Nutriția și patologia gastrointestinală: de la prevenție la tratament

Polipoza intestinală

Polipii colonici constituie zone de hipertrofiere a mucoasei colonice, ce prezintă un risc variabil de transformare malignă, motiv pentru care au indicație de rezecție chirurgicală.

Majoritatea pacienților nu prezintă simptome sau semne, manifestarea frecventă fiind sângerarea rectală, ce poate determina, pe termen lung, anemie. Alte simptome ale polipilor colonici sunt reprezentate de diaree sau constipație, frecvent cu scaune creionate (de calibru îngust). Diverse teste din probe de materii fecale, colonoscopia şi videocapsula sunt metode de diagnostic sau tratament (rezecția colonoscopică a polipilor). Tratamentul polipilor colonici este chirurgical, însă regimul alimentar poate constitui o metodă eficientă de prevenție a acestei boli.

Nutriția sănătoasă și prevenția polipilor instestinali

Cauzele apariției polipilor colonici sunt mai rar direct legate de alimentație. Se pot lua însă anumite măsuri preventive pentru a asigura sănătatea și buna funcționare a colonului.

Printre măsurile care s-au dovedit a fi eficiente sunt [7,8]:

  • un consum adecvat de fibre alimentare: cereale integrale, fructe și legume, semințe, leguminoase;
  • un consum de antioxidanți din surse naturale (fructe și legume intens colorate, cafea, cantități mici de vin roșu și ceai verde);
  • consum adecvat de alimente bogate în calciu (lactate degresate, nuci, semințe, sardine);
  • suplimentele de antioxidanți, vitamina C sau vitamina E nu s-au dovedit a fi eficiente în prevenția polipilor colonici;
  • hidratare adecvată;
  • evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool;
  • respectarea orarului meselor;
  • evitarea unor mese prea bogate cantitativ și caloric;
  • scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau obeze;
  • limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi, prăjite, ultraprocesate;
  • reducerea consumului de carne roșie (vită, porc) și preparate din carne roșie (mezeluri);

Toate aceste măsuri se vor urma și în cazul în care ați fost diagnosticați cu polipi la nivelul colonului. Cel mai adesea polipii se îndepărtează chirurgical, printr-o intervenție minim-invazivă. De multe ori, polipii sunt identificați în timpul colonoscopiilor care au ca scop investigarea altor probleme acuzate de pacient. În acest caz, medicul poate alege să îndepărteze polipii chiar în timpul acestei proceduri [9,10].

Timp de 2-3 zile înainte de a face o colonoscopie trebuie să consumați alimente cu un conținut redus de fibre alimentare (se pot consuma sucuri de fructe și legume fără pulpă, pâine albă fără coajă, paste albe fierte bine, cartofi piure, pește fără oase, ouă fierte moi, lapte, iaurt), se vor evita: alimentele tari, bogate în grăsimi, carnea, fructele și legumele crude, brânzeturile grase, pâinea integrală, semințele și nucile, ciocolata, produsele de patiserie, prăjiturile, sosurile, cremele [9,10].

Cu o zi înainte se va consuma o cantitate redusă de alimente în stare lichidă (sucuri fără pulpă, supe clare, băuturi pentru sportivi cu glucide și electroliți etc.) și se va consuma multă apă. Este recomandat să nu se mai consume alimente în a doua parte a zilei (după orele 16:00-18:00). Se poate consuma apă fără restricții. Apa va ajuta la accelerarea tranzitului intestinal și eliminarea resturilor nedigerate. De obicei se recomandă soluții de curățare a colonului și clisme.

După intervenția de rezecție a polipilor colonici se poate reveni la o dietă normală în 2-3 zile, dar este bine să se consume alimente moi, multe lichide, supe cu legume bine fierte, supe creme, piureuri, carne bine fiartă și mărunțită sau măcinată, ouă fierte moi, lapte semidegresat, iaurt etc. Se vor evita fructele tari și cele cu coajă, salatele, fasolea, lintea, năutul, cerealele integrale, pastele al dente, orezul.

2-3 zile se vor consuma preferabil lichide și alimente semisolide, introducându-se treptat alte alimente cu o consistență mai solidă și se va urmări reacția organismului. Se vor evita, de asemenea, alimentele iuți, foarte condimentate și alcoolul. Cafeaua se va consuma în cantități mici, în funcție de toleranța individuală. Se vor consuma în continuare cantități mai mari de lichide: apă, ceaiuri de fructe, sucuri de fructe fără pulpă. După o săptămână se poate reveni la o dietă complet normală, dar se va încerca adoptarea unei alimentații sănătoase pentru a preveni reapariția polipilor [11].

