânsă legătură cu dimensiunea formațiunii tumorale preoperator, cu tipul de cancer și cu numărul ganglionilor limfatici axilari afectați (ganglioni metastatici); monitorizarea periodică a unei paciente cu istoric oncologic, include și evaluare CT/IRM cerebral, CT toracic și CT/IRM abdomino-pelvian.

Ce ne puteți spune despre cum poate ajuta screeningul în recidiva cancerului de sân?

Cancerul de sân este mai probabil să recidiveze în primii 2 ani după tratament. Deci este foarte important ca pacienta să acorde atenție, pe de-o parte factorilor care pot reduce riscul de recidivă, de pildă: dietă echilibrată, stil de viață activ, limitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat și pe de altă parte continuarea screeningului mamar, cu mamografie la 6-12 luni, în cazul unui tratament chirurgical conservator (sectorectomie) și/sau ecografie în cazul unui tratament chirurgical radical (mastectomie).

Examenul IRM mamar are un rol important în diagnosticarea unei eventuale recidive tumorale locale și poate fi efectuat după 6 luni de la intervenția chirurgicală, dacă pacienta a beneficiat de tratament conservator și după 1 an de la tratamentul radioterapic. Este foarte dificil, chiar imposibil, să prezicem dacă și unde va recidiva cancerul inițial, motiv pentru care respectarea indicațiilor de screening este crucială în această luptă.

Conform celor mai recente statistici, 1,4% din populația feminină adultă a României a fost până în prezent diagnosticată cu cancer de sân. Considerați că în România este nevoie de un program de screening mamar?

Așa este, numărul de cazuri noi de cancer de sân este în creștere constantă în ultimii ani și cu o frecvență mai mare a cazurilor în mediul urban.

  • În fiecare oră este diagnosticat în medie un caz nou de cancer de sân (7.500 cazuri noi/an – estimare la nivelul anului 2017);
  • 4% din populația feminină adultă a României a fost până în prezent diagnosticată cu cancer de sân (echivalent cu populația unui oraș precum Buzău).

În România nu există un program național de screening pentru cancerul mamar, așa cum există în țările dezvoltate. Practic, în țara noastră o foarte mică parte din populația feminină face controale regulate clinice și imagistice (mamografie/ecografie).

Introducerea unui program de screening populațional pentru cancerul de sân este o inițiativă promovată și așteptată de către profesioniști din diferite specialități, societatea civilă și pacienți. Organizarea la nivel național a unui program sustenabil de screening populațional pentru un număr de peste 2 milioane de femei la fiecare doi ani necesită însă resurse umane, materiale și financiare substanțiale, pe care nimeni nu știe când le vom avea la dispoziție.

Ce sfaturi aveți pentru pacientele tinere care urmează să înceapă screening-ul și cele care deja l-au început?

În condițiile în care situația actuală nu se modifică semnificativ, în sensul introducerii unui program de screening populațional, stă în puterea fiecărei femei să acorde importanța necesară evaluărilor senologice periodice. Detecția precoce crește semnificativ supraviețuirea și reduce riscul de mortalitate prin cancer mamar cu 40%.

În România, 90% dintre cazurile noi de cancer de sân diagnosticate se găsesc în stadiile de boală II, III, IV și în schimb, în țări în care screeningul populațional organizat pentru cancer de sân este implementat de o perioadă de peste 10 ani, între 70-80% din cazurile noi descoperite se găsesc în stadiile O, I și II. Asta se traduce în “ani de viață”, pe care fiecare femeie îi merită din plin!

Cuvinte-cheie: , , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.