Beneficiile terapeutice ale acizilor grași Omega-3

Corina Andrei, Farmacist rezident, asistent universitar , Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică , Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București

Data publicarii: 12/05/2025Data ultimei actualizari: 13/05/2025

Cuprins

1. Introducere

2. Omega-3 – beneficii terapeutice

3. Doze terapeutice

4. Precauții și contraindicații

5. Concluzii

Acizii grași polinesaturați Omega-3, incluzând acidul α-linolenic, acidul eicosapentaenoic, acidul docosapentaenoic și acidul docosahexaenoic, reprezintă nutrienți esențiali pentru sănătatea umană. Aportul exogen prin dietă sau suplimente este crucial. Interesul științific pentru Omega-3 a crescut exponențial în ultimii ani, datorită evidențierii beneficiilor lor terapeutice. Studiile clinice au demonstrat efecte pozitive semnificative asupra sănătății cardiovasculare, funcției cognitive și proceselor inflamatorii. Efectele adverse frecvente includ tulburări gastrointestinale și gust persistent de pește.

Introducere

Acidul α-linolenic (ALA), acidul stearidonic (SDA), acidul eicosapentaenoic (EPA), acidul docosapentaenoic (DPA) și acidul docosahexaenoic (DHA) sunt principalele tipuri de acizi grași polinesaturați din grupa Omega-3. Având în vedere că organismul uman nu dispune de capacitatea de a sintetiza endogen acești acizi grași, este esențial ca aceștia să fie furnizați prin aport exogen, fie prin alimentație, fie prin suplimente nutriționale [1]. ALA este precursor pentru sinteza EPA și DHA, doi acizi grași Omega-3 de importanță crucială pentru sănătatea umană, datorită rolurilor lor multiple în diverse procese biologice [2].

Organismele acvatice reprezintă principala sursă de acizi grași polinesaturați omega-3. La peștii slabi, cum ar fi codul, acești acizi grași se acumulează predominant în ficat, în timp ce la peștii grași, precum somonul și macroul, lipidele sunt stocate în țesutul adipos. EPA și DHA sunt cei mai importanți acizi grași Omega-3 de origine marină, în timp ce DPA se găsește în concentrații mai reduse. Prin urmare, peștele și uleiul de pește constituie surse esențiale de Omega-3. Acidul α-linolenic este de origine vegetală și se găsește în cantități semnificative în semințele de in și chia, legumele cu frunze verzi (cum ar fi fasolea) și anumite uleiuri vegetale [3].

Acizii grași polinesaturați Omega-3 sunt sensibili la oxidare, datorită gradului ridicat de nesaturare. În urma oxidării se formează hidroperoxizi cu efecte dăunătoare și poate apărea un gust neplăcut. Această susceptibilitate la oxidare compromite durata de valabilitate a produselor care conțin astfel de acizi grași. Pentru a preveni sau amâna procesul de oxidare, o abordare eficientă este microîncapsularea lipidelor. Această tehnică permite protejarea acizilor grași polinesaturați împotriva factorilor oxidativi, menținând astfel stabilitatea și calitatea produsului final [4].

În ultimii ani, interesul pentru acizii grași Omega-3 a crescut semnificativ. Studiile clinice au demonstrat că acești compuși exercită efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare, funcției cognitive și proceselor inflamatorii, contribuind astfel la reducerea riscului de afecțiuni cronice.

Omega-3 – beneficii terapeutice

Acizii grași Omega-3 sunt implicați în reglarea coagulării sângelui, a tonusului vascular și a proceselor inflamatorii. Mai mult, aceștia par să moduleze activitatea genetică prin intermediul interacțiunii cu receptorii celulari. Pe baza acestor mecanisme complexe, omega-3 prezintă un potențial terapeutic semnificativ în diverse afecțiuni, cum ar fi artrita reumatoidă, bolile cardiovasculare, tulburările neurologice și psihologice, anumite forme de cancer etc. [5]. Beneficiile acizilor grași Omega-3 sunt prezentate în figura 1. Studiile clinice continuă să exploreze și să valideze aceste efecte benefice, subliniind importanța acizilor grași Omega-3 în menținerea sănătății și prevenirea patologiilor cronice [6].