Diverticuloza

Diverticuloza intestinului subțire şi gros presupune prezența unor dilatații sub formă de sac la nivelul peretelui intestinal, patologie ce nu determină simptome decât în fazele complicate (diverticulită). Cauza apariției acestor dilatații sacciforme nu este cunoscută, fiind incriminată, de obicei, presiunea crescută din interiorul colonului ce acționează asupra unor zone sensibile ale peretelui colonic. Astfel, recomandarea generală este de evitarea constipației printr-un regim alimentar bogat în fibre. Simptomele, nespecifice, sunt reprezentate de scaune diareice, durere abdominală ca o crampă şi, în fazele complicate, febră şi frisoane.

Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel

Prevenția diverticulozei prin nutriție

Principala cauză de natură alimentară a apariției diverticulozei este consumul redus de fibre vegetale [12]. O alimentație cu un conținut redus de fibre vegetale duce, de cele mai multe ori, la apariția constipației, iar constipația cronică este asociată direct cu diverticuloza. Constipația creează o presiune asupra peretelui intestinal, putând duce în timp la formarea dilatațiilor cunoscute ca diverticuloză. Chiar dacă această boală nu prezintă simptome supărătoare care să reducă semnificativ calitatea vieții, unii pacienți (mai ales cei care nu își corectează alimentația) pot dezvolta o complicație a diverticulozei prin infectarea și inflamarea diverticulilor. Această condiție acută se numește diverticulită și prezintă simptome acute, care în unele cazuri necesită internare în spital. Diverticulita se manifestă prin durere puternică în partea stângă-jos a abdomenului, constipație sau diaree, febră, vărsături, senzație de greață, iar uneori se detectează sânge în scaun [12]. Pentru prevenția diverticulozei se va urma o dietă cu un conținut adecvat de fibre (până la 25-30 g/zi) [13,14].

Persoanele care suferă de diverticuloză trebuie să adopte o alimentație cu un conținut adecvat de fibre sau să crească conținutul de fibre în cazul în care suferă de constipație. Alături de includerea unei cantități mai mari de fibre în alimentație, se va include și o cantitate mai mare de lichide. În multe cazuri, deshidratarea cronică este asociată constipației. Persoanele cu diverticuloză trebuie să acorde o atenție mai mare atunci când include alimente bogate în fibre în alimentație. Creșterea conținutului de fibre se va face treptat pentru a permite colonului să se adapteze. Se vor urmări și reacțiile colonului, dacă apar simptome caracteristice diverticulitei se va întrerupe consumul de fibre și pacientul se va adresa medicului pentru evaluarea medicală.

În cazul episoadelor de diverticulită, în funcție de gravitate și simptome, se va urma o dietă redusă în fibre și de consistență moale, uneori fiind recomandată chiar o dietă lichidă. Dieta de consistență moale sau lichidă se va urma până la ameliorarea simptomelor episodului acut de diverticulită.

În perioda episodului de diverticulită se vor consuma [15,16]:

  • o cantitate mare de lichide pentru a evita deshidratarea (în cazul diareei și vărsăturilor) și pentru a ameliora constipația (în cazul în care diverticulita se manifestă prin constipație);
  • se pot consuma băuturi cu electroliți și glucide;
  • sucuri naturale de fructe fără pulpă;
  • supe clare (fără bucăți de legume sau tăiței);
  • supe creme cât mai fine (se vor trece prin sită) fără crutoane sau cantități mari de smântână;
  • piure fin de cartofi;
  • iaurt simplu, iaurt de băut și iaurt grecesc;
  • lapte vegetal (migdale, soia, alune, cocos), nu lapte vegetal de orez care poate constipa și balona;
  • miere;
  • fructe fierte fără coajă, făcute piure (de exemplu, pere sau mere);
  • smoothie de banane cu lapte fără lactoză sau lapte vegetal;
  • biscuiți simpli înmuiați în lapte fără lactoză, lapte vegetal sau ceai.

Se vor introduce treptat și alimentele solide, începând cu cele de consistență moale gătite (legume fierte bine, paste fierte mult, ouă fierte moi, carne fiartă bine și mărunțită sau măcinată) și continuând cu cele de consistență mai tare (legume crude, fructe etc.). Alimentele de consistență mai dură/tare se vor introduce treptat pentru a permite identificarea celor care nu sunt tolerate. De asemenea, în perioadele de diverticulită se vor evita cafeaua, ceaiul verde, alcoolul, alimentele iuți si condimentate. Pacienții care suferă de diverticuloză, fără manifestări de diverticulită, pot consuma cafea, ceai verde sau alimente iuți. Cafeaua poate ajuta chiar la îmbunătățirea tranzitului intestinal.

