Nutriția și patologia gastrointestinală: de la prevenție la tratament

Rezumat:

Tractul gastrointestinal intră în contact de trei sau mai multe ori pe zi cu alimentele pe care le consumăm, fiind astfel susceptibil la diferiți factori dietetici. Dacă vorbim despre gastrită, despre ulcerul gastric și duodenal sau constipație, de cele mai multe ori cauza principală este cea alimentară. În alte patologii cum ar fi hernia hiatală, diverticuloza, polipoza intestinală, gastropareza sau apendicita, factorul alimentar nu este o cauză directă. Intervenția nutrițională are totuși, și în aceste cazuri, un rol important pentru ameliorarea simptomelor, recuperarea după intervenția chirurgicală sau prevenția recidivelor. În articolul de față se vor prezenta particularitățile alimentare ale unor patologii gastrointestinale care sunt de multe ori neglijate sau pentru care tratamentul nutrițional se face doar în perioadele de exacerbare.

Cuvinte-cheie: tract gastrointestinal, alimentație, patologii gastrointestinale

Abstract:

The gastrointestinal tract comes into contact three or more times a day with the food we eat, thus being susceptible to various dietary factors. If we talk about gastritis, gastric and duodenal ulcers or constipation, most often the main cause is the dietary one. In other pathologies such as hiatal hernia, diverticulosis, intestinal polyposis, gastroparesis or appendicitis, dietary factor is not a direct cause. However, nutritional intervention also plays an important role in relieving symptoms, recovering from surgery or preventing relapse. This article will present nutritional particularities of gastrointestinal pathologies that are often neglected or for which nutritional treatment is only done during periods of exacerbation.

Keywords: gastrointestinal tract, alimentation, gastrointestinal pathologies

Hernia hiatală

Hernia hiatală apare atunci când o parte din stomac se deplasează intratoracic, în zona mediastinală. Esofagul pătrunde în cavitatea abdominală printr-un orificiu prin diafragm, în cazul pacienților cu hernie hiatală stomacul pătrunzând prin acest orificiu ȋn cavitatea toracică. De obicei, hernia hiatală nu prezintă simptome sau semne, în anumite cazuri determinând reflux acid gastroesofagian cu durere retrosternală ca o arsură, gust acid, dificultate la înghițire (disfagie), răgușeală sau tuse. Diagnosticul se stabilește prin metode radiologice sau endoscopice. Tratamentul variază, de la terapie medicamentoasă, până la chirurgie, însă recomandarea valabilă tuturor pacienților este de schimbare a stilului de viață, cu evitarea decubitului postprandial pentru cel puțin 30 de minute, și urmarea unui regim alimentar corect.

Intervenția nutrițională pentru prevenția și controlul simptomelor herniei hiatale

Nu se poate stabili o legătură directă între anumite alimente sau diete și apariția herniei hiatale, dar unele studii susțin că obezitatea este un factor de risc [1]. Obezitatea, mai ales cea intraabdominală, prezintă un risc atât prin presiunea mecanică exercitată de grăsimea din zona abdominală, cât și prin stilul de alimentație al acestor persoane. Mesele copioase, grele, înainte de somn sau exercițiile fizice pot fi factori predispozanți.

O dietă cu un conținut redus de fibre care pot duce la constipație cronică, pot fi și ele un factor de risc prin faptul ca dificultatea de defecare duce la apariția unei presiuni abdominale ce poate afecta în timp poziția normală a stomacului [2].

Cele mai frecvente simptome ale herniei hiatale sunt arsurile gastrice, refluxul gastroesofagian, indigestia, disconfortul abdominal după masă, balonarea, greața și, mai rar, vărsături.

Este foarte important să se țină un jurnal alimentar pentru a identifica alimentele ce provoacă arsuri gastrice și indigestie. Depistarea alimentelor declanșatoare se poate face printr-o dietă de eliminare. Se vor elimina în primă fază toate alimentele cu potențial de provocare a refluxului gastroesofagian (citrice și sucuri de citrice, limonadă, cafea, ciocolată, alimente foarte grase, alimente prăjite, alimente iuți sau acide, mentă, alcool, băuturi carbogazoase, unele legume: usturoi crud, ceapă crudă, roșii). Se va ține această dietă de eliminare timp de două săptămâni, introducându-se ulterior, pe rând, alimentele de mai sus și se vor observa și nota simptomele care apar.

Evitarea meselor consistente luate seara târziu reduce riscul de declanșare a refluxului gastroesofagian în timpul somnului. În cazul persoanelor care se confruntă adesea cu reflux gastroesofagian, ultima masă a zilei, masa de seară, trebuie luată cu cel puțin 3-4 ore înainte de ora de culcare. Poziția orizontală a corpului din timpul somnului favorizează refluxul, iar o masă prea consistentă întârzie evacuarea gastrică în timp util înainte de somn. În cazul persoanelor care suferă de reflux esofagian, se recomandă mesele mai puțin voluminoase și mai frecvente. Unele ghiduri recomandă chiar și 6 mese pe zi, dar cea mai sigură varianta este luarea a 3 mese principale și 2 gustări.

Regulile de stil de viață și alimentație sunt mai importante în cazul acestei afecțiuni decât alimentele consumate în sine. Pentru ameliorarea simptomelor este important să nu se consume alimente solide sau lichide cu pulpă sau gaz înainte cu 3-4 ore de culcare (sau de odihnă în poziție orizontală).

Managementul nutrițional în steatoza hepatică non-alcoolică

Nu se vor consuma alimente înainte cu 2-3 ore de sport sau o activitate fizică ce presupune aplecări în față si exercitarea unei presiuni asupra abdomenului. De asemenea, se vor evita astfel de mișcări după masă în cazul persoanelor care suferă de hernie hiatală. Mesele de ore fixe care să asigure o disciplină alimentară adecvată și să evite astfel cantitățile prea mari de mâncare la o singură masă (mai ales în a doua parte a zilei) pot fi eficiente în ameliorarea simptomelor herniei hiatale. Toate aceste reguli de alimentație vor fi eficiente și după intervenția chirugicală, după perioada de recuperare și tranziție de la o dietă lichidă (în unele cazuri enterala) la o dietă solidă.

Dieta postoperatorie

După operația de hernie hiatală, înghițitul este mai dificil și poate dura o lună sau mai mult până când pacienții vor putea înghiți normal. Se recomandă tranziția progresivă de la o dietă lichidă la una solidă. De obicei se urmăresc 4 etape, dar durata și consistența exactă a acestora se va adapta în funcție de evoluția pacientului și mai ales de capacitatea lui de înghițire. Se vor urmări atent și simptomele gastrointestinale pentru a evita indigestia, balonarea, greața, vărsăturile care pot afecta recuperarea [3].

Printre cele mai importante recomandări:

  • se vor lua mese mici cantitativ, dar mai frecvente;
  • se va încerca evitarea denutriției, mai ales proteice;
  • o scădere în greutate moderată este normală și nu reprezintă un pericol (mai ales în cazul persoanelor supraponderale sau obeze), dar o scădere de 9-10 kg poate afecta recuperarea;
  • se va mesteca foarte bine, încet, chiar și în cazul piureurilor, și se vor lua înghițituri mici;
  • dacă mâncarea rămâne blocată pe esofag sau la intrarea în stomac, se va consuma puțină apa la temperatura camerei care să împingă bolul alimentar.

Faza 1 poate dura 2-5 zile și se pot consuma următoarele băuturi și alimente lichide:

  • Apă, suc de fructe clar (fără pulpă); nu se vor consuma sucuri din comerț sau carbogazoase;
  • lapte integral;
  • lapte vegetal îndulcit;
  • ceai la temperatura camerei, doar puțin cald, poate fi îndulcit cu miere;
  • cafeaua este cel mai bine să se evite;
  • supe clare strecurate sau făcute piure fin;
  • iaurt integral, iaurt grecesc cu miere sau gem fin (nu cu biscuiți, semințe sau bucăți de fructe);
  • cartofi, dovleac, morcovi sau alte legume care pot fi făcute piure fin (piureul se poate trece și printr-o strecurătoare fină pentru a îndepărta orice bucăți mai mari);
  • sosuri fine;
  • unt sau ulei care se poate adăuga în piureuri pentru a crește valoarea calorică.

Toate alimentele se vor fierbe bine înainte de a fi pasate. Nu se vor consuma alimente foarte calde sau prea reci. Lactatele se vor consuma pasteurizate.

Faza a 2-a poate dura 1-2 săptămâni și va conține alimente cu o consistență ușor modificată. Alături de alimentele și preparatele din faza unu care se pot consuma în continuare.

Alimentele care se pot adauga în faza a 2-a:

  • cereale de mic dejun bine înmuiate în lapte, terci de ovăz;
  • fructe fără coajă fierte, piure sau compot;
  • legume fierte bine, făcute piure sau supă cremă;
  • paste bine fierte;
  • cartofi piure;
  • carne bine fiartă, mărunțită sau măcinată;
  • ton în conservă în suc propriu, păstrăv sau somon (se vor îndepărta bine oasele) preparate la aburi;
  • ouă fierte moi.

În faza a 3-a cu o durată de 1-2 săptămâni se va face tranziția treptat la o alimentație normală, introducându-se alimente cu textura lor naturală, cum ar fi:

  • carne gătită bine (fiartă, inclusă în supe, orez, paste etc.);
  • salate de legume fierte sau legume crude moi (dovlecel, roșii fără coajă, salată verde, avocado etc.);
  • pâine albă prăjită;
  • biscuiți.

După aceste 2 săptămâni, se poate consuma orice aliment gătit prin metode sănătoase. De fiecare dată când se introduce un aliment nou, se va verifica toleranța. Se vor evita prăjelile, alimentele bogate în grăsimi, alimentele foarte dure ca textură (nuci și semințe întregi, cereale integrale, musli, coaja fructelor și a legumelor etc.). Chiar și după o lună de la intervenția chirurgicală, este recomandat să se consume mese mici, alimentele să fie bine mestecate și să se ia masa într-o atmosferă relaxata.

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate