Nevoile nutriționale ale femeii gravide

Carbohidrații trebuie să asigure 50-60% din totalul de calorii, mai ales că un minimum de 175 g este necesar pentru nevoile creierului fetal. Sursele optime sunt derivatele cerealiere integrale, fructele, legumele care au în plus fibre și substanțe fitochimice. Aportul proteic trebuie să fie de circa 125 g/zi pentru mamele care au peste 18 ani. O atenție particulară trebuie acordată proteinelor în modelele de alimentație vegană, unde asocierea de leguminoase cu cereale poate oferi gravidei toți aminoacizii esențiali. Ca urmare a digestibilității mai mici a alimentelor care furnizează proteine vegetale, rația de proteine trebuie să fie cu aproximativ 30% mai mare decât la persoanele omnivore [4]. Lipidele trebuie să asigure aproximativ 33% din caloriile ingerate zilnice. Trebuie alese surse bogate în vitamine liposolubile și acizi grași esențiali. În ceea ce privește acizii grași esențiali, ei pot reprezenta un punct sensibil la femeile în perioada de sarcină, mai ales atunci când ne referim la acizii grași Omega-3 cu lanț lung, EPA și DHA. Aceștia au o influență pozitivă asupra dezvoltării fetale, dar sinteza endogenă, deși are un randament mai bun în sarcină, este totuși modestă (aproximativ 9% pentru EPA). Din acest motiv, gravida trebuie să consume alimente bogate (pește oceanic) sau suplimente alimentare [5].

Aportul hidric este foarte important și, de regulă, prin creșterea senzației de sete, gravida consumă substanțial mai multă apă decât în condiții obișnuite. Desigur, în climat cald și dacă se depune efort fizic intens, aportul hidric trebuie mărit. Cei mai buni indicatori ai gradului de hidratare rămân întotdeauna culoarea și volumul urinar. O culoare galben deschis dovedește că gravida este bine hidratată.

Asigurarea necesarului de vitamine și minerale este foarte importantă. Desigur, mulți nutrienți trebuie să existe într-o cantitate suficientă chiar înainte de concepție și exemplul acidului folic este grăitor. De asemenea, cantitatea asigurată, indiferent de vitamină sau bioelement, trebuie să nu depășească limitele maxime, pentru că pot apărea efecte toxice și chiar teratogene.

O vitamină extrem de importantă în timpul sarcinii este vitamina D. Asigurarea ei se face prin aport alimentar (aproximativ 200-600 ui/zi) si prin expunere adecvată la soare. Se consideră că 2-3 perioade de aproximativ 15 minute de expunere la soare pe săptămână vor determina sinteza unei cantități adecvate de vitamina D. Pielea închisă la culoare obligă la expuneri mai lungi.

Legat de vitamina D este calciul. Necesarul maxim apare în ultimul trimestru de sarcină, cand se mineralizează oasele fetale. Oricum, metabolismul calciului este modificat în sarcină, crescând absorbția, scăzând excreția și amplificându-se mobilizarea osoasă. De multe ori, calciul necesar are ca sursă mineralele din țesutul osos al mamei, dar calciul pierdut va fi recâștigat după sarcină, dacă aportul de calciu și vitamina D este suficient.

Deși în timpul sarcinii se face economie de fier pentru că nu există menstruație, necesarul este mult crescut. Direcțiile în care este folosit fierul sunt:

  • 300 mg fetus+placentă
  • 250 mg pierdut la naștere
  • 450 mg pentru creșterea masei eritrocitare.

12% din femei intră în sarcină cu deficit de fier și rezerve scăzute, deci au risc de anemie feriprivă în timpul sarcinii [1]. Corectarea prin suplimentare reprezintă soluția cea mai bună în astfel de situații.

Iodul este un alt element mineral necesar în cantitate corespunzătoare în timpul sarcinii. El este folosit în funcționarea tiroidei fetale și materne și în dezvoltarea creierului fetal. Deficiența duce la  hipotiroidism fetal și cretinism. În zonele cu deficit de iod este necesară suplimentarea în prima parte a sarcinii [6].

În concluzie, alimentația femeii în perioada de sarcină poate fi considerată satisfăcătoare dacă îndeplinește următoarele cerințe [1]:

  • Asigură calorii suficiente pentru sportul ponderal
  • Urmează grupele alimentare și cantitățile recomandate din piramida alimentară
  • Asigură nutrienții esențiali la nivelurile recomandate
  • Include 600 mcg de folat/zi
  • Include 250 mg EPA și DHA/zi
  • Asigură suficiente fibre (28g/zi)
  • Asigură 2,5 l de lichide/zi
  • Include sarea după gust
  • Exclude alcoolul
  • Nu depășește 4 cești de cafea.

Bibliografie:

  1. Brown J Nutrition through the life cycle, 3rd edition, 2011, Cengage Learning, p. 87-133.
  2. Dukić A et al Hyperlipidemia and pregnancy. Med Pregl. 2009;62 Suppl 3:80-4.
  3. Sherri A. Longo et al. Gastrointestinal Conditions during Pregnancy Clin Colon Rectal Surg. 2010 Jun; 23(2): 80–89.
  4. Reed Mangels Pregnancy and the Vegan Diet, disponibil la http://www.vrg.org/nutrition/veganpregnancy.php.
  5. James A Greenberg et al. Omega-3 Fatty Acid Supplementation During Pregnancy Rev Obstet Gynecol. 2008 Fall; 1(4): 162–169.
  6. Harding KB, Peña-Rosas JP, Webster AC, Yap CMY, Payne BA, Ota E, De-Regil LM. Iodine supplementation for women during the preconception, pregnancy and postpartum period. Cochrane Database of Systematic Reviews 2017, Issue 3. Art. No.: CD011761. DOI: 10.1002/14651858.CD011761.pub2.

Cuvinte-cheie: , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.