Apendicita acută și cronică

Apendicita cronică reprezintă o patologie rară, fiind dificil de diagnosticat, având în vedere simptomele uşoare ce dispar şi reapar în mod continuu. Apendicita acută asociază inflamația locală ce poate determina durere abdominală, febră, frison, inapetență şi fatigabilitate, cu debut brusc, sub 48 de ore. Stabilirea precoce a diagnosticului este imperios necesară, având în vedere posibilele complicații cu potențial letal.

Inflamația şi obstrucția apendicelul reprezintă principalele cauze, la care se pot adăuga: prezența formațiunilor tumorale, a viermilor intestinali, a corpilor străini ȋn interiorul intestinului (pietre, bolduri etc.), acumularea de materii fecale sau de depozite fecale calcificate sau trauma abdominală. Diagnosticul se bazează pe discuția cu pacientul privind simptomele şi istoricul medical personal, pe examenul obiectiv şi pe datele de laborator. Pe lângă tratamentul medicamentos şi cel chirurgical (de elecție), adoptarea unui stil de viață şi al unui regim alimentar adecvat poate facilita prevenția acestei boli.

Intervenția nutrițională în apendicita cronică și acută

Prevenția apendicitei poate fi realizată printr-o alimentație echilibrată și un stil de viață activ. Nu există o asociere clară între consumul anumitor alimente și declanșarea apendicitei, prin urmare nici recomandări clare de alimente care trebuie limitate sau excluse [17].

Un consum mai mare de fibre pentru evitarea constipației poate fi o metodă de prevenție a apendicitei. De asemenea, evitarea suprasolicitării colonului cu mese foarte mari cantitativ, bogate în grăsimi și alimente prăjite, pot fi alte metode de prevenție. Mișcarea fizică ajută la accelerarea peristaltismului intestinal și menținerea unui colon sănătos.

Odată apendicita diagnosticată, intervenția chirurgicală este cea mai utilizată și eficientă metodă de tratament. Pentru investigații medicală în vederea stabilirii diagnosticului corect de apendicită, nu se vor consuma alimente în ziua respectivă, se poate consuma apa sau lichide clare, care nu produc reziduuri [18,19].

Pacienții se recuperează destul de rapid după apendicectomie (îndepărtarea chirurgicală a apendicelui) și în 1-2 zile se pot externa. Imediat după operație se vor consuma doar lichide (în prima zi) în înghițituri mici, verificând tot timpul simptomele [20]. Pacienții pot fi hrăniți și prin nutriție parenterală timp de câteva zile pentru a acoperi necesarul de nutrienți. Neacoperirea necesarului de nutrienți, chiar și pentru câteva zile, poate interfera cu vindecarea, tocmai de aceea este ideal să se implementeze un plan de tratament parenteral în completarea nutrienților care se pot consuma din lichide.

În funcție de intervenție și gravitatea inflamației apendicelui dinainte de operatie, se va stabili dacă este nevoie de o dietă de consistență moale timp de câteva zile după operație sau se poate reveni la o dietă de consistență normală după 1-2 zile.

În orice caz, se vor evita alimentele care pot cauza diaree (cafea, lapte, sucuri de fructe). Diareea poate afecta vindecarea normală a operației, din cauza spasmelor intestinale. Nici constipația nu este de dorit după operație, prin urmare este indicat să se consume alimente bogate în fibre (mai ales de tipul celor insolubile) [20]. Fibrele solubile pot să irite colonul. Fibrele din fructe (mere rase sau piure, piersici, pere piure sau rase etc.) pot ajuta în prevenția constipației postoperatorii.

Se vor consuma suficiente lichide (8-10 pahare de lichide pe zi). Cafeaua și ceaiurile trebuie consumate cu atenție și în cantități mici. Alcoolul și fumatul trebuie evitate în perioada postoperatorie. Se vor evita alimentele foarte sărate, condimentate sau iuți [20]. Se vor evita, de asemenea, și alimentele prăjite (șnițele, chiftele, cartofi prăjiți, ouă ochiuri, pește prăjit), patiseria, carnea grasă sau cantități mari de carne [20].

