Când este entorsă si când este fractură: simptome și diferențe clare

Ca definiție, entorsa este o leziune a ligamentelor- structurile care conectează oasele între ele- cauzată de o mișcare bruscă sau forțată. Ligamentele se întind sau se rup parțial, dar oasele rămân intacte. Fractura este o întrerupere parțială sau completă a continuității unui os, produsă prin traumatism direct, forță excesivă sau, în unele cazuri, prin solicitări repetate- fracturile de stres.

Entorsă versus fractură: de ce contează diferențele
În practica medicală zilnică entorsa versus fractura este una din cele mai întâlnite dileme cu care se confruntă atât pacienții, cât și profesioniștii medicali din prima linie. Atât entorsa, cât și fractura apar în urma unor traumatisme similare- o răsucire, o căzătură, un impact. Ambele produc durere, inflamare și limitarea mișcării. Având în vedere aceste aspecte cunoașterea semnelor distinctive este importantă în vederea unui management corect și rapid.

Simptome principale entorsă

Entorsa apare cel mai des la gleznă, genunchi sau încheietura mâinii, după o răsucire sau alunecare.

Semnele specifice entorsei sunt:

·         Durere localizată imediat după traumatism, cu intensitate variabilă

·         Edem care apare în primele ore- țesuturile moi reacționează rapid

·         Echimoze care pot să apară după 24-48 de ore

·         Limitarea mișcării articulare, dar blocajul este parțial

·         Sensibilitate la palpare de- a lungul ligamentului afectat

·         Pacientul poate pune greutate pe membrul afectat, chiar dacă e prezentă durere.

Clasificarea entorsei conform American Academy of Orthopaedic Surgeons:

·         Gradul I- întindere ligamentară fără rupere, durere ușoară, stabilitate păstrată

·         Gradul II- rupere parțială, instabilitate moderată, edem semnificativ

·         Gradul III- rupere completă a ligamentului, instabilitate marcată.

Simptome principale fractură

Fractura implică lezarea osului și prin comparație cu entorsa simptomele sunt mai severe.

Semnele clasice ale unei fracturi sunt:

·         Durere intensă și imediată la locul traumatismului

·         Incapacitate funcțională marcată- pacientul nu poate folosi membrul afectat

·         Deformare vizibilă a zonei- nu este prezentă întotdeauna în fracturile fără deplasare

·         Edem masiv apărut rapid, uneori cu tegument lucitor

·         Crepitații- senzație sau sunet de scrâșnet la mobilizarea zonei

·         Punct de maximă sensibilitate exact la locul fracturii.

Dacă un os mare precum femurul sau tibia este fracturat, pot să apară și semne sistemice: paloare, transpirații, tahicardie- semne ale șocului traumatic inițial.

Entorsă versus fractură: tabel comparativ

Dacă există dubii se poate consulta tabelul comparativ; diferențele între entorsă versus fractură devin mai clare când privești semnele clinice side by side:

Criteriu clinic	Entorsă	Fractură
Structura afectată	Ligamente	Os
Durere	Moderată, la mișcare	Intensă, prezentă și la repaus
Deformare vizibilă	Absentă	Posibil prezentă
Greutate pe membrul afectat	Posibil, cu durere	De regulă imposibil
Crepitații	Absente	Posibil prezente
Edem	Progresiv, moderat	Rapid, masiv
Echimoze	După 24-48 h	Precoce, extinse
Instabilitate articulară	Posibilă la gradul II/III	Prezentă la os
Febră locală	Ușoară	Moderata / Intensă
Investigație de primă linie	Ecografie, RMN	Radiografie standard, eventual CT
Timp de recuperare	1-12 săptămâni	4 săptămâni- 6 luni
Tratament chirurgical	Rar- grad III	Frecvent- cand este cu deplasare

Regula de aur: criteriile Ottawa
În urgențe specialiștii pot apela la Regulile Ottawa pentru a decide când este necesară o radiografie- instrument validat clinic tocmai pentru a elucida dilema entorsă versus fractură.

Ottawa Ankle Rules- se va face radiografie a gleznei dacă pacientul prezintă:

·         Durere în zona maleolei plus incapacitatea de a face 4 pași imediat după traumatism sau la prezentare

·         Sensibilitate la palpare în zona posterioară a maleolei mediale sau laterale (ultimii 6 cm).

Ottawa Foot Rules- se face radiografie dacă pacientul:

·         Are sensibilitate la baza metatarsianului V sau la nivelul osului navicular

·         Are incapacitate de a păși pe membrul afectat.

Criteriile Ottawa au o sensibilitate de 96-99% în detectarea fracturilor semnificative clinic și reduc iradierea inutilă.

Protocol inițial, indiferent de diagnostic

Înainte de stabilirea afecțiunii: entorsă versus fractură protocolul de management terapeutic este același:

Regula PRICE:

·         P- Protecție- imobilizare, evitarea mișcării

·         R- Repaus- fără solicitarea membrului

·         I- Ice- gheață 15-20 minute la fiecare 2 ore, primele 48 h- niciodată direct pe piele

·         C- Compresie- bandaj elastic, fără a strânge excesiv

·         E- Elevație- membrul ridicat deasupra nivelului inimii.

În primele 48 de ore se va evita aplicarea căldurii- agravează edemul și hemoragia locală.

Se pot recomanda AINS- ibuprofen, diclofenac, naproxen- în primele 48-72 de ore pentru controlul dureri și al inflamației. Atenție la pacienții cu ulcer, insuficiență renală sau la femeile însărcinate.

Diagnosticarea imagistică: ce și când se recomandă
Punctul cel mai important în diferențierea entorsei de fractură este investigația paraclinică:

·         Radiografia standard- prima investigație pentru fractură: rapidă, accesibilă, obligatorie în caz de suspiciune clinică

·         Ecografie musculo-scheletală- utilă în entorsă, leziuni de tendoane, colecții articulare

·         RMN- gold standard pentru leziuni ligamentare complete- entorsă grad III, leziuni osteocondrale

·         CT- indicat în fracturile complexe, articulare sau în politraumatism.

Cât durează recuperarea

Diagnostic	Timp estimat de recuperare
Entorsă grad I	1-      2 săptămâni
Entorsă grad II	3-6 săptămâni
Entorsă grad III	6- 12 săptămâni- posibil chirurgie
Fractură simplă, fără deplasare	4-8 săptămâni- imobilizare gipsată
Fractură cu deplasare/ articulară	3- 6 luni- osteosinteză și recuperare

Farmacistul, asistentul sau medicul de familie adesea pot fi primul contact al unui pacient cu traumatism acut- cunoașterea semnelor de alarmă și  limitelor tratamentului conservator poate face diferența dintre o recuperare completă și o complicație evitabilă.