Afecțiunile cardiovasculare

Acizii grași Omega-3 modulează procesele fiziologice implicate în patogeneza bolilor cardiovasculare, prin alterarea compoziției fosfolipidice a membranei mitocondriale. Interacțiunea lor cu receptorii activați de proliferatorii peroxizomali (PPARs) contribuie la reducerea consumului de oxigen la nivel mitocondrial, la scăderea tensiunii arteriale și la optimizarea funcției endoteliale, evidențiind astfel rolul cardioprotector al acizilor grași Omega-3 [7,8,9].

Acești acizi joacă un rol semnificativ și în gestionarea bolilor metabolice, prin reducerea nivelului de trigliceride din sânge, îmbunătățirea sensibilității la insulină și diminuarea inflamației [10].

Unul dintre primele studii semnificative a fost Diet And Reinfarction Trial (DART), care a demonstrat o reducere cu 29% a mortalității totale la supraviețuitorii de infarct miocardic care au consumat pește gras, echivalentul a 500 – 800 mg de acizi grași omega-3 pe zi, timp de doi ani. Analiza post hoc a sugerat că efectul protector se datorează direct acizilor omega-3, cu o reducere semnificativă a infarctelor miocardice fatale [11,12].

Aceste rezultate sunt susținute de o analiză cuprinzătoare, care a sintetizat datele din 14 studii clinice randomizate (RCT) și a inclus peste 135.000 de participanți. Autorii au demonstrat că suplimentarea cu omega-3 a fost asociată cu o scădere semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare majore, deces de cauză cardiovasculară și infarct miocardic [13].

Însă, rezultatele privind rolul acizilor grași omega-3 în prevenția și tratamentul bolilor cardiovasculare sunt mixte. O metaanaliză realizată de Rizos și colaboratorii săi (2012) a evaluat 20 de studii randomizate (n = 68.680 pacienți) și a concluzionat că suplimentarea cu omega-3 nu a fost asociată cu reducerea semnificativă a mortalității totale, a mortalității cardiovasculare sau a riscului de infarct miocardic. Principalele limitări ale studiului includ evaluarea incompletă a factorilor critici, precum doza optimă, durata administrării și interacțiunile farmacologice [14].

Tulburările neurologice și psihologice

Conform datelor din literatură, impactul pozitiv al acizilor grași Omega-3 asupra tulburărilor neurologice și psihologice apare ca urmare a reducerii citokinelor proinflamatorii, precum factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α), interleukinele IL-1 și IL-6 și modularea receptorilor µ-opioizi centrali [15,16].

DHA reprezintă un constituent esențial al țesutului nervos, regăsindu-se în concentrații ridicate în creier și retină, ceea ce a condus la ipoteza conform căreia acest acid gras ar putea avea un rol structural și metabolic în sistemul nervos. În acest context, s-a sugerat că un deficit de DHA la nivel cerebral ar putea fi implicat în apariția unor afecțiuni psihologice, precum depresia, tulburarea bipolară și schizofrenia [17]. Prin urmare, consumul de DHA asigură menținerea structurii și funcției neuronale optime, facilitând transmiterea semnalelor și procesarea informațiilor la nivelul sistemului nervos central [18,19].

Mai multe studii clinice au evidențiat rolul benefic al acizilor grași polinesaturați omega-3 în sănătatea neurologică și psihologică. De exemplu, deficitul precoce de acizi grași polinesaturați poate fi asociat cu un risc crescut pentru afecțiuni precum boala Huntington și schizofrenie [20]. De asemenea, multiple studii au demonstrat că deficitul de acizi grași esențiali, în special de omega-3, contribuie la apariția tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) [21,22]. În acest sens, Yehuda și colaboratorii săi (2011) au constatat că administrarea de omega-3 a determinat o îmbunătățire semnificativă a calității vieții, capacității de concentrare și calității somnului la copiii cu ADHD care prezentau și tulburări de somn [23].

Bolile inflamatorii

Acizii grași Omega-3, în special DHA și EPA, manifestă proprietăți antiinflamatorii semnificative prin modularea interacțiunilor celulare și a expresiei mediatorilor inflamatori. Aceștia acționează prin reducerea contactelor aderente dintre leucocite și celulele endoteliale, diminuarea expresiei moleculelor de adeziune și suprimarea producției de citokine proinflamatorii clasice, precum TNF-α și interleukinele [24].

În ceea ce privește afecțiunile inflamatorii, precum artrita reumatoidă, bolile inflamatorii intestinale (IBD) și lupusul eritematos sistemic (LES), cercetătorii au concluzionat că acizii grași omega-3 nu exercită un impact semnificativ asupra majorității parametrilor clinici. Totuși, s-a observat o reducere a numărului de articulații dureroase în cazul artritei reumatoide. În ceea ce privește celelalte patologii inflamatorii, datele existente sunt insuficiente pentru a formula concluzii definitive. Cercetările privind efectele acizilor grași Omega-3 asupra altor afecțiuni sunt în continuă desfășurare [25].

Doze terapeutice

Doza de EPA recomandată de Asociația Americană a Inimii (AHA) pentru pacienții diagnosticați cu boală coronariană este de 0,9 g/zi. Majoritatea capsulelor comerciale de ulei de pește (1 g) conțin 180 mg de EPA și 120 mg de DHA. Prin urmare, pentru atingerea dozei eficiente este necesară administrarea a 3 capsule de 1 g/zi [3]. Siguranța acestor recomandări este susținută de evaluarea FDA, care a stabilit un prag de 3 g pe zi pentru consumul de omega-3 din surse marine [26].

Precauții și contraindicații

Suplimentarea cu acizi grași Omega-3, deși considerată în general sigură, necesită o analiză atentă a posibilelor riscuri și efecte adverse [27].

Cele mai frecvente reacții adverse asociate administrării suplimentelor alimentare cu Omega-3 sunt tulburările gastrointestinale și persistența gustului de pește, aceste efecte depinzând de doza utilizată [3,28].

Mai mult decât atât, consumul de pește, sursă naturală importantă de Omega-3, cât și suplimentarea cu ulei de pește pot prezenta riscuri. Peștele și fructele de mare pot fi contaminate cu metilmercur și dioxine, compuși cu potențial carcinogen și teratogen. Însă, conform studiilor, un consum moderat de pește, de una sau două ori pe săptămână, minimizează aceste riscuri. Similar, suplimentele cu Omega-3 pot fi, de asemenea, susceptibile la contaminarea cu agenți poluanți. Prin urmare, realizarea unor teste riguroase pentru a asigura absența contaminanților și obținerea certificatelor de la agențiile de sănătate competente sunt necesare pentru suplimentele de ulei de pește disponibile comercial [29].

Conform unor date din literatura de specialitate, utilizarea acestor suplimente a fost corelată cu prelungirea timpului de sângerare. Ulterior, studiile clinice realizate în vederea validării acestei reacții adverse nu au evidențiat o incidență crescută a hemoragiilor anomale, chiar și în cazul utilizării dozelor crescute sau a anticoagulantelor [28,30].

Creșterea colesterolului LDL în cazul administrării unor cantități mari de ulei de pește a fost, de asemenea, un subiect dezbătut în studiile clinice [25]. Conform unui studiu preclinic, expunerea șobolanilor la Omega-3 a condus la creșterea nivelului de colesterol LDL [31]. Însă rezultatele acestui studiu au fost infirmate 2 ani mai târziu, când s-a observat că suplimentarea cu Omega-3 nu a prezentat diferențe semnificative statistic ale nivelurilor de LDL, comparativ cu placebo [32].

