Studiu: Îndulcitorii artificiali și legătura cu declinul cognitiv

În ultimele decenii, consumul de îndulcitori artificiali a crescut exponențial, pe fondul dorinței de a reduce aportul caloric și riscul de obezitate sau diabet. Îndulcitori precum aspartamul, zaharina, acesulfamul K și poliolii (eritritol, sorbitol, xilitol) sunt utilizați pe scară largă în băuturi, produse de patiserie, gume de mestecat și suplimente alimentare. Deși aceste substanțe au fost aprobate ca sigure pentru consum de către autoritățile de reglementare (EFSA, FDA), dovezile acumulate în ultimii ani sugerează că expunerea cronică ar putea avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive și asupra sănătății cerebrale pe termen lung.

Un nou studiu publicat în revista Neurology (2024) a urmărit pe o perioadă de 8 ani un grup de adulți cu vârsta peste 35 de ani din Brazilia, demonstrând o asociere semnificativă între consumul crescut de îndulcitori artificiali și declinul funcțiilor cognitive, în special memoria și fluența verbală.

Îndulcitori artificiali versus declin cognitiv. Principalele date ale studiului

Cercetarea menționată a inclus adulți fără diagnostic de demență, care au fost evaluați periodic prin teste neurocognitive standardizate. Participanții au fost grupați în funcție de consumul zilnic de îndulcitori artificiali. Rezultatele au arătat că cei cu cel mai mare consum (aproximativ 191 mg/zi, echivalentul unei doze de băutură carbogazoasă dietetică ce conține aspartam) au prezentat un:

• declin cu 62% mai rapid al funcțiilor de gândire și memorie comparativ cu cei cu aport scăzut (20 mg/zi);
• declin cu 173% mai accelerat al fluenței verbale, echivalent cu aproximativ 1,6 ani de îmbătrânire cerebrală suplimentară.

Aceste efecte s-au observat în special la persoanele sub 60 de ani, la pacienții cu diabet zaharat, dar și la cei care consumau zilnic îndulcitori. Un aspect interesant al studiului a fost că singurul îndulcitor care nu s-a asociat cu un risc crescut de declin cognitiv a fost tagatoza, un îndulcitor natural obținut din lactoză, cu metabolism diferit de cel al substituenților artificiali.

Mecanisme fiziopatologice posibile

Deși relația cauzală directă nu a fost complet elucidată, literatura științifică actuală oferă mai multe ipoteze biologice prin care îndulcitorii artificiali pot influența funcția cerebrală:

• inflamația neurovasculară și stresul oxidativ – îndulcitorii artificiali pot altera permeabilitatea barierei hematoencefalice, favorizând pătrunderea citokinelor proinflamatorii în sistemul nervos central; această inflamație microglială este asociată cu deteriorarea memoriei, a atenției și cu procesele neurodegenerative (boala Alzheimer, demență vasculară);
• alterarea microbiotei intestinale și a axei intestin – creier – studii efectuate pe oameni și animale au demonstrat că aspartamul, sucraloza și acesulfamul K modifică compoziția microbiotei intestinale, afectând sinteza de neurotransmițători precum serotonina și dopamina, implicați direct în funcțiile cognitive și emoționale;
• disfuncția metabolică și insulinorezistența cerebrală – deși nu conțin calorii, îndulcitorii pot stimula secreția de insulină prin mecanisme gustative (răspunsul cefalic), iar consumul cronic poate reduce sensibilitatea receptorilor insulinici la nivel neuronal, afectând metabolismul glucozei – sursa principală de energie pentru creier;
• modificări ale sistemului dopaminergic și ale circuitelor de recompensă – gustul dulce artificial dat de îndulcitorii artificiali stimulează zonele de recompensă cerebrală, dar fără aport energetic real, ceea ce poate duce la o adaptare negativă a receptorilor dopaminergici, afectând memoria de lucru, motivația și reglarea comportamentului alimentar;
• efecte cumulative asupra vaselor cerebrale – unele date experimentale indică o posibilă asociere între îndulcitori și disfuncția endotelială, contribuind la microangiopatia cerebrală – un factor de risc recunoscut pentru declinul cognitiv.