Alimente care se pot consuma la 2-3 zile după operație, în funcție de toleranța individuală sunt: cartofii, pâinea, pastele, iaurtul, brânza slabă de vaci sau cottage, carnea de pește la cuptor fără oase, carnea de curcan, porumb dulce, dovlecel, vinete, morcov, sfeclă, ciuperci, roșii, dovleac, hummus, avocado, mere, pere, piersici, banane, citrice, ulei de măsline, miere, unt de arahide.

Este bine ca alimentele să fie preparate cât mai simplu, dar se vor evita carnea cruda sau în sânge și lactatele nepasteurizate. Igiena alimentară strictă este importantă până la vindecarea completă.

Referințe bibliografice:

  1. Society of American Gastrointestinal and Endoscopic Surgeons (2013) GUIDELINES FOR THE MANAGEMENT OF HIATAL HERNIA, Available at: https://www.sages.org/publications/guidelines/guidelines-for-the-management-of-hiatal-hernia/;
  2. Jennifer Huizen, Natalie Butler, RD, LD, (2017) Foods to eat and avoid for a hiatal hernia, Available at: https://www.medicalnewstoday.com/articles/320468.php;
  3. Doncaster and Bassetlaw Hospitals (2010) DIET AFTER REPAIR OF HIATUS HERNIA, Doncaster: NHS Foundation;
  4. American Academy of Nutrition and Dietetics () Gastroparesis Nutrition Therapy, Available at: https://www.eatright.org/;
  5. Carol Rees Parrish, R.D., M.S (2011) ‘Gastroparesis and Nutrition: The Art ‘, NUTRITION ISSUES IN GASTROENTEROLOGY, series 99(), pp. 26-41;
  6. International Foundation for Gastrointestinal Disorders (2016) Dietary Recommendations for Gastroparesis, Available at: https://aboutgastroparesis.org/dietary-lifestyle-measures/dietary-recommendations-for-gastroparesis.html;
  7. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (2017) Eating, Diet, & Nutrition for Colon Polyps, Available at: https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/colon-polyps/eating-diet-nutrition;
  8. Jackson Siegelbaum Gastroenterology (2018) Prevention of Colon Polyps and Cancer, Available at: https://www.gicare.com/gi-health-resources/prevention-of-colon-polyps-and-cancer/;
  9. ThinkPark Tower Gastroenterology Clinic () Instructions for Colonoscopy and possible Biopsy and Polypectomy , Availableat: http://www.thinkparkclinic.com/pdf/3Instruction_for_colonoscopy.pdf;
  10. St Joseph’s Health Care London (2012) COLONOSCOPY AND POLYPECTOMY, Available at: https://www.sjhc.london.on.ca/sites/default/files/pdf/gastroenterology_colonoscopy.pdf;
  11. Harvard Health Publishing (2013) They found colon polyps: Now what?, Available at: https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/they-found-colon-polyps-now-what;
  12. Gastroenterological Society Of Australia (2009) Information about Diverticular Disease, Available at: http://cart.gesa.org.au/membes/files/Consumer%20Information/Diverticular%20Disease.pdf;
  13. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (2016) Eating, Diet, & Nutrition for Diverticular Disease, Available at: https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/diverticulosis-diverticulitis/eating-diet-nutrition;
  14. Queensland Government (2016) Diet and Diverticular Disease, Available at: https://www.health.qld.gov.au/__data/assets/pdf_file/0035/154889/gastro_diverticular.pdf;
  15. University of California San Francisco (2017) Diverticular Disease and Diet, Available at: https://www.ucsfhealth.org/education/diverticular_disease_and_diet/;
  16. Mayo Clinic (2017) Diverticulitis diet, Available at: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/diverticulitis-diet/art-20048499;
  17. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (2014) Eating, Diet, & Nutrition for Appendicitis, Available at: https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/appendicitis/eating-diet-nutrition;
  18. American College of Surgeons (2014) Appendectomy Patient Education, Available at: https://www.facs.org/~/media/files/education/patient%20ed/app.ashx;
  19. UC San Diego Medical Center (2010) Laparoscopic Appendectomy Post-Operative Instructions, Available at: https://health.ucsd.edu/specialties/surgery/gi/Documents/FMPH266-LapApp.pdf;
  20. Mercola () Appendicitis Diet: Can Foods Lead to This Disorder?, Available at: https://articles.mercola.com/appendicitis/diet.aspx.

nutriționist – dietetician
specialist în nutriție sportivă, nutriționist F.R. Rugby

medic primar medicină sportivă
secretar general S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate