Astenie de toamnă: cauze, tablou clinic și opțiuni terapeutice

Astenia de toamnă este termenul utilizat pentru a descrie un ansamblu de manifestări precum fatigabilitatea, reducerea energiei, somnolența, dificultățile de concentrare și modificările dispoziției care apar odată cu trecerea către lunile cu zile mai scurte.

Din punct de vedere medical, astenia de toamnă nu constituie un diagnostic clinic distinct, iar manifestările ușoare și tranzitorii trebuie diferențiate de tulburarea afectivă sezonieră, o formă recurentă de tulburare depresivă cu tipar sezonier.

La baza apariției simptomelor nespecifice se află în special reducerea expunerii la lumină naturală (fotoperioada), modificarea ritmului circadian și schimbările consecutive ale somnului și activității cotidiene.

Cauzele și factorii de risc pentru astenia de toamnă

Trecerea de la vară la toamnă presupune o modificare progresivă a fotoperioadei, principala cauză pentru astenia de toamnă. Organismul trebuie să își adapteze ceasul biologic la răsăritul mai târziu, apusul mai devreme și reducerea intensității luminii naturale. Pentru unele persoane, această adaptare se asociază cu manifestări neurovegetative și afective care provoacă astenia de toamnă.

Dereglarea ritmului circadian

Ritmul circadian este sistemul biologic care sincronizează somnul, starea de veghe, secreția hormonală, temperatura corporală și numeroase procese metabolice într-un ciclu de aproximativ 24 de ore. Principalul reper extern pentru sincronizarea acestuia este alternanța lumină–întuneric.

Reducerea luminii matinale în timpul toamnei poate determina o întârziere a fazei circadiene. Ceasul biologic intern devine mai puțin bine sincronizat cu programul social de somn și activitate, astfel încât persoana se poate trezi la ora obișnuită într-un moment în care organismul se află încă într-o fază biologică favorabilă somnului.

Rezultatul poate fi dificultatea trezirii, somnolența matinală și nivelul energetic (mai) redus în prima parte a zilei, specifice în astenia de toamnă.

Modificarea secreției de melatonină

Melatonina este sintetizată predominant de glanda pineală în condiții de întuneric și contribuie la reglarea ciclului somn-veghe. Odată cu scurtarea zilelor, durata semnalului nocturn de melatonină se modifică.

La persoanele susceptibile la variațiile sezoniere, modificarea sincronizării secreției de melatonină poate favoriza hipersomnia, inerția de somn și senzația persistentă de lentoare în timpul zilei. Astfel de simptome sunt des întâlnite în astenia de toamnă.

Problema nu trebuie redusă însă la o presupusă „producție excesivă” de melatonină; momentul secreției și relația acesteia cu ritmul circadian individual sunt elemente esențiale.

Modificările sistemului serotoninergic

Lumina influențează și mecanismele neurobiologice implicate în reglarea serotoninei, neurotransmițător cu rol în dispoziție, somn, apetit și funcțiile cognitive. Cercetările asupra tulburării afective sezoniere susțin existența unor modificări sezoniere ale neurotransmisiei serotoninergice la persoanele vulnerabile.

Aceste schimbări pot contribui la scăderea tonusului psihic, reducerea motivației, creșterea apetitului și preferința pentru alimente bogate în carbohidrați. Astenia de toamnă deseori asociază și astfel de simptome.

Reducerea expunerii la soare și vitamina D

În lunile reci scade sinteza cutanată a vitaminei D prin reducerea expunerii la radiațiile UVB. Deficitul de vitamina D a fost asociat în studii observaționale cu fatigabilitatea și simptomele depresive, însă relația este complexă și nu justifică administrarea empirică a unor doze mari de suplimente tuturor persoanelor care resimt o scădere sezonieră a energiei.

Determinarea 25-hidroxivitaminei D poate fi indicată atunci când există factori de risc pentru deficit sau manifestări clinice compatibile, iar suplimentarea se individualizează în funcție de situația pacientului și nu reprezintă, prin urmare, o formă universală de tratament pentru astenia de toamnă.

Simptomele și tabloul clinic asociate cu astenia de toamnă

Manifestarea dominantă este astenia, percepută drept reducerea energiei atât fizice, cât și psihice. Persoana cu astenie de toamnă poate descrie o oboseală persistentă, dificultatea de a începe activitățile cotidiene și impresia că, deși doarme îndeajuns, nu are nivelul obișnuit de energie.

Fatigabilitatea și reducerea performanței în astenia de toamnă

Persoana cu astenie de toamnă resimte că activitățile care anterior erau bine tolerate necesită în această perioadă un efort suplimentar. Pot apărea lentoarea, reducerea randamentului profesional sau școlar și necesitatea unor perioade mai lungi de odihnă.

Fatigabilitatea sezonieră trebuie însă diferențiată de astenia determinată de anemie, hipotiroidism, tulburări de somn, infecții, boli inflamatorii sau metabolice, efecte adverse medicamentoase și alte patologii organice.

Hipersomnia și dificultatea trezirii în astenia de toamnă

Un profil caracteristic manifestărilor sezoniere de toamnă–iarnă este tendința pacientului către hipersomnie. Acesta doarme mai mult, are dificultăți în a se trezi dimineața și tinde să fie mai somnoros de-a lungul zilei.

Creșterea duratei somnului nu garantează, pe de altă parte, dispariția oboselii asociate cu astenia de toamnă. Dacă ritmul circadian rămâne desincronizat sau calitatea somnului este redusă, prelungirea timpului petrecut în pat poate, dimpotrivă, accentua senzația de lentoare asociată cu astenia de toamnă.

Modificările cognitive și emoționale în astenia de toamnă

În astenia de toamnă pot apărea dificultăți de concentrare, reducerea atenției susținute, încetinirea procesării informațiilor și senzația descrisă popular drept „ceață mentală”. Unele persoane devin mai puțin motivate și tind să își reducă interacțiunile sociale.

Scăderea persistentă a dispoziției, anhedonia, sentimentul de inutilitate sau lipsă de speranță și afectarea semnificativă a funcționării zilnice depășesc tabloul unei astenii sezoniere ușoare și necesită evaluarea unei tulburări depresive.

Creșterea apetitului și a poftei de carbohidrați în astenia de toamnă

Spre deosebire de unele forme de depresie în care apetitul și greutatea corporală scad, tiparul sezonier de toamnă–iarnă se poate asocia cu hiperfagie, preferință pentru dulciuri și alimente bogate în amidon și creștere ponderală. Asocierea dintre hipersomnie, hiperfagie, fatigabilitate și retragere socială este caracteristică în special formelor depresive cu tipar sezonier.

Alternative de tratament și management pentru astenia de toamnă

Conduita terapeutică în astenia depinde de severitatea simptomelor. Manifestările ușoare și tranzitorii beneficiază în primul rând de măsuri care restabilesc sincronizarea circadiană și mențin activitatea fizică și socială. Simptomele recurente, intense sau depresive necesită evaluare medicală, deoarece nu sunt chiar specifice pentru astenia de toamnă.

Expunerea la lumină naturală

Creșterea expunerii la lumină în prima parte a zilei este una dintre cele mai importante măsuri care ar trebui adoptate în astenia de toamnă. Activitățile desfășurate în aer liber dimineața contribuie la sincronizarea ceasului biologic și susțin starea de vigilență.

Programul de somn trebuie menținut cât mai constant, inclusiv în weekend. Orele foarte variabile de culcare și trezire pot accentua desincronizarea circadiană și, implicit, simptomele asociate cu astenia de toamnă.

Fototerapia

Pentru tulburarea afectivă sezonieră, fototerapia cu lumină intensă reprezintă o intervenție intens studiată. Protocolul utilizat frecvent presupune expunerea matinală la o lampă special concepută, cu intensitate de aproximativ 10.000 lux, timp de aproximativ 30 de minute, deși durata și momentul administrării trebuie individualizate.

Fototerapia nu trebuie confundată cu expunerea la lămpi UV sau aparate de bronzat. Persoanele cu boli oculare, afecțiuni fotosensibile sau tratamente fotosensibilizante necesită aviz medical înaintea utilizării. În tulburarea bipolară este necesară precauție, deoarece terapia luminoasă poate influența dispoziția și poate favoriza virajul hipomaniacal sau maniacal la persoanele susceptibile.

Activitatea fizică și alimentația

Exercițiul aerobic regulat contribuie la reglarea somnului, funcției cardiovasculare și dispoziției, fiind foarte eficient pentru a combate astenia de toamnă. Activitatea desfășurată în exterior are avantajul suplimentar al expunerii la lumină naturală.

Alimentația trebuie să rămână echilibrată, cu surse adecvate de proteine, legume, fructe, cereale integrale și grăsimi nesaturate. În cazul poftei crescute pentru carbohidrați sunt preferabile sursele cu absorbție lentă, bogate în fibre, în locul aportului repetat de zaharuri rafinate care poate produce variații rapide ale glicemiei și nivelului energetic.

Când este necesară evaluarea medicală?

Persistența simptomelor care indică astenia de toamnă, agravarea progresivă a acestora sau asocierea cu simptome neobișnuite necesită evaluare pentru identificarea unei alte cauze. În funcție de tabloul clinic pot fi investigate hemoleucograma, feritina, funcția tiroidiană, glicemia, vitamina B₁₂ sau statusul vitaminei D.

Dacă manifestările îndeplinesc criteriile unei tulburări depresive cu tipar sezonier, tratamentul poate include psihoterapie, fototerapie și, la pacienți selectați, medicație antidepresivă stabilită de medic.

Astenia de toamnă trebuie înțeleasă, așadar, ca o descriere a unor manifestări sezoniere, nu ca explicație universală pentru orice stare de oboseală apărută în lunile reci. Recunoașterea tiparului sezonier este importantă, însă persistența sau severitatea simptomelor impune diferențierea de tulburarea afectivă sezonieră și de cauzele organice ale fatigabilității, principalul simptom care descrie astenia de toamnă.

Referințe bibliografice:

1. Melrose S. Seasonal Affective Disorder: An Overview of Assessment and Treatment Approaches. Depress Res Treat. 2015;2015:178564. doi: 10.1155/2015/178564. Epub 2015 Nov 25. PMID: 26688752; PMCID: PMC4673349. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4673349/
2. Munir S, Gunturu S, Abbas M. Seasonal Affective Disorder. [Updated 2024 Apr 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK568745/
3. Roecklein KA, Rohan KJ. Seasonal affective disorder: an overview and update. Psychiatry (Edgmont). 2005 Jan;2(1):20-6. PMID: 21179639; PMCID: PMC3004726. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3004726/
4. Seasonal Affective Disorder (SAD): More Than the Winter Blues. Link: https://www.nimh.nih.gov/health/publications/seasonal-affective-disorder-sad-more-than-the-winter-blues
5. Westrin A, Lam RW. Long-term and preventative treatment for seasonal affective disorder. CNS Drugs. 2007;21(11):901-9. doi: 10.2165/00023210-200721110-00003. PMID: 17927295. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17927295/

Foto: Shutterstock

Andrei Cioată