Interacțiunea dietă – microfloră intestinală și starea de sănătate

Grăsimile

Grăsimile sunt printre nutrienții cei mai puțin studiați pentru efectul lor asupra florei bacteriene intestinale. Consumul mare de grăsimi duce la creșterea bacteriilor anaerobe și speciilor de Bacteroides [1]. Grăsimile exercită un efect indirect asupra florei intestinale, prin impactul asupra secreției de acizi biliari și compoziției acestora. Grăsimile stimulează secreția biliară și cresc cantitatea de acizi biliari secundari (cum este acidul deoxicholic) prezenți în materiile fecale. Acizii biliari au capacitate antimicrobiană, producând astfel modificări în flora bacteriană din colon [2].

În ceea ce privește tipurile de grăsimi și calitatea acestora, se pare că grăsimile saturate (mai ales cele de origine animală) influențează creșterea speciilor cu efecte negative (Bacteroides, Bilophila), iar grăsimile mononesaturate și polinesaturate din uleiul de pește duc la proliferarea speciilor bune (Bifidobacterium și Lactobacillus) [1].

Influența diferitelor alimente asupra microflorei intestinale

Fructele, legumele și oleaginoasele

Efectele fructelor și diferitelor tipuri de nuci asupra florei bacteriene au fost studiate din punct de vedere al conținutului în polifenoli. Fructele de pădure au fost studiate, acestea fiind și printre cele mai bogate în polifenoli. Rezultatele au arătat creșteri în numărul bifidobacteriilor, dar nu și al lactobacililor, atunci când s-a comparat cu un placebo [2].

Consumul de fistic și migdale a fost comparat, arătând efecte mai puternice asupra microflorei în cazul fisticului. Acest fapt se poate datora unui conținut mai mare de polifenoli în fistic. Legumele și leguminoasele au fost mai mult studiate în cadrul dietei vegetariene sau mediteraneene și mai puțin separat. Tocmai de aceea nu se poate asocia un anumit efect asupra florei bacteriene a unor legume specifice. Luând în considerare conținutul în fibre și antioxidanți al legumelor și efectele benefice ale dietei mediteraneene, se poate concluziona ca vegetalele sunt importante într-o alimentație care să promoveze o microfloră sănătoasă.

Cerealele integrale

Cerealele integrale își exercită efectele benefice asupra microbiomului prin conținutul bogat în fibre. Consumul de cereale integrale a fost asociat cu o diversitate mai mare a microflorei, o creștere a speciilor de bifidobacterii, lactobacilli și o reducere în Bacteroides. Analizând rezultatele mai multor studii făcute pe cerealele integrale, inclusiv pe consumul acestora la micul dejun, se poate afirma că acestea au efect bifidogenic [2 ].

Rolul microflorei bacteriene în patologie

O microfloră bacteriană sănătoasă poate ameliora sindromul de intestin iritabil, inflamația cronica, constipația, alergiile alimentare. De asemenea, microflora joacă un rol și în anumite tipuri de cancer [4]. Modificări în flora intestinală au fost asociate și cu obezitatea, procesul de îmbătrânire, bolile cardiovasculare, ciroza și bolile neurodegenerative. Cercetările în acest domeniu sunt încă la inceput, ceea ce face mai dificilă stabilirea unor recomandări concrete care să ajute la reducerea riscului apariției acestor boli sau ameliorarea simptomelor.

Mecanismul de acțiune al microflorei în diverse patologii este datorat acțiunii acesteia asupra sistemului imunitar. Studii recente concluzionează o legătură intre disbioză și obezitate, dar mecanismele de acțiune sunt destul de complexe și nu sunt încă complet înțelese. Disbioza sau lipsa anumitor specii de bacterii din flora intestinală poate impune o rezistență în fața dietelor hipocalorice, acestor pacienți fiindu-le astfel mult mai greu să slăbească. Se pare că anumite specii de bacterii au o capacitate mai mare de a recupera energia calorică și a induce o inflamație ușoară. La persoanele cu obezitate s-a observat și o diversitate mai redusă în flora intestinală, care se pare că ar fi relaționată cu scăderea sensibilității la insulină și stimularea proceselor inflamatorii [4].