Evidențe suplimentare din literatură

Rezultatele studiului brazilian sunt susținute de cercetări internaționale. În 2022, un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a raportat că un consum ridicat de băuturi îndulcite artificial s-a corelat cu un risc crescut de deteriorare cognitivă ușoară (MCI) la adulții de vârstă mijlocie. De asemenea, cercetări realizate de echipa lui Suez și colaboratorii săi (Nature, 2014) au arătat că îndulcitorii artificiali induc intoleranță la glucoză prin modificarea microbiotei intestinale, un mecanism care ar putea explica și afectarea funcției cerebrale. În plus, studii pe modele animale au arătat că aspartamul crește nivelurile de stres oxidativ la nivel hipocampic, regiune esențială pentru formarea memoriei.

Implicații clinice și recomandări medicale

Deși îndulcitorii artificiali pot fi o alternativă utilă pentru pacienții cu diabet sau obezitate, utilizarea zilnică și pe termen lung ar trebui reevaluată. Medicii nutriționiști și specialiștii în endocrinologie recomandă o abordare moderată și personalizată, cu accent pe reducerea globală a gustului dulce din dietă.

Se recomandă:

• limitarea consumului de produse ce conțin aspartam, acesulfam K, zaharină sau sucraloză;
• alternarea cu îndulcitori naturali (stevia, tagatoza, mierea crudă, extract de curmale);
• evitarea utilizării zilnice a băuturilor dietetice;
• adoptarea unei diete bazate pe alimente integrale, fructe, legume și condimente naturale pentru aromatizare;
• monitorizarea funcției cognitive la persoanele cu consum ridicat și la pacienții cu diabet de lungă durată.

Concluzii

Dovezile recente indică faptul că îndulcitorii artificiali, deși utili în controlul glicemiei și al greutății corporale, pot avea consecințe negative asupra sănătății cerebrale. Consumul cronic este asociat cu un declin cognitiv mai rapid, în special în sfera memoriei și a fluenței verbale. Având în vedere prevalența tot mai mare a utilizării acestor substanțe, este necesară o reevaluare a siguranței lor neurologice și o informare corectă a populației privind riscurile potențiale. Prevenția, echilibrul alimentar și educația nutrițională rămân esențiale pentru protejarea funcțiilor cognitive la orice vârstă.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Palacios N, et al. Artificial Sweeteners and Cognitive Decline: Findings from a Longitudinal Cohort Study. Neurology. 2024;103(7):451–462;
2. Fagherazzi G, et al. Consumption of Artificially Sweetened Beverages and Risk of Cognitive Impairment in Middle-Aged Adults. Am J Clin Nutr. 2022;115(3):678–689;
3. Suez J, et al. Artificial Sweeteners Induce Glucose Intolerance by Altering the Gut Microbiota. Nature. 2014;514(7521):181–186;
4. Sylvetsky AC, Rother KI. Artificial Sweetener Use and Brain Function: Insights from Human and Animal Studies. Front Nutr. 2023;10:114–129;
5. Calvano A, et al. Neuroinflammatory Pathways in the Effects of Non-Nutritive Sweeteners on Brain Health. Nutr Neurosci. 2023;26(5):412–423;
6. Malik VS, Popkin BM. Sugar and Sweetener Consumption and Brain Health: Epidemiological Evidence and Mechanistic Insights. Nutr Rev. 2023;81(9):897–910;
7. Infografice educaționale, adaptate după studiul publicat în Neurology (2024), prezentând legătura dintre consumul de îndulcitori și declinul cognitiv la adulți din Brazilia.

Foto: Shutterstock

Dr. Oana Pop

Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Oradea