Concluzii

Acizii grași Omega-3 prezintă beneficii terapeutice extinse, susținute de numeroase studii clinice. Cu toate acestea, este esențial ca cercetările viitoare să se concentreze pe personalizarea terapiei cu Omega-3, pe validarea efectelor sale în diverse patologii și pe elucidarea mecanismelor sale de acțiune.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

Shahidi, F., & Ambigaipalan, P. (2018) Omega-3 Polyunsaturated Fatty Acids and Their Health Benefits. Annual Review of Food Science and Technology, 9(1), 345–381. doi:10.1146/annurev-food-111317-095850;
Tur, J. A., Bibiloni, M. M., Sureda, A., Ponce, A. (2012) Dietary sources of omega 3 fatty acids: public health risks and benefits. Br J Nutr, 107:S23–S52. https://doi.org/10.1017/S0007114512001456;
Kris-Etherton, P. M., Harris, W. S., Appel, L. J. (2002) American Heart Association Nutrition Committee. Fish consumption, fish oil, omega-3 fatty acids, and cardiovascular disease [published correction appears in Circulation 2003; 107:512]. Circulation, 106:2747–57;
Arab-Tehrany, E., Jacquot, M., Gaiani, C., Imran, M., Desobry, S., Linder, M. (2012) Beneficial effects and oxidative stability of omega-3 long-chain polyunsaturated fatty acids. Trends Food Sci Technol, 25:24–33;
The Nutrition Source. Omega-3 fatty acids: an essential contribution [Internet]. [cited 2025]. Available from: https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/what-should-you-eat/fats-and-cholesterol/types-of-fat/omega-3-fats/;
Patted, P. G., Masareddy, R. S., Patil, A. S. et al. (2024) Omega-3 fatty acids: a comprehensive scientific review of their sources, functions and health benefits. Futur J Pharm Sci, 10, 94. https://doi.org/10.1186/s43094-024-00667-5;
Sakamoto, A., Saotome, M., Iguchi, K., Maekawa, Y. (2019) Marine-derived omega-3 polyunsaturated fatty acids and heart failure: current understanding for basic to clinical relevance. Int J Mol Sci, 20:4025. https://doi.org/10.3390/ijms20164025;
Nodari, S., Metra, M., Milesi, G., Manerba, A., Cesana, B. M., Gheorghiade, M., Dei Cas, L. (2009) The role of n-3 PUFAs in preventing the arrhythmic risk in patients with idiopathic dilated cardiomyopathy. Cardiovasc Drugs Ther, 23:5–15. https://doi.org/10.1007/s10557-00;
AbuMweis, S., Jew, S., Tayyem, R., Agraib, L. (2018) Eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid containing supplements modulate risk factors for cardiovascular disease: a meta-analysis of randomised placebo-control human clinical trials. J Hum Nutr Diet, 31:67;
Garcia Lopez, S., Villanueva Arriaga, R. E., et al. (2016) One month of omega-3 fatty acid supplementation improves lipid profiles, glucose levels and blood pressure in overweight schoolchildren with metabolic syndrome. J Pediatr Endocrinol Metab;
Burr, M. L., Fehily, A. M., Gilbert, J. F., Rogers, S., Holliday, R. M., Sweetnam, P. M., Elwood, P. C., et al. (1989) Effects of changes in fat, fish, and fibre intakes on death and myocardial reinfarction: diet and reinfarction trial (DART). Lancet, 2, 757–761;
Burr, M. L., Sweetnam, P.M., Fehily, A.M. (1994) Diet and reinfarction. Eur Heart J, 15, 1152–1153;
Shen, S. C., Gong, C., Jin, K. Q., Zhou, L., Xiao, Y., Ma, L. (2022) Omega-3 fatty acid supplementation and coronary heart disease risks: a meta-analysis of randomized controlled clinical trials. Front Nutr, https://doi.org/10.3389/fnut.2022.809311;
Rizos, E. C., Ntzani, E. E., Bika, E., Kostapanos, M. S., Elisaf, M. S. (2012) Association between omega-3 fatty acid supplementation and risk of major cardiovascular disease events: a systematic review and meta-analysis. J Am Med Assoc, 308:1024–33;
Silva, R. V., Oliveira, J. T., Santos, B. L. R., Dias, F. C., Martinez, A. M. B., Lima, C. K. F., Miranda, A. L. P. (2017) Long-chain omega-3 fatty acids supplementation accelerates nerve regeneration and prevents neuropathic pain behavior in mice. Front Pharmacol;
Unda, S. R., Villegas, E. A., Toledo, M. E., AsisOnell, G., Laino, C. H. (2020) Beneficial effects of fish oil enriched in omega-3 fatty acids on the development and maintenance of neuropathic pain. J Pharm Pharmacol, 72:437–447;
Assies, J., et al. (2001) Significantly reduced docosahexaenoic and docosapentaenoic acid concentrations in erythrocyte membranes from schizophrenic patients compared with a carefully matched control group. Biol. Phychiatry, 49, 510–522;
Bernardi, J. R., Escobar, R. S., Ferreira, C. F., Silveira, P. P. (2012) Fetal and neonatal levels of omega-3: effects on neurodevelopment, nutrition, and growth. Sci World J;
Nevins, J. E. H., Donovan, S. M., Snetselaar, L., Dewey, K. G., Novotny, R. (2021) Omega-3 fatty acid dietary supplements consumed during pregnancy and lactation and child neurodevelopment: a systematic review. J Nutr, 151:3483–3494;
Mathai, M. L., Soueid, M., Chen, N., Jayasooriya, A. P., Sinclair, A. J., et al. (2004) Does perinatal ω-3 polyunsaturated fatty acid deficiency increase appetite signaling? Obesity, 12:1886–94;
Ross, B. M., McKenzie, I., Glen, I., Bennett, C. P. W. (2003). Increased levels of ethane, a non-invasive marker of n-3 fatty acid oxidation, in breath of children with attention deficit hyperactivity disorder. Nutr Neurosci, 6:277–81;
Farooqui, A. A., Horrocks, L. A. (2001). Plasmalogens, phospholipase A2, and docosahexaenoic acid turnover in brain tissue. J Mol Neurosci, 16:263–72;
Yehuda, S., Rabinovitz-Shenkar, S., Carasso, R. L. (2011). Effects of essential fatty acids in iron deficient and sleep-disturbed attention deficit hyperactivity disorder (ADHD) children. Eur J Clin Nutr, 65:1167–69;
Calder, P. C. (2013) Omega-3 polyunsaturated fatty acids and inflammatory processes: nutrition or pharmacology. Br J Clin Pharmacol, 75:645–662. https://doi.org/10.1111/j.1365-2125.2012.04374.x;
Harris, W. S., Ginsberg, H. N., Arunakul, N., Shachter, N. S., Windsor, S. L., Adams, M., et al. (1997) Safety and efficacy of Omacor in severe hypertriglyceridemia. J Cardiovasc Risk, 4:385–91;
Maggie, B., Covington (2004). Omega-3 Fatty Acids. American Family Physician. Volume 70, Number 1, 133–140;
Covington, M. B. Omega-3 fatty acids. Am Fam Physician. (2004) Jul 1; 70(1):133-40. PMID: 15259529;
Lange, K. W., Nakamura, Y., Gosslau, A. M., & Li, S. (2019) Are there serious adverse effects of omega-3 polyunsaturated fatty acid supplements? Journal of Food Bioactives, 7. https://doi.org/10.31665/JFB.2019.7192;
Mozaffarian, D., & Rimm, E. B. (2006) Fish Intake, Contaminants, and Human Health. JAMA, 296(15), 1885. doi:10.1001/jama.296.15.1885;
Eritsland, J., Arnesen, H., Gronseth, K., Fjeld, N. B., Abdelnoor, M. (1996) Effect of dietary supplementation with n-3 fatty acids on coronary artery bypass graft patency. Am J Cardiol, 77:31-6;
Nardini, M., DAquino, M. D., Gentili, V., DiFelice, M. & Scaccini, C. (1995) Dietary fish oil enhances plasma and LDL oxidative modification in rats. Journal of Nutritional Biochemistry, 6, 474–480;
Brude, L. R., Drevon, C. A., Hjerman, I. et al. (1997). Peroxidation of low density lipoprotein from combined -hyperlipidemic male smokers supplied with omega-3 fatty acids and antioxidants. Arteriosclerosis, Thrombosis and Vascular Biology, 17, 2576–2588.