Diabetul zaharat de tip 2 afectează flora intestinală și funcțiile acesteia, cum ar fi producția de acizi grași cu lanț scurt, roluri cruciale în sensibilitatea la insulină. Sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege relația dintre microflora intestinală și diabetul zaharat de tip 2 și dacă anumite modificări în flora intestinală pot fi recomandate pentru a controla mai bine această patologie.

Se consideră că anumite dezechilibre în flora bacteriană pot crește riscul apariției anumitor tipuri de cancer, mai ales a celor cu localizare gastrointestinală (cancer gastric, cancer de colon). Mecanismele de acțiune sunt următoarele: declanșarea inflamației, producerea genotoxinelor care induc modificări în ADN și a metaboliților care pot activa carcinogeneza [4].

Flora intestinală: compoziție și funcții

Bacteriile producătoare de lactat au efecte supresoare asupra celulelor cancerigene prin inhibarea carcinogenezei la nivel intestinal și gastric. Astfel, anumite specii de lactobacilli pot ameliora cancerul gastric și cancerul de colon. Capacitatea de apoptoză celulară și modularea imunității sunt printre principalele mecanisme de acțiune ale lactobacililor.

Concluzii

Chiar dacă studiile privind influența florei intestinale asupra stării de sănătate sunt încă la început, până acum se pot extrage câteva idei valoroase care să ne facă atenți atunci când ne confruntăm cu patologiile lumii moderne. De asemenea, literatura existentă ne ajută să extragem câteva recomandări privind alimentația și componentele acesteia care exercită efecte benefice asupra florei intestinale. Modularea microflorei poate fi o metodă de prevenție a cancerului, obezității sau bolilor cardiovasculare la îndemână, însă este nevoie de mai multe studii pe baza cărora să se stabilească recomandări clare. Componenții unei alimentații sănătoase, printre care cerealele integrale bogate în fibre, fructele și legumele bogate în antioxidanți, leguminoasele bogate în proteine vegetale sunt recomandate și în dietele de promovare a unei flore intestinale sănătoase.

Referințe bibliografice:

  1. Singh, Rasnik K et al. “Influence of diet on the gut microbiome and implications for human health” Journal of translational medicine15,1 73. 8 Apr. 2017,doi:10.1186/s12967-017-1175-y;
  2. Graf, Daniela et al. “Contribution of diet to the composition of the human gut microbiota” Microbial ecology in health and disease 26 26164. 4 Feb. 2015, doi:10.3402/mehd.v26.26164;
  3. Vincent Ho () How the bacteria in our gut affect our cravings for food, Available at: http://theconversation.com/how-the-bacteria-in-our-gut-affect-our-cravings-for-food-33141;
  4. Muhammad Shahid Riaz Rajoka et al. (2017) ‘Interaction between diet composition and gut microbiota and its impact on gastrointestinal tract health’, Food Science and Human Wellness, 6(3), pp. 121-130 [Online]. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213453017300630;
  5. British Nutrition Foundation () Resistant starch, Available at: https://www.nutrition.org.uk/nutritionscience/nutrients-food-and-ingredients/resistant-starch.html;
  6. Ze, Xiaolei et al. “Ruminococcus bromii is a keystone species for the degradation of resistant starch in the human colon” ISME journal 6,8 (2012): 1535-43.;
  7. Allison Webster (2018) Gut Check: Sugars and the Gut Microbiome, Available at: https://www.foodinsight.org/gut-check-sugars-and-the-gut-microbiome

nutriționist – dietetician
specialist în nutriție sportivă, nutriționist F.R. Rugby

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.